Reţineri în cazul decontărilor false de la CNAS

37 de persoane vor fi prezentate, astăzi, tribunalului cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile, în dosarul decontărilor ilegale de analize medicale, transmite Mediafax.

În urma audierilor de vineri, au fost emise ordonanţe de reţinere pentru medici, angajaţi a două laboratoare de analize şi administratorul unuia dintre acestea.

Procurorii spun că laboratoarele efectuau analize fictive, cu reactivi expiraţi din valoarea cărora îşi opreau 10%.

În aceste cazuri, pacienţii bolnavi au primit diagnostice incorecte şi le-a fost afectată sănătatea, susţin asociaţiile de pacienţi care solicită Casei Naţionale de Asiguări de Sănătate să efectueze controlale mai ferme în unităţile unde se fac analize medicale.

"Cel mai grav a fost afectat pacientul pentru că i s-au prescris analize medicale, iar rezultatele au fost false. Sănătatea şi viaţa pacientului a fost pusă în pericol. Din păcate, acuma, pacienţii nu au ce să facă, sunt nişte fenomene totuşi izolate.

"Eu sper ca, de acum încolo, Casa de Asigurări de Sănătate să-şi întărească controalele. Cauza principală care ani de zile a produs scurgeri financiare şi a lăsat să se producă asemenea fenomen a fost că echipele de control au fost desfiinţate" spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor .

Secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Raed Arafat, crede că documentele electronice care se introduc acum ar putea soluţiona astfel de probleme.

"Reţeta electronică poate să combată o parte importantă din fraudă în prescrierea reţetelor, cardul de sănătate, care, o dată implementat, va ajuta su siguranţă la controlul introducerii unor date ale unor persoane care nici măcar nu au fost la medic să-i prescrie anumite medicamente sau să ia anumite plăţi din partea Casei de Asigurări. Sunt vulnerabilităţi, trebuie recunoscute şi trebuie, bineînţeles, combătute, dar trebuie şi create mecanismele care să prevină astfel de situaţii să se întâmple", spune Raed Arafat.

Potrivit procurorilor, prejudiciul total creat de către cei cercetaţi este de 2.341.794 lei.

Procurorul Bogdan Staicu spune că au existat şi cazuri în care pacienţi cu afecţiuni grave primeau analize false.

"Laboratoarele efectuau şi anumite analize reale, însă analizele erau defectuoase, în sensul că foloseau reactivi expiraţi. De asemenea, au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar buletinele de analiză au fost întocmite în mod fictiv. Au existat chiar situaţii în care persoane care aveau afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analiză fictive. Medicii primeau pentru biletele fictive aproximativ 10% din contravaloarea analizelor care ar fi trebuit efectuate, iar restul sumei intra în contabilitatea celor două laboratoare" afirmă procurorul Bogdan Staicu.