România, cu adevărat în UE după ce va utiliza la maximum fonduri

Un raport recent semnalează că în 2012 costurile orare medii cu munca, excluzând domeniile agriculturii şi ale administraţiei, au fost de 23,4 euro în UE.

Documentul emis de Oficiul pentru Statistică al UE, Eurostat, maschează însă diferenţe semnificative între ţările membre.

Cele mai mici costuri orare cu munca le are Bulgaria, de numai 3,7 euro, urmată de România, cu 4,4 euro, apoi Lituania şi Letonia, pentru ca la cealaltă extremă costurile cu munca să fie de 39 de euro în Suedia, puţin peste 38 în Danemarca şi peste 37 în Belgia.

Cele mai ridicate costuri sunt în industrie, urmată de servicii şi construcţii, dar distincţia este deosebit de clară între estul sărac şi nord-vestul bogat şi puternic industrializat al continentului.

Cum va arăta, deci, Europa de mâine? Va fi una federală?

Va fi o Europă a naţiunilor sau una a cercurilor concentrice şi, în ultimul caz, pe care din cercuri se va situa România?

Sunt câteva dintre întrebările unui forum organizat joi în faţa studenţilor europenişti dintr-un mare centru universitar, cel de la Cluj.

România trebuie să mizeze pe cartea pragmatismului şi să-şi valorifice la maximum atuurile de care dispune, iar aderarea nu va deveni o realitate decât în momentul în care România va putea utiliza la maximum fondurile europene - spune europarlamentarul PDL Rareş Nicolescu.

"Există un vechi proverb chinezesc care spune aşa: nu contează ce culoare pisica, atâta vreme cât prinde şoareci.

"Eu cred că, dacă ar să definim un interes al României în ceea ce priveşte viitoarea evoluţie politică a UE, trebuie să ne bazăm pe o atitudine pragmatică şi să ne aducem aminte de acest proverb chinezesc.

"Nu contează dacă vom avea o Europă mai federală, mai puţin federală sau deloc federală, atâta vreme cât facem parte din UE", a declarat Rareş Nicolescu.

România nu şi-a definit traiectoria în UE

La rândul său, diplomatul Alexandru Maximescu spune că România nu şi-a definit direcţia pe care se află în interiorul UE.

"Noi, România, şi aceasta este părerea mea, nu avem la acest moment un proiect de ţară. Deci noi nu ştim încotro ne îndreptăm, ce vrem, pentru a putea mai departe susţine şi apăra interesele noastre la nivel european", a spus Alexandru Maximescu.

Studenţii care au participat la această dezbatere spun că astfel de reflecţii sunt necesare pentru a defini coordonatele viitorului României.

"Per total, a fost o discuţie antrenantă, la care au luat parte şi studenţii, asta a fost cel mai important. S-au atins subiecte destul de importante, de fapt s-au atins, ca să zic aşa, componente ale acestui proces de federalizare, această propunere care este iniţiată la nivel european.

"Consider că s-au transmis informaţii deosebit de interesante şi utile pentru noi, studenţii, în special. A fost o conferinţă în care practic am învăţat lucruri noi şi asta e cel mai important", a spus unul dintre participanţi.

În acest moment, miza discuţiilor din interiorul UE este definitivarea detaliilor legate de bugetul din intervalul 2014-2020, însă fundalul pe care sunt purtate aceste negocieri este cel al unei crize de sistem din care UE trebuie să iasă, spun specialiştii, fie transformată într-o federaţie, fie într-o asociere de state care evoluează cu mai multe viteze.