Revista presei locale 28 iulie

Ieri a fost marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei. „Iaşul este pe un nefericit loc 1 în ţară la cea mai lungă perioadă de aşteptare pentru tratament. După presiuni asupra şefului CJAS, în iunie s-au aprobat primele 30 de dosare din acest an. În acest fel lista de aşteptare nu se va micşora niciodată. De ce în alte judeţe timpul de aşteptare este de cel mult un an şi la noi este dublu?”- întreabă bolnavii citaţi de Evenimentul regional al Moldovei.

10 tineri braşoveni trecuţi de 18 ani, care acum nu au o locuinţă sau un loc de muncă, consiliaţi de Fundaţia Catharsis, vor deveni personajele unei cărţi. Editorul Gheorghe Bogdan a precizat pentru Transilvania Expres că în carte se vor regăsi poveştile de viaţă ale tinerilor, dar vor fi incluse şi pasaje din jurnalele pe care „actorii” au fost rugaţi să le ţină: „Adolescenţii vor consemna trăirile lor, vor povesti cum încearcă să îşi găsească un loc de muncă, cum sunt refuzaţi. De asemenea, i-am rugat să facă fotografii ale locurilor în care dorm, în gară, pe băncile din parcuri, în scări sau subsoluri”.

Cea mai recentă expoziţie a artistului clujean Ciprian Mureşan, absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj, este radiografiată de New York Times, din care citează şi Ziua. Vernisată la începutul lunii iulie la Galeria Nolan din New York, expoziţia cuprinde, între altele, un desen inserat în paginile cărţii "Bunăstarea naţiunilor", de Adam Smith, dar şi alte desene ce au fost inserate în cărţi de James Joyce sau Virginia Woolf.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a organizat zilele trecute un eveniment inedit pentru a promova turismul în Defileul Crişului Repede: o expediţie de rafting ai cărei principali beneficiari au fost reprezentanţii presei locale. Prezenţi în barcă, reporterii de la cotidianul bihorean Crişana au admirat, dintr-un alt unghi, Defileul Crişului Repede, cascada de la Vadu Crişului, munţii, stâncile şi abundenţa de verdeaţă care i-a însoţit pe tot traseul. Din păcate, toate aceste minunăţii erau umbrite, din loc în loc, de mormane de ambalaje, gunoaie şi mizerii venite pe Criş în jos.

De apă s-au “lovit” şi colegii de la Informaţia de Severin. Mai precis, de pasajul lacustru de la graniţa Uniunii Europene. Pasajul situat pe sensul de ieşire din România în Vama Porţile de Fier I creează probleme de ani de zile. Ori de câte ori plouă abundent, apele plu­viale de pe versantul muntos i­nun­dă acest pasaj, pentru că nu pot fi preluate de canalul colec­tor. Canalul respectiv ar putea face faţă apelor pluviale, dacă, în zona respectivă, nu ar fi aruncate gunoaie cu duiumul.

Colegii de la Cuget Liber au o variantă pentru cei care s-au săturat de apă. La doar cinci km de Mangalia, turiştii pot să viziteze un adevărat oraş subteran ce geme de istorie, Peştera Limanu. În inima Dobrogei natura a zămislit acest labirint compus din coridoare întortocheate şi pereţi ciopliţi. Legenda înfăţişează Peştera Limanu ca un adăpost atât pentru dacii persecutaţi de romani, cât şi pentru creştinii ultimilor veacuri, aflaţi în căutarea unui loc pentru rugăciune. De altfel, s-au şi descoperit două camere-altar al căror tavan era afumat, semn că ele erau folosite pentru rugăciune. Tot aici au fost găsite obiecte de ceramică geto-dacice şi romane, care dovedesc existenţa unor popoare şi culturi diferite.

Tribuna Sibiu continuă campania "Salvează-ţi trecutul! Salvează monumentul!". În ediţia de astazi este prezentată biserica „ Sf. Nicolae” din satul Nou Săsesc. Lăcaşul în sine ar fi fost ridicat se pare prin secolele XIV-XV, prin grija unor negustori greci din Braşov. Biserica e acum o ruină: crăpături adânci brăzdează zidurile, geamuri nu mai are, iar în interior se mai găseşte doar masa altarului. În intrerior, tencuiala şi cărămida se văd de-a valma cu igrasia care urcă pe pereţi. De ce merită însă biserica să fie salvată? Dată fiind vechimea ei de peste 500 de ani şi dată fiind pictura. Da, interiorul bisericii a fost pictat, iar, fragmentar, pictura supravieţuieşte încă ascunsă sub un strat de var.