Medici bucureşteni cercetaţi penal pentru fraude la bugetul CNAS

42 de medici şi laboranţi bucureşteni sunt urmăriţi penal pentru că ar fi decontat din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate analize medicale care în realitate nu au fost efectuate.

Laboratoarele efectuau şi anumite analize reale, dar, pentru că se foloseau reactivi expiraţi, analizele nu erau corecte, a precizat procurorul de caz.

Medicii primeau 10% din contravaloarea analizelor care ar fi trebuit făcute, iar restul sumei intra în contabilitatea celor două laboratoare.

Secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Raed Arafat, admite că există vulnerabilităţi în sistemul sanitar şi avansează ca soluţie instrumentele electronice pe care autorităţile le introduc.

"Reţeta electronică poate să combată o parte importantă din fraudă în prescrierea reţetelor. Cardul de sănătate, care, odată implementat, va ajuta cu siguranţă la controlul introducerii unor date ale unor persoane care nici măcar nu au fost la medic ca să-i prescrie anumite medicamente sau să iei anumite plăţi din partea Casei de Asigurări.

"Sunt vulnerabilităţi, trebuie recunoscute şi trebuie bineînţeles combătute, dar trebuie şi create mecanismele care să prevină astfel de situaţii să se întâmple" mai spune secretarul de stat Raed Arafat.

Potrivit procurorilor, prejudiciul total creat de către cei cercetaţi este de 2.341.794 lei.

Procurorul Bogdan Staicu spune că au existat şi cazuri în care pacienţi cu afecţiuni grave primeau analize false.

"Laboratoarele efectuau şi anumite analize reale, însă analizele erau defectuoase, în sensul că foloseau reactivi expiraţi. De asemenea, au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar buletinele de analiză au fost întocmite în mod fictiv. Au existat chiar situaţii în care persoane care aveau afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analiză fictive. Medicii primeau pentru biletele fictive aproximativ 10% din contravaloarea analizelor care ar fi trebuit efectuate, iar restul sumei intra în contabilitatea celor două laboratoare" afirmă procurorul Bogdan Staicu.

Pacienţii, "grav afectaţi"

Asociaţiile de pacienţi cer Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate controale mai ferme în unităţile unde se fac analize medicale, în timp ce Asociaţia Profesionala a Laboratoarelor susţine că, la înfiinţarea oricărei unităţi, controalele sunt oricum stricte, iar autorizaţiile se emit numai după îndeplinirea mai multor criterii, potrivit reporterului România Actualităţi, Adriana Turea.

Un laborator poate fi deschis doar dacă are specialişti acreditaţi, dacă aparatele îndeplinesc standardele tehnice şi dacă analizele efectuate trec testul mai multor verificări în laboratoare paralele.

"La un moment dat îţi trimit rezultatele pe care le obţii în laborator într-un anumit centru, unde sunt comparate cu alte zeci de mii de laboratoare din lume şi rezultatele tale trebuie să se regăsească într-un anumit interval. Dacă se regăsesc aici, înseamnă că ai trecut şi acest test. Deci, controalele de calitate şi norme care reglementează modul în care se lucrează în laboratoarele de analize medicale sunt, afirmă Eduard Dobre, directorul executiv al Asociţiei Profesionale a Laboratoarelor.

Cele două cazuri de fraudă, analize fictive şi folosirea reactivilor expiraţi, scot în evidenţă probleme diferite, însă nu este clar ce s-a întâmplat în cazurile cercetate acum.

"În acest traseu, pacientul nu a ştiut nimic. Medicul respectiv a avut o înţelegere privind fraudarea sistemului cu laboratorul de analize. Acesta a primit biletul de trimitere, nu a efectuat analizele, dar în schimb le-a decontat. Cea de a doua problemă cu buletinele de analize care prezintă rezultate false, problema este mult mai complexă.

"Nu pot să fac decât presupuneri acum. S-au utilizat reactivi expiraţi sau altfel de reactivi, nu au fost verificate aparatele" mai spune Eduard Dobre, directorul executiv al Asociţiei Profesionale a Laboratoarelor.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, spune că reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au mai surprins astfel de situaţii şi dosarele au fost înaintate organelor de cercetare.

"Cel mai grav a fost afectat pacientul, pentru că i s-au prescris analize medicale, iar rezultatele au fost false. S-au pus diagnostice pe rezultate false. Sănătatea şi viaţa pacientului a fost pusă în pericol. Din păcate, acum pacienţii nu au ce să facă, însă n-aş vrea să alarmăm pacienţii. Sunt nişte fenomene totuşi izolate.

"Eu sper ca, de acum încolo, Casa de Asigurări de Sănătate să-şi întărească controalele. Cauza principală care ani de zile a produs scurgeri financiare şi a lăsat să se producă asemenea fenomen a fost că echipele de control au fost desfiinţate" spune Vasile Barbu.

14.000 de analize fictive sau cu reactivi expiraţi au dus la un prejudiciu în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de aproape jumătate de milion de euro.