Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Joi, 22 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

19 Septembrie 2012
Vizualizari: 2562
Comentează add

Ediţie specială duplex Bucureşti - Sibiu, dedicată în principal reuniunii Comitetului Militar al NATO la nivelul şefilor Apărării care se desfăşoară la Sibiu.

Reuniunea Comitetului Militar al NATO la Sibiu

radu-dobritoiu

Foto: Reuters.

Ediţia din 13.09.2012 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Septimiu Roman: Bună seara, bine v-am regăsit, vă spune, de la Sibiu, Septimiu Roman.

Bogdan Silviu Răducan: Şi Bogdan Silviu Răducan, de la Bucureşti, gazdele dumneavoastră la emisiunea "Euroatlantica", o emisiune pe care o veţi regăsi de acum înainte în grila de programe a Radio România Actualităţi, joia, de la ora 21:05. Mai mult, începând cu această ediţie, suntem şi pe Facebook, pagina noastră este facebook.com/euroatlantica. La mesajele pe care le veţi posta pe contul nostru de Facebook va răspunde colegul nostru, Radu Dobriţoiu. Revenind la emisiunea de astăzi, vă invităm să ascultaţi o ediţie specială duplex Bucureşti - Sibiu, dedicată în principal reuniunii Comitetului Militar al NATO la nivelul şefilor Apărării, prima în acest format după summitul Alianţei de la Chicago şi prima care se va desfăşura de mâine până duminică în România, la Sibiu. Tot în această ediţie vom mai dezbate şi alte două subiecte, ambele de actualitate şi anume: lumea la 11 ani de la 11 septembrie 2001 şi participarea fregatei Regele Ferdinand la operaţiunea anti-piraterie Atalanta, sub comanda Uniunii Europene. Alături de mine, în studioul de la Bucureşti al Radio România Actualităţi va comenta toate aceste subiecte Claudiu Degeratu, analist politico-militar. Bună seara, mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră!

Claudiu Degeratu: Bună seara!

Bogdan Silviu Răducan: Prezentările de la Bucureşti fiind făcute şi pentru că, aşa cum vă spuneam, este emisiune duplex, mergem din nou la Sibiu, unde se află Septimiu Roman şi invitaţii lui.

Septimiu Roman: Sibiul, Capitală europeană în 2007, rămâne o capitală nu doar culturală; de mâine, a primei reuniuni a şefilor Apărării, în acest format, de după summitul NATO de la Chicago, cu o participare de excepţie şi o agendă pe măsură, despre care vom vorbi pe parcurs cu invitaţii noştri, general locotenent Sorin Ioan, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, bună seara!

Sorin Ioan: Bună seara!

Septimiu Roman: Şi comandor Vicenţiu Cătăneanu, locţiitorul şefului Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major General, bună seara!

Vicenţiu Cătăneanu: Bună seara!

Bogdan Silviu Răducan: Îi salutăm şi noi de aici, de la Bucureşti, pe invitaţii tăi, Septimiu. Spune-ne, Sibiul este pregătit pentru acest eveniment?

Septimiu Roman: Azi-dimineaţă, într-o plimbare, aş zice, de recunoaştere, am crezut că se fac repetiţii, am ascultat Imnul, am văzut în Piaţa Mare formaţiuni pentru onor, erau pompierii care îşi sărbătoreau ziua. Pregătirile pentru ceremonia de întâmpinare de mâine au fost totuşi după-amiază şi, ca să îţi răspund la întrebare, Sibiul este oricând pregătit. De altfel, colega noastră Carmen Vulcan i-a întrebat pe sibieni ce ştiu despre eveniment şi pe organizatori cum s-au pregătit. Vă propun să o ascultăm

Carmen Vulcan: Ştiţi cumva ce eveniment important are loc la sfârşitul acestei săptămâni, la Sibiu? Summitul NATO? Atâta ştiam, dar nu ştiu cine participă, ce scop. Reporter: De unde aţi auzit? Discuţii cu cunoştinţe. Reporter: Credeţi că e important pentru Sibiu? Da, bineînţeles că e important, suntem mai vizibili în lume. Reporter: Vi se pare că sunt măsuri de securitate speciale, aşa, din ce aţi observat? Nu am observat. Reporter: Ştiţi ce eveniment are loc la sfârşitul acestei săptămâni, în Sibiu? Nu, nu ştiu. Reporter: Pe linie militară, nu aţi auzit? Nu.

Reporter: Aţi auzit ce eveniment are loc la acest sfârşit de săptămână, la Sibiu? Comitetul NATO sau ceva de acest gen. Reporter: Credeţi că e important pentru Sibiu? Este foarte important, absolut, Sibiul fiind şi Capitală culturală a Europei, fostă, e unul dintre evenimentele importante care se manifestă în Sibiu.

Reporter: La fel crede şi primarul oraşului, Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Este un eveniment foarte important pentru noi. Faptul că înalţi reprezentanţi NATO vin la o întâlnire în Sibiu arată cel puţin două lucruri - că România doreşte să prezinte Sibiul, lucru pe care îl salutăm în mod expres şi arată că Sibiul este pregătit pentru astfel de întâlniri de rang foarte înalt.

Reporter: De ce a fost ales Sibiul pentru a găzdui o reuniune NATO la nivel atât de înalt, ne-a dezvăluit Monica Szlavik, şefa Centrului de Informare Publică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Monica Szlavik: De obicei, aceste conferinţe ale Comitetului Militar se ţin în alte localităţi decât în capitalele statelor membre. România a propus Sibiul, pentru că este un oraş multicultural, cu profunde valenţe occidentale, care, după cum ştiţi, în 2007 a fost Capitală europeană. Oraşul oferă oportunităţi multiple de a te întâlni cu istoria, în majoritatea locurilor şi are foarte multe obiective turistice atractive, respirând deopotrivă un aer medieval şi unul autentic european. Au fost mai multe propuneri înaintate la Bruxelles, urmate de o evaluare a Statului Major Militar Internaţional, Sibiul a îndeplinit cele mai multe criterii de eligibilitate, conform standardelor stabilite la nivelul Alianţei Nord Atlantice

Bogdan Silviu Răducan: Mulţumim. De la Sibiu a fost Carmen Vulcan. Ascultaţi RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, emisiunea "Euroatlantica'', o ediţie specială duplex Bucureşti-Sibiu, dedicată reuniunii Comitetului Militar al NATO la nivelul şefilor Apărării, ce se va desfăşura în perioada 14-16 septembrie la Sibiu. Domnule Claudiu Degeratu, am auzit şi în materialul colegei noastre că nu toată lumea ştie ce este Comitetul Militar al NATO. O să vă rugăm să ne spuneţi, foarte pe scurt, care sunt atribuţiile Comitetului Militar al NATO.

Claudiu Degeratu: Foarte pe scurt, Comitetul Militar, împreună cu Consiliul Nord-Atlantic, sunt cele mai vechi structuri ale Alianţei şi cele mai importante. Comitetul Militar reprezintă forul militar care oferă expertiză şi susţine din punct de vedere conceptual, strategic, toate deciziile Alianţei în ceea ce priveşte operaţii, dezvoltarea de concepte, lansarea de strategii în ceea ce priveşte dimensiunea militară a Alianţei. În acelaşi timp, coordonează împreună cu staff-ul militar internaţional activitatea comandamentelor strategice şi a celorlalte comandamente NATO şi este responsabil, de fapt, pentru tot ceea ce înseamnă activitate militară relevantă inclusiv în ţările aliate, pentru că acest comitet militar, de fapt, în formatul obişnuit, este compus din reprezentanţi militari naţionali. Iar ocazional, de fapt, periodic, de trei ori pe an, avem reuniuni, două oficiale şi una informală, aşa cum este cea de la Sibiu, în care reprezentarea este la nivel de şefi de state majore

Bogdan Silviu Răducan: O să mergem şi noi acum la Sibiu. Domnule general Ioan Sorin, aţi fost timp de trei ani reprezentantul militar al României la NATO şi la UE şi aţi participat la multe asemenea reuniuni. Cum funcţionează, mai exact, acest Comitet Militar al NATO? Ce fel de decizii se iau la aceste reuniuni?

Ioan Sorin: Daţi-mi voie să-l salut şi eu pe domnul Claudiu Degeratu. A prezentat cadrul de desfăşurare a reuniunilor la nivelul şefilor apărării. Într-adevăr, există un comitet militar permanent, cu reprezentanţi militari în toate naţiunile membre, care îşi desfăşoară activitatea zilnic. Sunt două reuniuni oficiale pe săptămână şi se dezbat toate problemele primite de la Consiliul Nord-Atlantic, decizii politice pe care Comitetul Militar îl analizează împreună cu comandamentele strategice şi, în funcţie de capacităţile militare ale ţărilor membre, vin cu propuneri concrete pentru decidentul politic.

Septimiu Roman: Domnule comandor Cătăneanu, cât de greu se pregăteşte o asemenea reuniune?

Vicenţiu Cătăneanu: Având în vedere că România, ca ţară gazdă, potrivit uzanţelor, a avut responsabilitatea pregătirii cadrului general de desfăşurare a conferinţei, precum şi punerea la dispoziţie a acestora, a serviciilor de protocol, comunicaţii şi mai ales securitate, având în vedere nivelul de reprezentare, pot spune că a fost destul de greu. Trebuie să mărturisesc faptul că, la nivelul Statului Major General, pregătirea a început de anul trecut, prin participarea unei echipe speciale la conferinţa anterioară, pentru a prinde lecţiile învăţate şi pentru a vedea modul de pregătire al colegilor noştri. Trebuie să menţionăm aici, în Spania s-a desfăşurat anul trecut conferinţa şefilor Statelor Majore din ţările membre NATO. Şi am continuat, iată, un an de zile şi să sperăm că duminică vom putea spune misiune îndeplinită

Septimiu Roman: Sunt toate asemenea reuniuni la fel? Diferă? Care este programul acesteia?

Vicenţiu Cătăneanu: Tipicul este aproximativ acelaşi. Activitatea propriu-zisă, conferinţa, reuniunea şefilor statelor majore este de o zi, pe parcursul căreia se discută diverse subiecte din domeniul securităţii regionale şi internaţionale, probleme de pe agenda curentă a NATO, operaţiile şi misiunile conduse de către NATO. Acum, la această conferinţă, se va discuta, bineînţeles, şi modul de implementare a deciziilor luate de către şefii de state şi de guvern la recentul Summit de la Chicago din primăvara acestui an

Septimiu Roman: Vorbeaţi de o participare la nivel înalt. Ce înseamnă, în afară de cei 28 de şefi de stat major ale statelor membre, cine mai participă?

Vicenţiu Cătăneanu: Deci, la aceste conferinţe, în afară de şefii apărării sau şefii statelor majore din ţările membre NATO, sunt invitaţi, de regulă, comandanţii strategici ai NATO, respectiv comandantul pentru transformare sau SACT - acronimul în limba engleză - şi comandantul strategic pentru operaţii, de la comandamentul aliat operaţional.

Septimiu Roman: Cum se discută în plen pe secţiuni şi ce se va discuta?

Vincenţiu Cătăneanu: Discuţiile sunt în plen pe o agendă prestabilită şi se începe prin briefinguri, se prezintă situaţia, după care şefii apărării dau direcţii, linii directoare pentru ducerea la îndeplinire a misiunilor şi sarcinilor rezultate din liniile directoare trasate de către Consiliul Nord-Atlantic, care este consiliul suprem de decizie, consiliul politic de decizie.

Septimiu Roman: Domnule general, care este importanţa pentru ţara noastră a reuniunii?

Sorin Ioan: În primul rând, este o chestiune de credibilitate, pentru că, potrivit unui grafic care se realizează pe termen mediu, ne-am angajat să găzduim această reuniune şi este o probă a capacităţii noastre de organizare. Nu este simplu, sunt multe aspecte organizatorice şi chiar administrative. În al doilea rând, este o posibilitate de a ne promova unele capacităţi miltiare şi, nu în ultimul rând, unele aspecte culturale şi de tradiţii naţionale, fiindcă poate nu toţi participanţii la această reuniune au avut posibilitatea să cunoască la faţa locului anumite aspecte specifice de tradiţii şi de cultură ale României.

Septimiu Roman: Vorbeaţi de credibilitate. Mai avem nevoie să demonstrăm? Nu, o tot demonstrăm mereu.

Sorin Ioan: O demonstrăm mereu şi o demonstrăm, de fiecare dată, o dată în plus

Bogdan Silviu Răducan: Septimiu, o să preluăm şi noi de la Bucureşti întrebarea ta şi o să-l întreb şi eu pe domnul Claudiu Degeratu despre importanţa acestei reuniuni pentru România, în opinia dumnealui.

Claudiu Degeratu: Aş vrea şi eu să-l salut pe domnul general Ioan Sorin. Îmi face o deosebită plăcere să-l aud şi pe calea undelor. Vreau doar să spun că, într-adevăr, credibilitatea rămâne pe primul plan. Noi ne confirmăm, de fapt, statutul de aliat şi de sprijinitor important al iniţiativelor la nivel militar. Acest lucru s-a demonstrat inclusiv la Chicago. Dacă ne rezumăm numai, să zicem, în domeniul capabilităţilor, acest subiect sunt convins că va fi pe ordinea de zi a şedinţei Comitetului Militar, adică vor fi şi lucruri de substanţă la care România va contribui în această dezbatere. În general, contribuţia noastră militară la lucrările Comitetului Militar a fost, din experienţa mea de mai mult de zece ani, substanţială şi fiecare summit şi reuniune a Comitetului Militar, la nivel de şefi de Stat Major, au fost relevante. Dacă ne referim, de exemplu, la expertiza noastră pe zona Balcanilor, sunt convins că mesajul României şi la această reuniune de la Sibiu va fi foarte important, pentru că, ştim, va urma o evaluare şi a misiunii în Kosovo

Bogdan Silviu Răducan: Despre acelaşi subiect, semnificaţia organizării în România a acestei reuniuni şi nu numai, ne-a vorbit şi şeful Statului Major, generalul locotenent Ştefan Dănilă. Un interviu realizat de Nicu Popescu.

Stefan Dănilă: Este un eveniment organizat de România pentru prima dată. Este a 47-a Conferinţă a Comitetului Militar NATO şi, conform unei tradiţii şi a celor stabilite în cadrul Comitetului Militar, conferinţa Comitetului Militar este găzduită de unele din statele membre şi, în anul 2012, conform unei programări făcută în 2007, România este ţara care găzduieşte Conferinţa Comitetului Militar. Comitetul Militar este organismul de conducere militară care are un rol important în consilierea decidenţilor politici, a Consiliului Nord-Atlantic şi, în acelaşi timp, stabileşte direcţionările comandanţilor strategici pentru planurile de operaţii, pentru operaţiile în derulare. În acest context, Comitetul Militar are un rol foarte important şi acest organism se întâlneşte la nivel şefi ai apărării, funcţii similare ai acestora, de două ori pe an, la Bruxelles şi anual, sub forma unei conferinţe. În acest an, aşa cum spuneam, conferinţa se va desfăşura, în perioada 14-16 septembrie, la Sibiu.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre agendă?

Stefan Dănilă: pe agenda conferinţei sunt elementele actuale, respectiv situaţia de securitate din nordul Africii, din Orientul Mijlociu, dar sunt şi elemente normale de planificare a apărării, de planificare a capabilităţii Alianţei, care vin în continuarea summit-ului de la Chicago, ca documente de sprijin, de punere în practică a celor stabilite de către decidenţii la nivel politic în cadrul Consiliului Nord-Atlantic

Reporter: Nu mă îndoiesc că un loc important îl va ocupa şi cea mai mare operaţiune sub egida NATO, cea din Afganistan şi în acest context, câteva cuvinte despre perspectiva participării României la misiunile NATO, fie că e vorba de Afganistan, fie de altele, mai aproape.

Stefan Dănilă: În agenda conferinţei vor fi trecute în revistă şi operaţiile /la/ care participă NATO, un rol important fiind acordat operaţiei din Afganistan, atât în ce priveşte desfăşurarea operaţiei actuale şi finalizarea ei în 2014, cât şi câteva elemente de planificare a operaţiei viitoare. România participă la operaţia din Afganistan de aproximativ zece ani şi participă la această operaţie activ, cu aproximativ 1800 de militari, cu o misiune foarte importantă în zona Zabul. A avut misiuni importante anul trecut, de asigurare a funcţionării, a conducerii aeroportului de la Kabul. În acelaşi timp, în acest an am avut modul de comunicaţii sub comandă NATO, care şi-a îndeplinit misiunea cu succes şi pe principiul 'intrăm împreună, ieşim împreună', România va continua operaţia împreună cu partenerii şi membrii Alianţei, atâta timp cât este nevoie, în funcţie de situaţia din teren. Nu putem să ne retragem prematur, nu putem să acţionăm în contradicţie sau fără să fim în acord cu ceilalţi participanţi la operaţie, pentru că în felul acesta, trupele care rămân în teatru au o problemă de securitate /.../ Şi atunci, pentru a menţine securitatea trupelor proprii, este necesar ca această retragere, încheierea operaţiei să se facă în mod coordonat, sub conducerea comandantului operaţiei, generalul Allen şi a comandanţilor regionali, iar noi ne vom încadra în condiţiile planurilor de operaţii ale comandanţilor regionali şi în acelaşi timp, în acord cu partenerul american, care ne furnizează principalele echipamente de sprijin.

Reporter: Când aţi vorbit cu colegii, omologii dumneavoastră, ce v-au spus despre militarii români care sunt acolo, la câteva mii de kilometri de ţară?

Stefan Dănilă: Şi din partea comandanţilor misiunii din Afganistan, şi din partea comandantului strategic /.../, amiralul Stavridis, dar şi din partea omologilor mei, a colegilor din Comitetul Militar, au fost aprecieri la cel mai înalt nivel privind pregătirea militarilor români, privind modul în care îşi îndeplinesc misiunile. Sunt la acelaşi nivel cu celelalte forţe care participă la această operaţie

Bogdan Silviu Răducan: Generalul locotenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General. Un interviu realizat de Nicu Popescu. Ascultaţi, aşa cum sperăm că o veţi face în fiecare joi de acum încolo, la această oră, "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi. Vă reamintim că ne găsiţi şi pe Facebook. Pagina noastră este facebook.com/euroatlantica. La mesajele pe care le veţi posta pe contul nostru de Facebook vă va răspunde colegul nostru Radu Dobriţoiu. Mergem din nou la Sibiu, unde se află Septimiu Roman şi invitaţii lui.

Septimiu Roman: Discutăm despre reuniunea Comitetului Militar al NATO la nivelul şefilor Apărării, de la Sibiu. Invitaţii noştri de astăzi sunt, la Sibiu, generalul locotenent Sorin Ioan, şeful Statului Major al Forţelor Terestre şi comandorul Vicenţiu Cătăneanu, locţiitorul şefului Direcţiei de Planificare Strategică din Statul Major General şi, în studioul din Bucureşti, Claudiu Degeratu. Dle comandor, aş vrea să vă întreb la ce ne putem aştepta de la această reuniune, ce aşteptări aveţi?

Vicenţiu Cătăneanu: Din punct de vedere al subiectelor de pe agendă sau din punct de vedere al modului de desfăşurare şi importanţa organizării?

Septimiu Roman: Ambele.

Vicenţiu Cătăneanu: Din punct de vedere al agendei conferinţei, ne aşteptăm la linii directoare pentru îndeplinirea sarcinilor, aşa cum am mai menţionat anterior, deciziilor trasate de către şefii de stat şi de guvern, la summitul de la Chicago, respectiv continuarea dezvoltării capabilităţilor, aşa-numitul 'Pachet de capabilităţi de apărare', cum au fost ele denumite, care înseamnă o iniţiativă multinaţională de dezvoltare în comun a capabilităţilor militare strict necesare Alianţei, pentru apărare şi pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice. Din punct de vedere al organizării acestei conferinţe în România, aşa cum a subliniat şi dl general locotenent Ioan Sorin, cred că în primul rând, este o problemă de imagine, un câştig de imagine a României că a demonstrat că este în măsură să răspundă tuturor cerinţelor pentru desfăşurarea unui astfel de eveniment important, care vine - vă reamintim - după organizarea, găzduirea summitului din anul 2008 şi multe alte activităţi de asemenea anvergură.

Septimiu Roman: Dle general, dumneavoastră la ce vă aşteptaţi, ce aţi dori să se întâmple aici? Dacă am avea discuţia, să zic, duminică seară

Sorin Ioan: Având în vedere că prioritatea numărul unu de analiză la nivelul Comitetului Militar o constituie operaţiile şi operaţia din Afganistan este cea mai importantă, prin amploarea ei şi prin dificultatea ei, mă aştept la o evaluare la zi a stadiului etapei de tranziţie. Pentru cei care nu cunosc, este vorba de tranziţia responsabilităţilor de a asigura securitatea de la forţa internaţională NATO către forţele de securitate afgane, care parcurg un proces de recrutare şi de pregătire, de dotare şi de echipare, se face o evaluare a nivelului lor de operaţionalizare, măsura în care ei sunt capabili să-şi preia sarcinile de securitate, atunci etapa de tranziţie se încheie. Ea nu se încheie pentru toată ţara, ci evaluarea se face regional, misiunea este împărţită pe comandamente regionale şi, de asemenea, se va face şi o analiză, probabil, la nivelul regiunilor, fiindcă situaţia este diferită pentru fiecare regiune. Mă aştept să se prezinte, probabil, şi modul de îndeplinire a planului de implementare a noului concept strategic cu sarcinile care au revenit militarilor şi există şi aici un grafic de realizare a lor. Este vorba şi de procesul de transformare internă în cadrul NATO şi de dezvoltare a unor proceduri de planificare în ce priveşte managementul crizelor. Aş dori să menţionez că practica Comitetului Militar NATO la fiecare reuniune este de a invita şi comandanţi militari din teatrele de operaţii şi atunci când această posibilitate nu există, datorită unor condiţii specifice, atunci există o legătură prin videoteleconferinţă şi ei sunt cei care prezintă toate datele. În cazul în care nu vor putea participa fizic, atunci în mod sigur va fi o videoteleconferinţă, o legătură directă cu comandanţii din teatrele de operaţii.

Bogdan Silviu Răducan: Domnul Claudiu Degeratu voia să intervină pe exact acelaşi subiect.

Claudiu Degeratu: În legătură cu tranziţia în Afganistan. Din ceea ce citesc în presă, reiese că se va atinge un 50% din suprafaţa Afganistanului care va fi în directa supraveghere sau activitate a trupelor afgane. Credeţi că se va confirma aceasta, domnule general, credeţi că se va confirma acest procent?

Sorin Ioan: Eu sigur că am şi nişte informaţii, dar am prezentat că astea sunt aşteptările mele şi aş dori să-mi fie confirmate de la faţa locului, din teatrul de operaţii. Noi cunoaştem foarte bine situaţia în zona noastră de responsabilitate, unde avem forţele desfăşurate şi ştim şi evoluţia forţelor de securitate afgane, capacitatea lor reală. Noi, după cum ştiţi, ocupăm o zonă de responsabilitate în cadrul Comandamentului de Sud, care este mult mai larg şi doresc să cunosc evaluarea la nivelul Comandamentului de Sud pe toată regiunea de sud, nu numai în zona noastră.

Bogdan Silviu Răducan: Vom afla cu siguranţă amănunte în zilele următoare, o dată cu încheierea conferinţei reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Sibiu. România luptă alături de Statele Unite în acest război împotriva terorismului declanşat de atacurile de la 11 septembrie încă de la început, mai exact, de aproape 11 ani, 11 ani în care lumea în general, mediul global de securitate s-au schimbat foarte mult. Cum, vom încerca să aflăm acum, în partea a doua a emisiunii ''Euroatlantica'' de astăzi. Mai întâi, însă, vă propun să ascultăm un reportaj despre comemorarea în Statele Unite ale Americii a 11 ani de la atacurile din 11 septembrie 2001.

Ani Sandu, corespondent RADIO ROMÂNIA în Statele Unite ale Americii:

La Ground Zero, locul unde s-au prăbuşit Turnurile Gemene din New York, rudele victimelor s-au strâns să-şi aducă aminte de cei pe care i-au pierdut în urmă cu 11 ani. Ele au venit cu imagini ale victimelor pe tricouri, în fotografii înrămate sau pe insigne. Pe scena de la Memorialul 11 septembrie a fost adus şi desfăşurat un steag american, iar un cor de copii a intonat imnul Statelor Unite. Imediat după aceea a fost ţinut un moment de reculegere.
La ceremonie au participat şi primarul New York-ului, Michael Bloomberg, care a purtat o fundiţă albă în piept şi guvernatorii statelor New York şi New Jersey. Au lipsit, însă, pentru prima dată, discursuri ale politicienilor de la aceste ceremonii din New York. Organizatorii au considerat că într-un an electoral, e mai bine ca momentul să fie marcat doar prin citirea numelor celor aproape 3.000 de victime de către rudele acestora. Rudele i-au evocat pe unchii şi pe soţii pierduţi. O adolescentă a citit printre lacrimi numele verişoarei sale şi pe cel al naşei de botez. Mulţi dintre cei care au urcat pe scenă s-au adresat direct celor dragi, povestindu-le, de exemplu, cum i se simte lipsa în continuare, când familia se strânge la micul dejun în fiecare duminică sau cum copiii au ajuns între timp la facultate. Şi în Washington DC au fost organizate ceremonii la Memorialul de la Pentagon, în amintirea celor 184 de persoane decedate acolo în 2001. Au fost depuse coroane de flori în prezenţa preşedintelui Obama, secretarului apărării, Leon Panetta şi a şefului de Stat Major al Armatei Americane, Martin Dempsey, a fost intonat imnul şi au fost ţinite scurte discursuri.

Barack Obama: Indiferent câţi ani vor trece, indiferent de câte ori ne vom strânge la acest loc sfânt, să ştiţi că nu o să fiţi niciodată singuri. Rudele voastre nu vor fi niciodată uitate, vor rămâne în inimile naţiunii noastre, pentru că prin sacrificiile lor ne-au ajutat să construim America de astăzi, o Americă şi mai puternică.

Bogdan Silviu Răducan: Corespondentul RADIO ROMÂNIA în SUA, mulţumim, Ani Sandu. Am revenit în studioul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, dar la Bucureşti. Ascultaţi "Euroatlantica", ne găsiţi şi pe Facebook, la adresa facebook.com/euroatlantica, la mesajele pe care le veţi posta pe contul nostru de Facebook va răspunde colegul nostru, Radu Dobriţoiu. Avem din nou legătura cu studioul nostru de la Sibiu, unde se află Septimiu Roman şi invitaţii lui.

Septimiu Roman: O întrebare pentru ambii invitaţi ai mei. 11 ani de la atacurile de la 11 septembrie. Cum au schimbat atentatele lumea? Domnule comandor?

Vicenţiu Cătăneanu: Da, 11 septembrie, după cum s-a observat, nu a afectat numai SUA, a afectat întreaga lume, a reprezentat începutul unei noi ere, cea a luptei împotriva terorismului şi cu toţi paşii şi cu toate evenimentele care au urmat de aici încolo, vă amintiţi, a început războiul din Afganistan, a început implicarea NATO în zonă, operaţiunea ISAF pentru sprijinul autorităţilor afgane de pacificare şi democratizare a ţării, de asemenea şi celelalte operaţii şi aici amintesc două operaţii la care România a participat constant, operaţia Active Endeavour, în Marea Mediterană şi operaţia condusă de Uniunea Europeană, Atalanta, unde pentru prima dată, România participă cu o fregată şi un elicopter IAR 330, de altfel, chiar ieri, la ora 10:00, această fregată a început marşul pentru...

Septimiu Roman: Vom ajunge şi la acest subiect, domnule general, cum s-a schimbat lumea după atacurile de la 11 septembrie?

Sorin Ioan: S-a schimbat radical, s-a schimbat enorm, 11 septembrie 2001 a fost un şoc nu numai pentru SUA, dar pentru întreaga lume şi să nu uităm că acel moment a fost urmat de alte momente tragice, dacă amintim numai de Londra, Madrid şi a produs o schimbare semnificativă de paradigmă în ceea ce priveşte modul de asigurare a securităţii, o schimbare a doctrinelor, a procedurilor, a tehnicilor pentru toate structurile care fac parte din sistemul naţional de apărare şi bineînţeles, şi pentru Armată. E altceva decât o confruntare militară cu forţe faţă în faţă, e o acţiune de tip asimetric, care trebuie depistată la timp, printr-un nivel de informaţii ridicat şi prin proceduri, modalităţi şi unităţi specializate de acţiune în asemenea situaţii.

Bogdan Silviu Răducan: Domnule Claudiu Degeratu, principalul vinovat al atentatelor, atacurilor din 11 septembrie a fost ucis cu mai bine de un an în urmă. După moartea lui Osama Bin Laden, ce s-a întâmplat însă cu Al-Qaeda, organizaţia teroristă pe care o conducea?

Claudiu Degeratu: Cum nu este primul caz în istorie, organizaţia supravieţuieşte şi acest lucru a fost anticipat chiar de mai mult timp, dovadă şi faptul că, mă rog, marea majoritate a oamenilor aşteptau în primul rând o acţiune prioritară împotriva eliminării lui Osama Bin Laden, dar, în realitate, şi strategii militari şi cei politici au mers pe o abordare comprehensivă. Astfel, de fapt, nu facem altceva decât să recunoaştem că nu trebuie să identificăm liderul organizaţiei cu organizaţia teroristă, pentru că ea este formată de la bază şi până la vârf să acţioneze independent pe celule foarte mici, după cum ştim, lucruri care se cunosc şi de ascultători, şi să se adapteze unor condiţii foarte grele de luptă cu armate obişnuite, regulate sau alte entităţi care protejează o populaţie sau valori.

Bogdan Silviu Răducan: Şi atunci, a fost, totuşi, omorârea lui Osama Bin Laden o lovitură grea dată organizaţiei Al-Qaeda sau nu prea?

Claudiu Degeratu: A fost o lovitură grea, grea nu numai din punct de vedere simbolic sau politic, dar şi militar, pentru că, totuşi, el a reprezentat un pol de atracţie, un model de urmat şi sigur că acest lucru a fost mai important de multe ori ca model decât ca lider care dă indicaţii precise, ceea ce şi ştim, de fapt, acest fenomen al organizaţiilor care imită Al-Qaeda sau care lucreză sub aşa-numita franciză Al-Qaeda. Adică, periferice, dar care sunt la fel de periculoase şi eficiente în momentul în care decid să-şi aleagă o ţinţă de eliminat

Bogdan Silviu Răducan: În consens cu exact ceea ce spuneaţi dumneavoastră, că Al-Qaeda încă există şi funcţionează, în presă au apărut deja speculaţii că atacul asupra consulatului din Benghazi, din estul Libiei, de marţi seara, în care au fost ucişi ambasadorul SUA în Libia şi trei funcţionari americani, este un atac terorist organizat de Al-Qaeda. Este posibil?

Claudiu Degeratu: Dacă discutăm de comportament, de modul de operare, sigur, intră în acest spectru mai larg al stilului Al-Qaeda, dar e foarte greu, fără o confirmare, să ne putem pronunţa în acest moment.

Bogdan Silviu Răducan: Confirmarea sperăm că va veni în zilele următoare sau infirmarea va veni zilele următoare. Despre acest subiect, oricum, despre atacul din Libia se va discuta pe larg în emisiunea "Agenda Globală", care va începe la 22:20, pe RRA. Noi revenim la emisiunea noastră. Vechii inamici încă există, deci. Au apărut între timp şi unii noi. Domnule comandor Cătăneanu, care sunt principalele probleme de securitate ridicate de actuala situaţie geopolitică din lume?

Vicenţiu Cătăneanu: Bună seara, din nou! Apreciez că, la acest moment, principalul element de securitate important îl reprezintă, pe lângă lupta împotriva terorismului, problemele din zona Orientului Mijlociu şi nordul Africii, polii de insecuritate din această zonă, precum şi conflictele îngheţate din zona apropiată ţării noastre, cum ar fi din zona extinsă a Mării Negre.

Bogdan Silviu Răducan: Domnule general Ioan Sorin, şi pentru dvs o altă întrebare. Cum vedeţi evoluţia şi viitorul acestui război global împotriva terorismului, care, iată, a început atunci, în 2001 şi nu este încheiat şi nici nu se întrevede măcar încheierea lui?

Sorin Ioan: Este un război gloabal, cum aţi menţionat. Asta înseamnă că toate organizaţiile internaţionale care au responsabilităţi în domeniul securităţii şi toate naţiunile au o determinare de a lupta împotriva terorismului, pentru liniştea noastră, a cetăţenilor. Şi cred că rezultatele, până acum, sunt pozitive şi dacă nu am certitudinea că vor fi anihilate în totalitate aceste reţele, oricum se vor face or face progrese în războiul internaţional împotriva terorismului. Apare şi o altă dimensiune, terorismul cibernetic, economico-financiar şi toate sunt pe lista de priorităţi a organizaţiilor internaţionale, a structurilor care sunt responsabile pentru apărare colectivă. Şi eu văd o unire a eforturilor acestora - în loc de a duplica eforturi, cu costuri foarte mari, o unire a eforturilor şi cred că s-au realizat succese până în prezent şi vom continua să obţinem succese

Bogdan Silviu Răducan: Dle Claudiu Degeratu, dumneavoastră cum vedeţi evoluţia şi viitorul acestui război împotriva terorismului?

Claudiu Degeratu: Dacă îmi permiteţi, eu aş da dreptate întrutotul dlui general în ceea ce priveşte ideea de a discuta despre Alianţă, ca actor în acest tip de conflict şi din perspectiva capabilităţilor, pentru că discutăm, de fapt, mă rog, în contextul unui Comitet Militar care este preocupat în primul rând de capabilităţi şi de bugete şi pentru noile provocări de securitate de tip cyber-defense şi, eu ştiu, piraterie şi aşa mai departe sau lupta împotriva pirateriei, avem nevoie de noi tipuri de capabilităţi. Şi aceasta reprezintă, cum spunea dl general, o schimbare de paradigmă. Noi trebuie să configurăm, iar Alianţa cred că, şi prin pachetul aprobat la Chicago, încearcă să configureze pentru acest tip de conflict alte capabilităţi. Numai prin accederea la acest nou tip de capabilităţi am putea avea un avantaj strategic pentru a câştiga această luptă.

Bogdan Silviu Răducan: Şi din nou ajungem la conceptul de smart defense, care este, probabil, în prima linie a războiului împotriva /.../

Claudiu Degeratu: Da, într-adevăr - şi vroiam doar să adaug la ceea ce spunea dl general.

Bogdan Silviu Răducan: România are şi ea 11 ani de când luptă alături de SUA în acest război. Cu ce costuri, ştim, în general. Dar cu ce beneficii?

Claudiu Degeratu: Bun, beneficiile cred că pot fi uşor observate în ceea ce priveşte schimbarea noastră de atitudine, din consumator de securitate în producător, în cel care furnizează nu numai, să spunem, solidaritate politică, sprijin politic, ci şi soluţii militare, contribuţii militare. Iar acest lucru ne-a schimbat, de fapt, statutul în cadrul, să zicem, spaţiului euroatlantic, de la o ţară periferică, care încerca să fie un candidat bun, la un aliat important, care în ultimii ani a dezvoltat câteva parteneriate strategice, în special cu SUA. Acesta este un câştig. Numai în contextul aliat am fi putut discuta, după părerea mea, de acest parteneriat. Sigur, nu fac numai, să zicem, istorie, să zicem, ipotetică, pe baza unor speculaţii, ci acest lucru ne este demonstrat de vreo câţiva ani buni, că tot efortul nostru de a contribui şi de a nu evita misiunile importante din cadrul Alianţei, de a contribui major în spectrul larg de misiuni, ne-a calificat, de fapt, pentru un statut privilegiat de partener pentru ţări foarte importante - cu SUA, parteneriat, cu Italia, Franţa - şi în general, o poziţie foarte bună în ceea ce priveşte dialogul regional de securitate.

Bogdan Silviu Răducan: Aţi spus şi dumneavoastră mai devreme, referindu-vă la piraterie, că ar putea semăna pe undeva cu terorismul. Au terorismul şi pirateria ceva în comun?

Claudiu Degeratu: Au mai multe lucruri în comun, lucruri - sigur, în primul rând, noi discutăm de aceste două, să zicem, fenomene, pirateria şi terorismul, în conceptul mai larg al securităţii maritime. Vă dau un exemplu asupra modului surprinzător în care evoluează această discuţie despre piraterie. În 2009, un raport al Departamentului de Stat american identifica zece organizaţii teroriste dintr-o listă de 44 care aveau capacităţi maritime de a organiza atacuri pe mare sau dinspre mare pentru zonele portuare. După 2009, după această evaluare, specialiştii americani au realizat că de fapt, organizaţiile regionale, de exemplu, de pe coasta somaleză, nu erau înregistrate într-o asemenea listă. Adică existau şi mai multe organizaţii sau grupări care nu erau neapărat identificate ca fiind teroriste, dar care aveau capacităţi de a duce asemenea... Pe urmă, sigur că există din teren alte informaţii. De exemplu, interesul clar, identificat al reţelei Al-Qaeda din Yemen pentru a coordona activitatea grupurilor somaleze de piraterie. Anul acesta, de exemplu, evaluările sunt şi mai îngrijorătoare pentru o anumită zonă, pentru că se extind activităţile şi la nivelul de coastă, nu numai în zona apelor teritoriale

Bogdan Silviu Răducan: Deci iată că sunt mai multe asemnănări decât deosebiri.

Claudiu Degeratu: Da, şi legături clare, nu doar asemănări

Bogdan Silviu Răducan: E clar, combaterea pirateriei este deci o misiune cât se poate de serioasă, iar aria cea mai sensibilă, cum spuneaţi şi dumneavoastră, în acest moment, din acest punct de vedere, este reprezentată de Oceanul Indian, Cornul Africii şi coasta somaleză. Două operaţiuni majore se desfăşoară în prezent în zonă, una a NATO, Ocean Shield, în zona Cornului Africii şi una a Uniunii Europene, denumită Atalanta, în Golful Aden. Şi cum fregata ''Regele Ferdinand'' a plecat ieri din Portul Militar Constanţa, pentru a se alătura misiunii anti-piraterie a Uniunii Europene, ultima parte a emisiunii noastre de astăzi o dedicăm acestui eveniment. Înainte de a comenta subiectul, vă propun însă să-l ascultăm pe şeful Statului-Major General, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, care ne-a vorbit despre importanţa şi premierele consemnate o dată cu participarea fregatei noastre la misiunea Atalanta.

Ștefan Dănilă: Este cea mai importantă misiune după al doilea război mondial la care participă o navă românească. Reprezintă o participare importantă în cadrul operaţiei Atalanta, operaţie sub egida Uniunii Europene. Este una din cele mai importante operaţii la care participă atât din punct de vedere al perioadei de timp în care se va desfăşura misiunea, aproximativ trei luni, dar şi din punct de vedere al importanţei misiunii, pentru a asigura securitatea navelor care traversează Golful Aden. Este o primă participare a unei nave româneşti la o misiune a Uniunii Europene. În acelaşi timp, este o primă participare într-o misiune anti-piraterie. Este o misiune relativ nouă. Forţe navale au participat la misiuni NATO de patrulare în Marea Mediterană în operaţia Active Endeavour, în care au acţionat aproximativ 215 militari, pe timp de o lună, doi ani consecutiv. În acest an, deoarece operaţia Atalanta este o operaţie foarte importantă pentru Uniunea Europeană şi este conexă cu alte operaţii ale NATO în zonă, s-a decis la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ca nava ''Regele Ferdinand'' să participe la o operaţie de combatere a pirateriei în Golful Aden. Un alt lucru foarte important este că la această misiune participă pentru prima dată elicopterul Puma-Naval, care va fi prezent la bordul navei şi va executa pentru prima dată o misiune de luptă. În acelaşi timp, împreună cu fregata şi elicopterul Puma-Naval ambarcat şi echipajul este întărit cu o echipă de forţe speciale, special destinată pentru lupta împotriva pirateriei. Prin aceasta sperăm că vom confirma că România este un membru de bază al Uniunii Europene, credibil, un partener implicat activ în rolul jucat de Uniunea Europeană în protejarea transportului maritim, descurajarea şi reprimarea pirateriei, a jafului armat pe mare şi sunt deplin convins că militarii români îşi vor face datoria aşa cum au făcut-o şi în misiunile anterioare.

Bogdan Silviu Răducan: Generalul locotenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General. A consemnat Nicu Popescu. Pe aceeaşi temă, participarea fregatei ''Regele Ferdinand'' la misiunea anti-piraterie a Uniunii Europene, Atalanta, colegul nostru de la Grupul mass media al Forţelor Navale, locotenent-comandorul Mihai Egorov, a realizat un scurt interviu cu comandantul fregatei ''Regele Ferdinand'', comandor Mihai Panait.

Mihai Panait: Operaţia Atalanta este diferită de ceea ce am desfăşurat în ultimii doi ani, în 2010, la Active Endeavour sau în 2011, la Unified Protector, este o misiune de luptă contra pirateriei şi a jafului armat pe mare, este o provocare nouă. Nu am mai participat la astfel de acţiuni, prin prisma faptului că la această operaţie ne deplasăm în teatrul de operaţii cu elicopter ambarcat la bordul navei şi, de asemenea, cu o echipă de forţe speciale integrată în grupa de boarding a navei. Am început pregătirea pentru operaţia Atalanta încă de anul trecut, am elaborat planuri şi am pus în aplicare ordinele eşaloanelor superioare pentru pregătirea în detaliu a tuturor aspectelor operaţiei Atalanta, faptul că se desfăşoară la o distanţă foarte mare de ţară, de exemplu - numai până în zona de operaţii sunt peste 2.500 de mile marine de străbătut - dar am vrut să ne pregătim în toate detaliile, să prevenim toate problemele pe care ni le aduce această operaţie în faţă ca fiind noi provocări. Am avut un program complex de instruire la cheu şi pe mare, s-au executat un număr suficient de zile de pregătire pe mare, aşa cum au fost aprobate prin planul de operaţionalizare al Statului Major al forţelor navale, ne-am atins toate obiectivele de instruire în detaliu cu misiunile de foc şi cred că am ajuns la un nivel de pregătire foarte bun, care ne dă încredere că vom participa cu succes la această operaţie.

Bogdan Silviu Răducan: Comandorul Mihai Panait, comandantul Fregatei Regele Ferdinanad. Din nou în studioul Radio România Actualităţi, ultimele zece minute aproximativ din emisiunea "Euroatlantica" din această seară. Domnule Degeratu, cât de serioasă este ameninţarea pe care o reprezintă pirateria la adresa securitătii regionale, eventual globale?

Claudiu Degeratu: Din acest punct de vedere, al securităţii globale, cred că prezenţa Alianţei în această zonă demonstrează, de fapt, că în ceea ce priveşte securitatea maritimă nu există un flanc anume, deci nu există acelaşi tip de reper strategic pe care îl foloseam convenţional în Europa, cu anumite limite. Trebuie să ne implicăm, de fapt, mult dincolo de flancul sudic al Alianţei. Acest lucru, probabil, acum câţiva ani, ar fi părut surprinzător pentru toţi teoreticienii şi politicienii care nu şi-ar fi dat aşa de uşor acordul pentru acest tip de extindere, de abordate strategică. Sigur, avem câteva date care cred eu că sunt, din punctul meu de vedere, ilustrative. Eu am văzut un raport pe acest an, care evaluează activitatea din ianuarie până în iunie 2012, în ceea ce priveşte activitatea teroristă de piraterie, să spunem, în această zonă şi lucrurile sunt destul de, zic eu, relevante, dacă discutăm de cifre. Anul trecut, de exemplu, au fost 266 de atacuri care au vizat un număr foarte mare, de fapt, şi de vase şi de oameni. Anul acesta, datorită strategiei şi prezenţei relevante militare a Alianţei şi a Uniunii Europene, numărul acestor atacuri a scăzut cu 54% şi avem, până în iunie, 177 de atacuri. Deci, încă discutăm de 177 de atacuri care au vizat, de fapt, 20 de vase, deturnarea a 20 de vase. Deci, după cum observaţi, există un număr mai mare de atacuri, dar mai puţine, care se succed, chiar cu blocarea şi luarea cu asalt a acestor vase...

Bogdan Silviu Răducan: Mai puţin a acestor...

Claudiu Degeratu: Da. Şi cu un număr de 334 de marinari, de personal la bord care au devenit ostatici. Încă mai există, din câte ştim, în iunie 2012, 11 vase blocate din totalul de 20. Tot ca un exemplu, interesant este că Germania încearcă să rezolve accelerat problema autorizării unor firme specializate care să ofere protecţie pe vasele civile comerciale în această zonă. În zona coastei somaleze se desfăşoară un tranzit de 30% din totalul bunurilor tranzitate la nivel maritim global, să spunem, pe oceane şi pe mări, deci este o zonă foarte importantă. Există şi un alt fenomen, tocmai datorită prezenţei militare semnificative din partea celor două organizaţii, aceea a răspândirii atacurilor pe zona de uscat a coastei, cu luare de ostatici şi avem chiar semnale, de exemplu, din partea asiguratorilor navali. Asociaţia /.../ de la Londra deja a inclus şi Nigeria şi Benin în aceeaşi categorie de risc de ţară, împreună cu Somalia. Deci, pe undeva, fenomenul acesta capătă o altă dimensiune, mai recent, să zicem, ceea ce, sigur, ar trebui să ne preocupe. Şi de aici, sigur, iniţiativa Uniunii Europene de a încerca să dezvolte capabilităţi pentru mai multe ţări. Şi aş menţiona...

Bogdan Silviu Răducan: Eu m-am referit numai la misiunea NATO. La misiunea Uniunii Europene participă şi nave ale unor ţări nealiniate ale Federaţiei Ruse

Septimiu Roman: De la Sibiu, domnul general Ioan Sorin vrea să adauge ceva.

Bogdan Silviu Răducan: Vrea să intervină, sigur

Sorin Ioan: Da, ca să existe un element de continuitate, aveţi dreptate, în afară de operaţia UE, Atalanta Ocean Shield, NATO, există şi vase individuale trimise de unele state, Federaţia Rusă, India, China, mai este şi o misiune americană de mai mult timp în Djibouti. Dar aş vrea să spun că este o cooperare şi o coordonare a acţiunilor între toate aceste misiuni şi nave individuale. Trebuie să ne gândim că vorbim despre un bazin maritim foarte larg, mai mare decât teritoriul Europei, este foarte greu de controlat, sunt anumite coridoare şi de fapt, misiunea principală este de a asigura escorte pentru navele comerciale care tranzitează această zonă, mai ales de la sursele de aprovizionare cu petrol sau de la platformele marine din acea zonă. Misiunea este deschisă pentru orice navă comercială, există şi un site şi navele pot solicita sprijin şi organizează convoaie, nu este de fapt o luptă directă. Misiunea Atalanta - eu am avut şansa să particip, ca membru în Comitetul Militar al Uniunii Europene, la iniţierea acestei misiuni, ca urmare a nevoii ONU de a-şi proteja vasele care transportau ajutoare umanitare şi care nu mai ajungeau niciodată pe teritoriul somalez. Apoi, misiunea s-a extins şi bineînţeles că şi NATO a iniţiat misiunea Ocean Shield. Este foarte greu de luptat direct împotriva piraţilor, având în vedere şi modul în care acţionează şi nu cred că este cazul să intrăm în aceste detalii.

Bogdan Silviu Răducan: Domnule general, avem o altă întrebare pentru dumneavoastră. Cât de importantă este participarea unei nave de luptă româneşti la o asemenea misiune a UE?

Sorin Ioan: Este deosebit de importantă şi aşa cum a menţionat domnul general Dănilă, şeful Statului Major General, este prima dată în istoria forţelor navale când marinarii noştri participă la o asemenea misiune şi sunt convins că la finalul ei vor apărea manuale noi de proceduri, de tactici care vor fi introduse în sistemul de învăţământ al forţelor navale.

Septimiu Roman: Domnule comandor, pentru a prelua un pic o idee de la început, în legătură cu importanţa participării noastre - până la urmă, credibilitate?

Vicenţiu Cătăneanu: Pe de o parte, credibilitate, ca să demonstrăm că avem capabilitatea şi pregătirea necesară pentru desfăşurarea unei astfel de misiuni, care este destul de grea, aşa cum s-a menţionat anterior, distanţă foarte mare, misiunile sunt complexe, multiple, nu numai de supraveghere şi patrulare, dar şi alte misiuni. Câştiguri sunt nenumărate. Cel mai important, din punctul meu de vedere, a fost subliniat de domnul general locotenent Ioan Sorin, îmbunătăţirea metodelor de instruire şi pregătire a echipajelor proprii

Bogdan Silviu Răducan: Iar aici, emisiunea noastră de astăzi s-a sfârşit. Vă reîntâlniţi cu ''Euroatlantica" joia viitoare, după ştirile de la ora 21:00. Nu uitaţi de pagina noastră Facebook.com/euroatlantica. La mesajele pe care le veţi posta acolo vă va răspunde colegul nostru, Radu Dobriţoiu. Mulţumim încă o dată invităţilor noştri de astăzi - şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul locotenent Ioan Sorin, locţiitorul şefului Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major General, comandorul Vicenţiu Cătăneanu şi analistul politico-militar Claudiu Degeratu.


Etichete NATOSibiuduplexChicagoSorin IoanVicenţiu CătăneanuBruxellesClaudiu Degeratu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live