Reţea de apă potabilă la standardele UE, până în 2015

Ministerul Mediului îşi propune să supravegheze mai strict felul în care autorităţile locale gestionează proiectele de mediu din fonduri europene, întrucât s-au constatat mari întârzieri în desfăşurarea acestora.

Până în 2015, România s-a angajat să aducă la standardele impuse de Uniunea Europeană întreaga reţea de apă potabilă, ceea ce implică staţii de epurare moderne, iar până în 2018, România trebuie să ajungă la 50.000 de kilometri de canalizare. Acum există doar 20.000 de kilometri.

Pentru a-şi onora angajamentele, ministrul László Borbély estimează că România are nevoie în următorii cinci ani de încă un miliard de euro, pe lângă banii alocaţi deja.

În ţară, peste o treime din sectoarele de râuri prezintă un risc ridicat să nu poată îndeplini condiţiile de mediu cerute de Bruxelles, în principal din cauza stării infrastructurii.

"Calitatea apelor este afectată de insuficienţa sau neepurarea apelor uzate şi, în principal, este factorul cel mai important, care se repercutează în mod semnificativ asupra calităţii apelor.

"Dacă în celelalte ţări europene, per total, influenţa agriculturii şi a industriei se repercutează asupra calităţii apelor, în cazul României, influenţa este determinată de lipsa staţiilor de epurare sau insuficienta funcţionare, modernizare a acestora", a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase.

Ea a explicat că, din 2.605 de aglomerări umane, doar 658 sunt racordate la reţele de canalizare, din care doar 21 sunt conforme, iar pentru reţelele de canalizare, chiar dacă de la an la an s-au continuat să se construiască kilometri de canalizare, progresele sunt mici, în special în mediul rural.

"Dacă în mediul urban vorbim de un grad de racordare la canalizări şi la staţii de epurare, ca medie, în jur de 70%, în mediul rural aceasta este de 10%.

"Mai mult, ca să vă spun aşa, o situaţie pe judeţe, dacă oraşele mari, în general, nu au probleme cu racordarea populaţiei la canalizări, de exemplu, în schimb, judeţele care sunt gen Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman, deci în special cele din sudul Munteniei, au probleme cu racordarea la canalizări şi staţii de epurare, aceasta situându-se cam între 25% şi 30%, ceea ce este foarte puţin. Deci judeţele care se află chiar în apropierea Bucureştiului stau cel mai prost la capitolul racordare la canalizări şi staţii de epurare", a completat Ana-Maria Tănase.