Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU (sport si muzica) Luni, 19 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

27 Martie 2017
Vizualizari: 3413
Comentează add

Invitată : d-na conf. univ. dr. Ludmila Rotari, istoric

„Români, moldoveni, ruşi, ucrainieni, evrei în Basarabia după Marea Unire" „Români, moldoveni, ruşi, ucrainieni, evrei în Basarabia după Marea Unire" - Conține audio

george-popescu

                              Emisiune filatelică dedicată împlinirii a zece ani de la Unirea Basarabiei cu România. Credit : wordpress.com

Basarabia a fost prima provincie locuită majoritar de români care s-a eliberat de sub dominaţia străină. Mai mult, Basarabia s-a unit cu România la 27 martie 1918.

 

Basarabia în condiţiile angajamentelor politice şi militare ale României cu Antanta din august 1916 nu figura ca obiectiv politic al recuperării, efortul fiind îndreptat cu prisosinţă spre Transilvania.

 

În cadrul negocierilor de la Paris, după război (1919 – 1920) delegaţia română s-a folosit în argumentaţia sa de elemente demografice, istorice, geografice, etnice, juridice, de drept internaţional.

 

Fiecare element a fost foarte bine cântărit şi motivat, în plus contribuţia la efortul de război al Antantei adusă de armata română a înlăturat în mare parte obstacolele şi poziţiile adverse sosite pe diverse canale, diplomatice şi secrete.

 

Unirea Basarabiei cu România a oferit acesteia din urmă o suprafaţă de peste 44 de mii de km. pătraţi şi un spor al populaţiei de aproape trei milioane de locuitori.

 

Această zestre dacă-i putem spune astfel, consemna 13 la sută populaţie urbană a Basarabiei şi 87 la sută populaţia din mediul rural.

Chişinău, oraşul-reşedinţă al Basarabiei devenea al doilea mare oraş după Bucureşti.

 

Unirea Basarabiei cu România a mai adus şi o populaţie minoritară etnic, în ordine fiind : ruşi, ruteni-ucrainieni, evrei, bulgari, germani, polonezi, găgăuzi, ţigani.

 

În cadrul îndelungatului proces de integrare în mai multe etape, prima (1918-1924) fiind şi cea mai mai dificilă şi înţesată cu obstacole, autorităţile de la Bucureşti au fost nevoite să caute soluţii la câteva piedici de substanţă: alfabetizarea a cât mai mulţi români basarabeni, un export de specialişti şi birocraţi, corp instituţionalizat care să suplinească absenţa românilor din administraţia din Basarabia.

 

La acestea s-au mai adăugat asigurarea siguranţei provinciei şi a tuturor locuitorilor săi, lărgirea bazei economice, modernizarea unei provincii care a fost intens deznaţionalizată şi rusificată.

 

Recunoaşterea şi respectarea legiilor româneşti în Basarabia a fost una dintre condiţiile impuse cetăţenilor români de alte etnie de către autorităţilor de la Bucureşti, aşa după cum Constituţia din 1923 oferea drepturi, libertăţi şi obligaţii egale tuturor cetăţenilor români, indiferent de apartenenţă etnică.

 

Lipsa alfabetizării românilor basarabeni pentru o majoritate a acestora (numai 6,1 la sută erau ştiutori de carte conform unor statistici ruseşti realizate între anii 1905-1907) a constituit în timpul stăpânirii imperiale ruse un mare avantaj pentru păstrarea aproape neatinsă tradiţiei şi credinţei româneşti, însă a devenit curând după anul 1918, unul dintre obstacolele integrării românilor basarabeni în cadrul României Mari.

 

Acest handicap a fost în parte înlăturat, statistica anilor '30 arătându-ne că eforturile făcute de statul român au meritat, indiferent de costuri. În 1938, aproape 40 la sută din românii basarabeni ştiau să scrie şi să citească, destui au fost absolvenţi ai unor forme de educaţie şi învăţământ superioare stadiului primar.

 

În privinţa constituirii unui corp funcţionăresc şi de experţi în Basarabia rezultatele au mai mai slabe, mulţi dintre cei trimişi cu casă, familie şi posturi în noua provincie s-au comportat ireverenţios şi abuziv cu populaţia locală, însă aceasta nu trebuie citită ca o prezenţă permanentă, ci trebuie tratate ca excepţii.

 

Integrarea Basarabiei în România Mare a conţinut pe lângă multe obiective realizate, fie în domeniul funciar, fie al drepturilor şi libertăţilor politice, cultural, social (construcţii, credite, transporturi, încurajarea activităţilor industriale) au figurat şi multe proiecte nerealizate: o mai bună implicare a Basarabiei în circuitul economic al României, asigurarea unei depline siguranţe a avutului şi vieţii tuturor, garantarea apartenenţei Basarabiei la România, în ciuda intensificării propagandei şi acţiunilor de provocare lansate de vecinul de la Răsărit.

 

Dealtfel, lipsa normalizării unei relaţii politice între cele două state, România şi URSS a adus mari prejudicii stabilităţii Basarabiei ca parte integrantă a statului român.

 

În fine, timpul relativ scurt al integrării, numai 22 de ani, a fost o altă cauză pentru care frontiera de Est va României nu a putut fi păstrată.

 

Aici merită să adăugăm şi lipsa de consecvenţă a cercurilor politice de la Bucureşti, uneori lipsa de imaginaţie, a soluţiilor practice pentru îndiguirea sau în cel mai rău caz apărarea fie şi pe cale militară a acestei părţi a României Mari.

 

AUDIO : "Istorica", ediţia din 27 martie 2017

 

Contribuţii editoriale : dl. conf. dr. Pavel Moraru – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu despre pericolele care pândeau realizarea unirii Basarabiei cu România. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Nicu Tănase

 

Regia de emisie : Monica Zaharia şi Ileana Băjenaru

 

Galerie foto :

 Harta României mari. Credit: cersipamantromanesc.ro

 

 

Credit: istoria.md

 

Membrii Sfatului Ţării şi sala în care a fost semnat actul Unirii. Credit : http://www.certitudinea.ro

 

 

 Actul Unirii Basarabiei cu România. Credit: http://www.digi24.ro

 

Generaţia Unirii. Credit: ziaristionline.ro

 

 

 Regele Ferdinand şi regina Maria la Chişinău. Credit:Basarabia-Bucovina.info.ro

 

 

 Automobilul şi posesorii săi într-o imagine de epocă la Chişinău. Credit: https://chisinauorasulmeu.wordpress.com

 

 

Deputaţi basarabeni şi alegători din Nisporeni (Ştefan Holban, Marin Fudulu şi Pan Halippa). Credit: https://nisporeni1618.wordpress.com 

 

 

Pantelimon Halippa, Eleonora, soţia şi Veronica, nepoata, surprinşi într-o întrunire familială la Bucureşti în decembrie 1970. Credit: https://chisinauorasulmeu.wordpress.com 

 

 

Dimitrie Bogos, un alt om politic basarabean. Aici în cadrul familiei, România interbelică. Credit: https://chisinauorasulmeu.wordpress.com 

 

 

 Arcul de Triumf din faţa Catedralei Naşterii Domnului din Chişinău, februarie 1940.  Credit: http://time.com/section/life/

 

 

 

Chişinău, februarie 1940. Secvenţă dintr-o repetiţie a clasei de muzică, liceul de fete. Credit: http://time.com/section/life/

 

 

 Instantaneeu de la Şcoala de băieţi din Chişinău. Credithttp://time.com/section/life/

 

 

 Basarabia rurală. Credit: time.com/life via www.george-damian.ro

 

 
 
Chişinău, februarie1940, cartierul evreiesc. Credit:  time.com/life
 
 
 
 
 
 Elevi cu burse sociale la refacere pe malul basarabean al Mării Negre, la Bugaz. Credit:delcampe.net
 
 
 
Budachi-Cordon. Aleea Măslinilor. Credit: delcampe.net 
 
 
 
 
Litoralul Mării Negre, partea basarabeană. Budachi-Cordon, faleza. Credit: http://imagoromaniae.ro/imagini/budachi-cordon-faleza.html
 
 
 
 
 
 
 
 

Hotel "Londra" din Chişinău. Credit: time.com/life 

 

 

 Sesiune de înregistrări la Radio Chişinău, anul 1940. Credit: time.com/life

 


 Serie filatelică dedicată aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei cu România. Credit: delcampe.net

 

 

 

Eugenia Cruşevan, prima femeie avocat din Basarabia. Credit : https://chisinauorasulmeu.wordpress.com 

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.           

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).            

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.    

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro  


Etichete BasarabiaUnire27 martie 1918Româniaalfabetizareintegrarecorpul funcţionăresc-birocraticURSSpiedicipericoleintruziunebolşevicgaranţiigraniţa de Estagriculturăruşiucrainienibulgarigermanievreigăgăuziţiganiminorităţi etnicedrepturi şi libertăţiîndatoririconştiinţă naţionalăloialitatesuflet românescPrutulNistrul

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live