Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinalii - continuare Luni, 01 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Mihaela Enache

1 August 2011
Vizualizari: 1460
Comentează add

Invitat special la "Interviul serii", reprezentantul Comisiei Europene în cadrul delegaţiei, directorul pentru România la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, István Székely.

România "a început să câştige credibilitate pe plan extern" România "a început să câştige credibilitate pe plan extern" - Conține audio

mihaela-enache

 István Székely. Foto: Agerpres.

A doua misiune de evaluare în cadrul acordului de împrumut preventiv s-a încheiat, la Bucureşti, iar principalul mesaj, din partea instituţiilor financiare internaţionale care creditează România, către autorităţi, pare să fie, şi de aceată dată - sunteţi pe drumul cel bun, dar nu abandonaţi reformele.

Bună seara, sunt Mihaela Enache, în dialog, după prezentarea concluziilor cu reprezentantul Comisiei Europene în cadrul delegaţiei, directorul pentru România la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, domnul István Székely.

Domnule Székely, am să încep cu răspunsul dumneavoastră de la o întrebare în timpul conferinţei de presă, dacă poate fi o reîmpărţire adminsitrativă a României pe regiuni, benefică pentru procesul de absorbţie a fondurilor europene, iar atunci aţi spus cam aşa: încercaţi orice variantă ca să accesaţi mai bine fondurile. Este cheltuirea acestor bani europeni o problemă despre care vorbeşte toată lumea, dar de ce o avem?

István Székely: Într-un fel este o problemă normală. Toate ţările, după aderarea la Uniunea Europeană, au avut astfel de dificultăţi la început în a învăţa cum se derulează aceste proceduri, pentru că sunt diferite de marea majoritate a legislaţiei naţionale, mai ales cea de aici, pentru că alte ţări aveau mecanisme asemănătoare şi proceduri deja funcţionale. Deci, parţial, este o problemă a începutului. Pe de altă parte, trebuie să construieşti o administraţie, oameni cu exeperienţă şi, apoi, să te străduieşti să-i păstrezi în sistem, ca să nu trebuiească să o iei de fiecare dată de la început cu învăţarea. Deci, stabilitatea este o caracteristică foarte importantă a acestui aparat, apoi continuă în învăţare. E importantă. Vreau să insist asupra unui lucru: una din problemele-cheie cu care avem de a face în ceea ce priveşte România sunt achiziţiile publice. Este un element esenţial, pentru că, bine, foloseşti fonduri europene, dar foloseşti şi banii din propriul buget pentru achiziţii publice. Deci, dacă îţi îmbunătăţeşti acest mecanism de accesare, practic foloseşti mai eficient şi banii de la buget. Iar aici sunt mai mulţi bani decât se pot obţine de la Unuinea Europeană. Deci, eu cred că este, practic, o chestiune de interes naţional să se facă progrese în acest domeniu, iar dacă putem ajuta, o vom face în orice fel. Colegii noştri de la DG REGIO, Directoratul General European pentru Politica Regională, au fost săptămâna trecută aici pentru a lucra la un proiect cu autorităţile române, pentru a îmbunătăţii acest proces.

Audio: Interviu cu reprezentantul Comisiei Europene în cadrul delegaţiei, directorul pentru România la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, István Székely

Realizator: Crearea unui minister care să se ocupe de fondurile europene, ar ajuta?

István Székely: Am făcut o astfel de propunere şi considerăm că ar fi de ajutor înfiinţarea unui nou minister, dar vreau să subliniez că la momentul actual problema este să se implementeze mai întâi din puct de vedere tehnic procesul de accesare a fondurilor. Deci, nu este nicio problemă să existe anumite instituţii, de fapt autoritatea în acest domeniu diferă de la o ţară la alta, dar succesul depinde de oameni, de cei care se ocupă în mod direct, cei care întocmesc actele şi le trimit la Bruxelles. De ei depinde.

Realizator: Avem noi, românii, o problemă de organizare? Se vorbeşte mult despre nevoie de management privat pentru companiile de stat. Activitatea diferitelor ministere a fost analizată de Banca Mondială. De fiecare dată când avem o problemă trebuie să cerem ajutor. Poate avem o astfel de problemă, cu organizarea?

István Székely: Trebuie să vedeţi partea pozitivă a lucrurilor. De exemplu, sectorul exporturilor se descurcă foarte bine, are o creştere fenomenală. Deci, iată, se face ceva foarte bine. De la exportatori se poate învăţa. Nu este vorba că este ceva în neregulă cu românii. Adică, nu putem spune, da, polonezii pot face asta, iar românii, nu. Iar Polonia se descurcă foarte bine în absorbţia de fonduri europene. Deci, nu este vorba că sistemul este de vină, sau poporul român. Doar că în acest domeniu, din anumite motive, nu s-au făcut destule eforturi, nu a fost un sector destul de stabil pentru a-i păstra pe cei care erau deja pregătiţi, ştiau să deruleze astfel de proiecte. Poate şi din partea politicului este de ajutor ceva mai multă atenţie. Totuşi, gândiţi-vă că într-o grămadă de alte domenii sunt lucruri foarte concrete de îndreptat şi că sunt multe alte lucruri care au fost făcute bine, chiar mai importante decât acesta. Aşa că nu vreau să accept ideea că este ceva în neregulă cu România. România se descură bine, ba chair excepţional în alte domenii.

Realizator: Aţi menţionat exporturile, ca un sector care s-a descurcat foarte bine şi a crescut mult în ultimii doi-trei ani. Care sunt şansele ca alte domenii importante, care pot sprijini o creştere economică sănătoasă şi stabilă, să se poată dezvolta? Înainte de creştere economică rapidă, România s-a bazat în principal pe construcţii şi pe consum. Ce ar trebui stimulat acum şi cum?

István Székely: Exporturile au fost cele care au făcut prima mişcare, iar, acum, se descură bine. Următorul pas ar fi să se investească şi să se dezvolte, ca să aibă producţie mai mare, să ofere mai multe locuri de muncă. Pentru asta este important ca mediul de afaceri să fie prietenos cu aceste companii, să aibă un cadru fiscal stabil, ca taxele să se colecteze în mod corect şi uşor. România stă foarte rău la acest capitol; companiile trebuie să plătească un mare număr de taxe şi foarte mult din timpul lor se pierde doar cu achitarea acestora. Deci, sunt foarte multe de făcut pentru a sprijini un sector care deja se dezvoltă. Iar atunci când el merge bine, trebuie să investeşti mai mult, pentru că nu vor avea suficientă forţă să răspundă cererii. Aşa ajungi la o creştere economică puternică. Dar aş vrea să menţionez şi investiţiile publice, pentru că sunt destui bani la buget, banii propri. România alocă unul dintre cele mai mari procente acestui domeniu, din PIB, 7,2% din PIB. Este unul dintre cele mai mari procente din Europa alocate investiţiilor publice, dar nu au fost cheltuiţi toţi banii în prima parte a anului şi trebuie refăcută execuţia bugetară, pentru că domeniul este foarte impirtant, creează locuri de munca, iar împreună cu exporturile sunt zonele care au nevoie de sprijin în următoarea perioadă, iar mai departe, la anul, creşterea cererii interne poate fi o componentă mai puternică a creşterii economice, dar sunt de acord că în viitorul apropiat exporturile vor fi cele care vor contribui.

Realizator: Vorbind de creştere economică, populaţia aşteaptă să simtă efectele acesteia.Vor, cum se spune, să o simtă în buzunare, iar împreună cu colegii de la FMI aţi vorbit despre precauţie, de nevoia unor politici precaute din partea Guvernului. La ce să ne aşteptăm? Până unde se poate merge cu austeritatea? Se aude tot timpul de măsuri de austeritate, planuri de austeritate, că sunt inevitabile. Totuşi, până când? Atâta vreme cât se vorbeşte şi de nevoia de creşere economică.

István Székely: Sigur că în prima fază poate apărea un impact negativ, ca urmare a măsurilor de austeritate, dar pe termen mediu şi lung nu există nicio dovadă că politicile de disciplină fiscală ar întârzia creşterea economică; de fapt, exact invers. Şi aş mai adăuga ceva important: prin impunerea unei politici fiscale şi a unor ţinte fiscale credibile, prin reducerea cheltuielilor de la buget şi prin consolidarea fiscală s-au obţinut nişte indicatori fiscali cu privire la expunerea la risc, care sunt mai buni decât ai altor ţări din vecinătate şi al unor ţări din zona euro, iar acesta înseamnă un avantaj direct pentru toată lumea, chiar în buzunare, căci dobânzile la creditele populaţiei şi ale companiilor sunt în scădere, iar banii astfel economisiţi se pot duce în alte direcţii. Deci, politicile corecte deja sunt de ajutor, iar populaţia va simţi avantajele, chiar mai mult, în viitor, dacă se continuă consolidarea fiscală şi cu reformele structurale pe care le-am convenit. Iar o altă cale importantă prin care acestea se vor resimţi pozitiv va fi dacă se va stopa risipa resurselor, mai ales în companiile de stat; e vorba despre sume foarte mari. Cum se întâmplă în sănătate, pe de-o parte se economiseşte, iar din alte părţi se pierd miliarde imediat. Asta trebuie să înceteze. Trebuie să vă asiguraţi că nu se risipesc banii şi, de asemenea, trebuie urmărită eficienţa cheltuirii banilor publici. Să-i cheltuieşti nu e un scop în sine. Trebuie să-i cheltuieşti cu un scop, să obţi ceva, iar legătura dintre cheltuială şi rezultat nu este întotdeauna suficient de strânsă. O grămadă de fonduri publice nu sunt folosite eficient. Deci, dacă eficienţa se îmbunătăţeşte, şi rezultatele se simt mai puternic. De asemenea, prin reformarea sistemelor, cum este necesar în sănătate, pentru aceeaşi sumă de bani poţi obţine servicii mult mai bune. Aşadar, consider că este în primul rând vorba de a folosi ceea ce aveţi mult mai eficient. Aşadar, nu consider că este o contradicţie între aşa-numita austeritate şi creşterea economică sau ceea ce populaţia poate avea. Cred că dacă ar avea parte de servicii medicale mai bune, oamenii ar simţi imediat acest lucru când s-ar duce la o policlinică, la un spital sau la medicul de familie.

Realizator: Este una dintre vedetele acestei misiuni de evaluare, sistemul sanitar. Ştiu că gestionarea acestuia e o provocare pentru multe alte ţări europene şi nu numai. Astăzi s-a vorbit de nevoia unei reformări profunde a acestui domeniu. Ne puteţi da un exemplu pozitiv, pe care l-am putea urma?

István Székely: Nu aş spune că trebuie să urmaţi un exemplu, găsiţi-vă propriul model. România este o ţară foarte diferită, din multe puncte de vedere, şi deosebită, aşa că, de multe ori, cred că e greşit să spui :"uite, mă iau după modelul acesta". Fireşte că e foarte bine să te uiţi la experienţa altora, din alte ţări, dar trebuie să te uiţi la ce anume au făcut şi de ce a funcţionat acolo, să înveţi lecţiile bune şi să-ţi organizez propriul sistem. Aş putea, totuşi, să dau nişte exemple, cum ar fi Slovacia - a reuşit, la un moment dat, o reformă de succes în domeniu, având cam aceleaşi probleme, arieratele spitalelor de exemplu, şi ei au demonstrat că asta se poate rezolva, de fapt, foarte repede şi, uneori, măsurile care trebuie luate sunt cele mai simple, de exemplu, să te asiguri că managementul de bază al spitalelor e corect. Dar vreau să revin la ce spuneam azi la conferinţa de presă. când ai un sistem, în care facturile se plătesc cu atât de mare întârziere, iar furnizorii nu au o certitudine, fireşte că ei vând mai scump, iar cheltuielile sunt, ifreşte, foarte mari, iar toate studiile, pe care le-am consultat, au demonstrat că, amănând plata datoriilor şi acumulând arierate, ajungi să plăteşti de două-trei ori mai scump decât atunci când achiţi pe loc. De ce să faci asta? De ce să nu ai un sistem corect să decizi cât vrei să cheltuieşti, să te asiguri că ceea ce promiţi populaţiei este prevăzut în buget şi atunci nimeni nu are dreptul să nu respecte asta şi, apoi, toată lumea cere servicii. În condiţiile actuale ale sistemului, cred că ar fi mai bine, chiar dacă s-ar asigura mai puţine servicii medicale, pentru că nu cred că oamenilor le place să li se promită marea cu sarea şi să nu primească mai nimic.

Realizator: Aveţi încredere că o astfel de reformare profundă este posibilă? Aţi putea schiţa un orizont de timp?

István Székely: Cred că e o zonă, care ţine foarte mult de voinţa politică. În nicio ţară nu e simplu. Vă puteţi uita la Statele Unite, la ţări mult mai dezvoltate, sănătatea e întotdeauna o problemă dificilă. Totul începe cu o implicare clară din partea guvernului, că va face acest lucru. Următorul pas e să ai idee clară a ceea ce vrei să faci. Vestea bună e că toate echipele noastre sunt pregătite pentru ca acest lucru să se întâmple. S-au făcut o grămadă de studii şi de analize. Banca Mondială lucrează aici la un astfel de proiect, de ani de zile. Totul este pregătit pentru a vă ajuta să puneţi la un loc un set de reforme, iar din ce-am discutat, dacă se urmăresc îndeaproape toţi paşii, care urmaţi, am putea rezolva acest lucru până la sfârşitul acestui an, adică legile să fie gata, să ajungă în Parlament şi să fie adoptate, este perfect posibil. Sigur, pe urmă, să implementezi reforma şi să schimbi fiecare zonă a sistemului, urmează să fie un proces ceva mai de durată, însă cred că, din momentul în care te hotărâşti să o faci, deja cred că situaţia se îmbunătăţeşte, dar să nu vă aşteptaţi să fie un proces simplu, pentru că sunt multe interese adiacente, sunt intermediari, grupuri de lobby, aşa că va trebui să luptaţi pentru reforma sistemului vostru de sănătate, de asta sunt sigur, şi va fi bine ca populaţia să acorde un sprijin puternic autorităţilor care se încumetă să pornească această luptă.

Realizator: Aş vrea să vă referiţi acum la unul dintre riscurile pentru economia României, enumerate, astăzi, de domnul Jefrey Franks, cu privire la evoluţia în următoarea perioadă.Era vorba de contextul internaţional, de criza financiară prelungită. Autorităţile române sunt optimiste din acest punct de vedere şi consideră că au luat măsuri preventive. Cât de mult se susţine acest optimism, domnule István Székely?

István Székely: Sunt multe probleme şi trecem printr-o perioadă dificilă, însă vestea bună este că pieţele internaţionale sunt cele care fac diferenţa între politicile corecte şi cele incorecte şi eu cred că România este percepută favorabil din acest punct de vedere şi consider că asta contează, epntru că vorbim aici de un program de tip preventiv. Deci, trebuie să găsiţi singuri surse de finanţare pe piaţă. E bine să afli ce cred anumite persoane importante de la Bruxelles sau de la Washington, dar cel mai bine e să vezi cum reacţionează piaţa şi, dacă noi ajungem aici o dată la trei luni, piaţa reacţionează în fiecare zi. Deschizi ziarul dimineaţa şi vezi cum s-a închis bursa ieri, iar dacă ai un telefon inteligent, poţi să afli la fiecare sfert de oră. E, aşadar, o lume diferită, pentru că eşti în vizorul unui mare număr de actori pe piaţa financiară şi atunci nu mai vorbim doar de câte un număr de telefon de la Washington şi de la Bruxelles, e vorba de o mulţime de participanţi, care te judecă în mod continuu, iar ei nu se pot întâlni cu preşedintele sau cu primul ministru, cum facem noi. Deci, comunicarea devine mult mai importantă: să informezi clar ca îţi sunt politicile, acestea să fie credibile, să ai stabilitate, predictibilitate şi vei fi foarte plăcut în piaţă, vei obţine finanţare, iar asta-i cel mai important, pentru că, de data asta, noi nu mai dăm bani.

Realizator: Credibilitate, spuneaţi.

István Székely: Credibilitate, predictibilitate, stabilitate, asta contează, şi o strategie clară, o viziune unde vrei să ajungi, plus reforme ambiţioase. Piaţa financiară înţelege că astfel de reforme sunt dificil de aplicat. Cei implicaţi au văzut cazul mai multor ţări, ştiu că e greu, nu sunt naivi, dar când te văd hotărât, când văd efort continuu, dacă nu merge aşa încerc altfel, dar să încerci mereu să-ţi atingi scopurile, scopuri ambiţioase. Cred că asta îţi aduce credibilitate şi când obţii aşa ceva, credeţi-mă orice s-ar întâmpla în Europa, eşti în suguranţă. Sigur nu spun că nu este vorba şi de momente cheie în care anumite evenimente te pot influenţa, dar de aceea suntem aici, să discutăm cu autorităţile despre posibile riscuri şi să ne asigurăm că sunt luate suficiente măsuri. Vestea bună e că România are o foarte bună supraveghere a sistemului bancar. O bancă centrală foarte bună, bănci bine capitalizate, deci cred că sunteţi într-o poziţie avantajoasă. Fireşte oricine poate fi afectat de şocuri majore, neprevăzute, dar noi suntem aici, Europa, FMI, toată lumea. Deci dacă aveţi nevoie de ajutor îl veţi primi şi dacă aplicaţi politici corecte nu va fi nicio problemă să primiţi....

Realizator: O ultimă întrebare. A-ţi vorbit mult şi dumneavoastră şi colegii de la FMI despre faptul că autorităţile române s-au arătat foarte implicate, foarte hotărâte să ducă reformele mai departe. Ce se întâmplă acolo în spatele uşilor închise? Ce faceţi când vă întâlniţi cu conducerea ţării, cu reprezentanţii sindicatelor, cu cei ai patronatelor, cu opoziţia? Ce faceţi, discutaţi, vă certaţi, negociaţi?Multă lume se întreabă.

István Székely: E mult mai puţin palpitant decât vă imaginaţi. Muncim doar, muncim din greu. Când ai nişte probleme aşa mari nu e întotdeauna clar cum le poţi rezolva. Bine ştiind direcţia, că este şi foarte uşor să o pierzi, aşa că discutăm opţiuni, posibile variante şi să ştiţi, am să spun din nou, nu venim noi şi impunem - faceţi asta, asta şi asta. E vorba despre un dialog şi de fiecare dată insistăm ca ideile să fie coerente şi să fie în concordanţă cu principalele scopuri ale programelor, iar acestea sunt să se menţină stabilitatea macro-economică, să se continue consolidarea fiscală până la o zonă de siguranţă, nu doar de dragul consolidării, dar pentru a fi siguri. Să fie foarte clar, nimeni nu ar trebui să se păcălească gândindu-se că această creştere a deficitului bugetar este o soluţie. Sunt bani pe care v-a trebui să-i plăteşti mâine. Defapt plăteşti şi mai mult pentru că plăteşti dobândă, deci nu faci decât să amâni anumite lucruri. Uneori e necesar dar asta nu rezolva nicio problemă. Deficitul fiscal nu este o soluţie, pentru că mai târziu plăteşti mai mult, aşa că ajungem la adevăratul subiect de discuţie. Acela de a avea o idee clară a ceea ce vrei să faci, să cazi deacord, să obţii consens social pentru asta şi să fie corect pusă în practică. Asta facem în spatele uşilor închise. Se discută mult despre punerea în practică - de ce asta nu s-a făcut - de ce s-a făcut aşa? - de ce altfel? - de ce n-a mers?. Uneori o idee nu merge bine şi trebuie să găsim alta. Nu avem pretenţia că ştim toate răspunsurile, le învăţăm cu toţii cum merg lucrurile pe aici, în aceste coordonate, iar asta ia mult timp. Ca şi să obţii un consens, ia mult timp, iar unul din motivele pentru care suntem aici este să ajutăm ţara să obţină un consens social. Este o sarcină foarte importantă, dar am multe speranţe că după ce programul se v-a încheia acest aspect se v-a îmbunătăţii mult.

Realizator: Deci România este pe o direcţie bună.

István Székely: Până acum e foarte clar, dar da e important ce credem noi, dar mai important e ce cred pieţele financiare. Uitaţi-vă la cifre şi ve-ţi vedea cum staţi, dacă faceţi progrese sau nu. Noi ne spunem părerea, dar cel mai bine e să vă uitaţi pe cifre în fiecare zi şi să vă faceţi singuri o părere. Chiar încurajez asta şi este şi relativ uşor.


Etichete Istvan SzekelyFMI

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live