Redevenţele "pot fi modificate din 2014"

Descoperirea unor rezerve de gaze şi de ţiţei în platoul continental al României de la Marea Neagră de către companiile OMV şi Exxon au redeschis discuţiile privind redevenţele pe care statul român ar putea să le solicite.

Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat la Radio România Actualităţi că dacă în 2005 se considera că în platoul continental al României se află rezerve de 57 de miliarde de metri cubi de gaze şi 247 de milioane de tone de ţiţei, acum companiile OMV şi Petrom au estimat după o primă sondă un zăcământ undeva la 80 de miliarde de metri cubi de gaze.

"Evident că investiţiile care vor continua în a realiza încă minimum 4 sonde de evaluare vor putea scoate în evidenţă dimensiunea exactă a zăcământului, însă, dacă ne-am lua doar aceste două cifre, noi vorbim despre 137 de miliarde de metri cubi, 137 de miliarde ar însemna vreo 25 de ani de import de gaze pentru România, dacă luăm în calcul cât importăm astăzi", a precizat Iulian Iancu.

Producţie de 11 miliarde de metri cubi de gaze

România produce anual în prezent patru milioane de tone de ţiţei pe an şi 11 miliarde de metri cubi de gaze.

Ţara noastră importă anual 3,2 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit fostului ministru al economiei, Lucian Bode.

"Pentru 2011 consumul de gaze al României a fost de 14,208 miliarde metri cubi, repartizat cum spuneam: 3,2 miliarde metri cubi din import, şi 11,08 intern (5,8 Romgaz, 4,9 Petrom şi 0,3 alţii)", a declarat Lucian Bode.

Această descoperire readuce în discuţie problema redevenţelor.

Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor susţine că dacă până la 1 ianuarie 2014 acestea nu pot fi modificate, în urma unei legi solicitate de Uniunea Europeană, după această dată ţara noastră nu va mai avea nicio restricţie să îşi schimbe filosofia în privinţa redevenţelor.

Redevenţele "nu vor mai fi blocate pe o perioadă mare de timp"

Iulian Iancu este de părere că nimeni nu va mai încerca să renegocieze aceste redevenţe pe o perioadă mult mai mare.

"Poate să negocieze, dar nimeni, nimeni în această ţară nu va mai putea să bată în cuie o lege privind redevenţele pentru că acest lucru ar trebui să se întâmple printr-o lege în parlament.

"Data trecută s-a stabilit printr-o lege aprobată de Parlamentul României, solicitată în mod expres de Uniunea Europeană.

"Acum, însă nimeni nu va mai trece prin Parlamentul României o lege care să blocheze redevenţele pentru o perioadă foarte mare, mai ales că s-a schimbat această filozofie", a declarat Iulian Iancu.

Audio: Emisiunea "Actualitatea în dezbatere".

Exemplul Norvegiei

Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor a spus că noua filosofie se bazează pe raportarea redevenţei la nivelul investiţiei, această idee fiind aplicată deja în Canada, în Israel, în Norvegia, în Oman, în majoritatea statelor deţinătoare de rezerve de ţiţei.

"Dacă tu investitor ţi-ai recuperat investiţia, din acel moment, de la nivelul actual, ea se duce la 32%, dacă ai recuperat 100%. Dacă ai recuperat 200%, atunci se duce la 52%. Dacă ai recuperat 250% atunci redevenţa se duce la 72%", a explicat Iulian Iancu.

Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor a declarat că această metodă este aplicată în Norvegia, iar investitorii nu ezită să meargă deoarece îşi recuperează 250% din investiţie.