Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DOCUMENTARELE RRA (R) Vineri, 16 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Arhiva Emisiuni

Autor

Dinu Dragomirescu

9 Februarie 2011
Vizualizari: 756
Comentează add

Articole din Ziarul financiar, Curierul Naţional şi Adevărul.

Revista presei economice, 9 februarie

dinu-dragomirescu

Ziarul Financiar se deschide cu un articol pe tema noului acord cu Fondul Monetar Internaţional intitulat ""Doctorul" Franks: Am stabilizat pacientul, provocarea este să revină pe creştere" In el citim: "După ce în 2009 şi-a încălcat propriile canoane finanţând direct deficitul bugetar al României, FMI îşi asumă acum în mod explicit şi obiectivul readucerii economiei pe creştere.

La capătul a doi ani în care a croit politica economică din România, oficialul FMI vorbeşte deja de pe poziţia unui adevărat premier şi anunţă în româneşte ce ar trebui să se întâmple în următoarea perioadă. (...) Chair dacă nu este şi politician, Franks nu uită de nuanţele optimiste  şi spune că în a doua parte a anului ar putea fi reduse contribuţiile sociale" şi că nu vor mai fi disponibilizări forţate. "Dar pentru că nu este politician sadea, el nu riscă să garanteze ieşirea României din recesiune în acest an, aşa cum autorităţile s-au grăbit să o facă".   Sub titlul "România este gata de încă doi ani de terapie FMI", acelaşi cotidian scrie, citându-l pe directorul de ţară al Comisiei Europene, Istvan Szekely, că "este momentul pentru România să-şi îndrepte atenţia către reformele structurale".   "Oficialii FMI spun că e nevoie de reforme profunde în companiile de stat din energie şi transporturi", scrie şi Curierul Naţional într-un articol intitulat "Companiile de stat, bolovanul de gâtul economiei". "Arieratele acestor companii reprezintă 5% din PIB, adică 6 miliarde de euro. Facturile neplătite constituiei o frână majoră în calea creşterii economice", relevă ziarul. 

"Avem nevoie în acest an ca de aer, de o creştere economică plus", scrie în Ziarul Financiar Adrian Vasilescu. "Normal ar fi ca statul" - proprietarul acestor întreprinderi care s-au obişnuit să întindă mâna la buget pentru a supravieţui - "să le someze: ori se adaptează concurenţei şi competitivităţii, ori dispar prin falimentare. Nu se întâmplă aşa decât în cazuri excepţionale. Statul-proprietar e confuz: nici nu le dă bani întreprinderilor cu pierderi să-şi acopere ineficienţa, nici nu aruncă aceste întreprinderi în apele adânci ale pieţei şi ale concurenţei să înveţe să înoate". Cheia problemei se află în restructurările din economia reală, conchide Adrian Vasilescu. 

Sub titlul "Venea o şpagă pe Siret", Adevărul publică un articol în care autorul, Mircea Vasilescu, redactor şef la Dilema veche, scrie că arestările în grup din ultimele zile la vămile cu ţări din afara Uniunii Europene, "făcute în ceasul al doisprezecelea, seamănă cu dorinţa lui Ceauşescu, pe vremuri, de a îndeplini planul cincinal înainte de termen". Dar, scrie autorul, "un stat de drept adevărat aplică legea zi de zi şi pentru toată lumea, nu doar "din când în când" şi "numai pentru unii. (...) Se ştia de mult despre felul cum curg şpăgile prin vămile ţării. Cu siguranţă ştiau şi politicienii din ţările care se împotrivesc aderării noastre la Schengen. (...) Mă tem că heirupismul nostru nu mai impresionează pe nimeni. (...) Sistemul corupţiei din România nu se rezolvă cu un val de arestări pe ultima sută de metri".  

Sub titlul "Desant în vămile cu Serbia", Ziarul Financiar scrie: "Problema care rămâne în discuţie este dacă în urma acestor operaţiuni vor cădea şi capii reţelelor de contrabandă, pentru că amploarea operaţiunii  (...) arată că fenomenul nu este strict local. De altminteri, au şi început să cadă acuzaţii de o parte şi de alta".   Ziarul citează şi declaraţia ministrului de interne Traian Igaş, care "a susţinut că aceste demersuri au fost începute în urmă cu mult timp şi că nu au de-a face cu opoziţia unor ţări ale UE faţă de aderarea României în Spaţiul Schengen".    

Curierul Naţional se deschide cu un articol intitulat "Cum a ajuns contrabanda cu ţigări o megaafacere". Ea "are rădăcini mult mai adânci decât corupţia funcţionarilor publici de la frontiere. Puterea de cumpărare a românului, mai ales a fumătorului, este mult scăzută, iar accizele, taxele şi impozitele percepute de stat pentru fiecare pachet de ţigări sunt greu de suportat. (...) Cu alte cuvinte, contrabanda cu ţigări nu ar exista dacă nu s-ar impune atâtea "suprataxe" costurilor de producţie, iar contrabandiştii, fie că sunt funcţionari publici, fie că sunt doar cărăuşi sau grupuri de crimă organizată doritoare de profituri imediate, nu ar mai avea pentru cine să-şi rişte libertatea dacă peste Prut, spre exemplu, ţigările n-ar fi chiar şi de zece ori mai ieftine decât la noi".  

Ziarul Financiar publică un amplu articol intitulat "Preţurile la alimente, la maxime istorice. Ce efecte vor fi în economia mondială şi pentru România?" în care relevă că "preţurile multora dintre produsele agricole de bază se apropie cu paşi repezi sau depăşesc nivelurile înregistrate în timpul crizei din 2007 ca urmare a cererii tot mai mari din Asia şi ca efect al evenimentelor meteo extreme". România nu se va afla în faţa unei crize alimentare, însă este necesară raportarea politicilor agrare la situaţiile din piaţă, susţine Gabriel Popescu, profesor la ASE.


Etichete Ziarul financiarCurierul NaţionalAdevărulrevista

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live