Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Marţi, 07 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

22 Octombrie 2019
Vizualizari: 841
Comentează add

Invitat: dl. prof. univ. dr. Ioan Scurtu

“Regina-mamă Elena a României”  “Regina-mamă Elena a României” - Conține audio

george-popescu

Regele Mihai I şi regina-mamă Elena. Credit: digi24.ro  

Regina Elena a României este un personaj istoric puţin cercetat, însă ca orice membru al unei familii domnitoare, un personaj istoric cu influenţă şi importanţa date de împrejurare şi moment.

 

Regina Elena a României s-a născut la Atena, în Grecia la 3/15 mai 1896 şi s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1982, la Lausanne, în Elveţia. Părinţii săi au fost Constantin I al Greciei şi Sofia de Prusia. Făcea parte din familia nobiliară Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg.

 

Principesa Elena a României a cunoscut exilul în cinci rânduri şi nu a purtat niciodată titlul de regină conform normelor constituţionale din epocă ale României. Numai generalul Ion Antonescu, după preluarea puterii în toamna anului 1940 i-a solicitat revenirea în ţară şi a recomandat folosirea termenului de regină-mamă.

 

Un destin încărcat de dramatism cu accente tragice. Lovituri de stat în Grecia, suferinţa regelui Constantin I, tatăl ei, moartea neaşteptată a fratelui, Alexandru I al Greciei după trei ani de domnie, din nou exilul. Acestea au fost evenimentele care au au precedat întâlnirea cu principele Carol al României.

 

Regina Maria purta neoficial şi numele de “soacră a Balcanilor”, fiindcă planurile sale matrimoniale pentru copiii Casei regale urmăreau crearea unor alianţe solide cu ţările vecine. Cu Grecia, cu Regatul Sârbo-Croat, viitoarea Iugoslavie.

 

Comportamentul principelui Carol, în afara convenţiilor epocii şi a prerogativelor impuse de Casa Regală a guvernat relaţia dintre Elena a României şi viitorul său soţ. La aceasta s-a mai adăugat şi suferinţa principelui care nu putea avea relaţii normale cu o femeie.

 

În ciuda unui început promiţător care a durat numai şase luni, principesa Elena după căsătoria încheiată la Atena şi reîntoarcerea la Bucureşti, a dat naştere unicului copil, viitorul rege Mihai I.

 

În absenţa unor relaţii fireşti de cuplu, s-a instaurat o stare de neîncredere şi infidelitate, după episodul consumat de principe, cu Zizi-Lambrino, o altă femeie apare în viaţa sa, Mirella Marcovici.

 

În paralel, principele Carol poartă o corespondenţă însemnată cu părinţii săi, în încercarea de a-i convinge să-i fie acordată o mai mare libertate de acţiune, atât în viaţa personală, cât şi în cea definită de poziţia sa în stat.

 

În 1925, Carol renunţă pentru a treia oară la drepturile sale constituţionale de prinţ moştenitor şi deschide calea spre o relaţie aproape continuuă cu Elena Wolff-Lupescu.

 

Prinţul este decăzut din drepturi pentru o perioadă de zece ani şi este trimis în străinătate, iar soţia sa rămâne în ţară pentru a-şi creşte copilul, pe noul rege Mihai care avea numai şase ani, în 1927, la instituirea Regenţei.

 

Principesa Elena nu a făcut parte din Regenţă, însă a participat la multe din deciziile luate atunci.

 

La insistenţa guvernului Vintilă Brătianu pentru a curma orice punte de legătură a principelui cu Ţara şi Tronul i-a cerut principesei Elena să intenteze acţiune de divorţ. Un divorţ care s-a pronunţat foarte repede şi care nu a fost recunoscut de soţul său.

 

În epocă, diverşi politicieni sau apropiaţi ai Casei Regale au stăruit pe lângă principe şi principesă pentru împăcare şi reluarea căsătoriei, dar fără succes.

 

De fiecare dată, principelui Carol I se cerea să renunţe la legătura sa cu Elena Lupescu, să-şi reia îndatoririle de soţ şi cap de familie. Refuzul şi comportamentul său ulterior în ciuda unor promisiuni de îndreptare aveau să-l plaseze într-o relaţie tensionată şi plină de incidente cu premierul Iuliu Maniu.

 

Slaba activitate a Regenţei, politica economică a noului guvern naţional-ţărănist, criza economică din 1929-1933 au zdruncinat conducerea politică a ţării, mulţi dintre oponenţi de ieri ai principelui Carol devenind, ajutoare de nădejde ale Restauraţiei, produsă la 8 iunie 1930.

 

Odată recunoscut rege, ca şef al Familiei regale primele măsuri luate se îndreaptă împotriva acestora. Împotriva mamei sale şi a consilierilor săi, împotriva fratelui, prinţul Nicolae şi desigur împotriva soţiei sale care este obligată să plece pentru a treia oară în exil şi decăzută din drepturile de părinte.

 

Între regele Carol al II-lea şi Elena au avut loc mai multe întâlniri pentru stabilirea drepturilor financiare şi de reprezentare în anul 1932.

 

Primul acord din 17 februarie 1932 consacra nu mai mult de patru luni pe an a prezenţei principesei Elena în ţară, două luni cu copilul în străinătate. O rentă anuală de 7.200.000 de lei, domiciliul la Florenţa, fără activitate publică împotriva regelui.

 

Vila din Florenţa a costat 30 de milioane de lei, bani care au fost plătiţi din fondul timbrului de aviaţie – 27 de milioane şi trei milioane din fondul de încurajare al agriculturii, în schimbul cedării vilei dim Mamaia şi a fermei din Crevedia a principesei Elena către regele Carol al II-lea.

 

Acordul din 1 noiembrie 1932 îi oferea principesei Elena dreptul de şedere permanentă în ţară, îl putea avea pe fiul său Mihai mai mult de 6 luni pe an. Plata întreţinerii depindea de guvern şi nu de rege.

 

Abia la 21 septembrie 1940, principesa Elena este rugată să se întoarcă în ţară, după renunţarea la tron a lui Carol al II-lea pe fondul unor decizii politice care nu au putut păstra unitatea teritorială a statului român şi începerea celui de-al doilea război mondial.

 

Relaţiile între generalul Ion Antonescu, conducător al Statului cu puteri lărgite acordate de regele Mihai în a doua domnie a sa şi Familia regală au fost în timpul celor patru ani, distante, pe alocuri reci, rolul regelui fiind redus la gradul de reprezentare formală.

 

Regele care avea numai 19 ani, era mai degrabă pasionat de automobile, avioane, mecanică şi fotografie, însă odată cu sosirea noului şef al Casei Militare regale – gen. Sănătescu, viitor prim-ministru în două rânduri – s-au făcut paşi importanţi pentru educarea şi pregătirea regelui pentru funcţiile constituţionale.

 

Este perioada în care regina-mamă a avut cea mai deplină influenţă asupra regelui ca părinte şi sfătuitor de taină. Evoluţia politico-militară a fronturilor de război dădeau ca probabilă victoria Naţiunilor Unite, pe când România se găsea de partea cealaltă, în tabăra Axei condusă de Germania.

 

Încă nu se cunoaşte rolul precis al reginei-mame în lovitura de stat de la 23 august 1944, dar anumite acţiuni ale regelui după război au fost influenţate de mama sa, alături de reprezentanţii principalelor partide de opoziţie (PNL şi PNŢ)

 

Conform acordurilor de procentaj Churchill-Stalin din noiembrie 1944, URSS devenea de facto artizanul schimbărilor politice din România prin partidul comunist. Stalin, personal aprecia foarte mult acţiunea de răsturnare a mareşalului Ion Antonescu de la putere înfăptuită de rege şi cabinetul său, detaliu care a făcut ca într-o ţară guvernată de comunişti loiali Moscovei, să domnească un monarh.

 

Declanşarea Războiului Rece a scurtat prezenţa regelui Mihai I pe tronul României. Întâlnirea din 29 decembrie 1947 de la Palatul regal din Bucureşti dintre rege, regina-mamă şi cei doi reprezentanţi ai noii puteri, premierul dr. Petru Groza şi şeful partidului comunist, Gheorghiu Dej a fost decisivă pentru înlăturarea regelui şi a formei de guvernământ.

 

Totuşi, regina-mamă şi-a demonstrat încă o dată priceperea pentru negociere. A clauzelor financiare ca urmare a renunţării fiului său la tronul României, clauze respectate de noua putere.

 

Familia regală a plecat din România la 3 ianuarie 1948, în exil în Elveţia, o săptămână mai târziu, plecând şi principesele Elisabeta şi Ileana, surorile fostului rege Carol al II-lea.

 

Regina-mamă s-a stabilit la vila din Florenţa, odată cu înaintarea în vârstă a schimbat domiciliul la Lausanne şi apoi Versoix, în Elveţia până la stingerea din viaţă, la 28 noiembrie 1982.

 

Regia de montaj: Alina Iaurum şi Eugenia Ivanov

 

Regia de emisie: Valentin Ciobanu, Raluca Goga şi Oana Popescu

 

 

AUDIO: emisiunea “Istorica”, ediţia din 21 octombrie 2019 (integral – 30' 17'')

 

 

Emisiunea "Istorica"  se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 

 

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 


Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet 

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.  


Etichete principesa Elena a Grecieiprincipesă a Românieiregina-mamăMihai IexildivorţCarol al II-leaFlorenţalista civilăacorduriIuliu maniucrizăElena LupescumetresăafaceridragostecăsătorietitluIon Antonescuconfidentsfetnic23 august 1944dr. Petru GrozaGheorghiu DejcomuniştiabdicareElveţia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live