Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: IN ZORI Duminică, 28 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

15 Martie 2013
Vizualizari: 2253
Comentează add

Ediţie dedicată securităţii comunităţilor apărării în domeniul informatic şi impactului acestor problematici asupra stabilităţii naţionale şi euroatlantice.

Războiul cibernetic şi securitatea informatică

radu-dobritoiu

Cyber defence. Foto: Reuters.

Ediţia din 14.03.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată securităţii comunităţilor apărării în domeniul informatic şi impactului acestor problematici asupra stabilităţii naţionale şi euroatlantice. Securitatea informatică reprezintă cea mai nouă ameninţare pentru Alianţa Nord-Atlantică. S-a aflat de altfel pe agenda reuniunilor NATO de la Lisabona şi Chicago în condiţiile în care atacurile în mediul virtual au devenit din ce în ce mai dese şi mai puternice. Lovituri ce pot fi lansate oricând, din orice colţ al mapamondului. De altfel, ultima devizie înfiinţată de NATO este cea dedicată apărării spaţiului virtual şi războiului cibernetic. Reamintesc că la începutul acestui an un atac informatic la nivel mondial, cu un virus denumit generic "Octombrie roşu", a vizat şi România, Autorii atacului au căutat în calculatoarele guvernamentale date privind resursele naturale ale României în zona strategică a Mării Negre şi informaţii legate de UE şi NATO. Vom analiza aceste teme la "Euroatlantica" în această seară împreună cu doi invitaţi specializaţi în domeniile comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei. În studioul 31 Radio România Actualităţi ne onorează cu prezenţa deputatul Daniel Oajdea, preşedintele Comisie pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor. Bună seara, domnule deputat.

Daniel Oajdea: Bună seara.

Realizator: Şi bine aţi venit la emisiunea "Euroatlantica". Alături de mine, la "Euroatlantica", participă generalul cu patru stele, Marcel Opriş, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Bună seara, domnule general, şi bine aţi venit la Radio România Actualităţi.

Marcel Opriş: Bună seara şi îndeosebi radioascultătorilor dvs.

Realizator: Vom asculta pe parcursul emisiunii şi două reportaje realizate pentru "Euroatlantica" de colega mea, Arina Petrovici, şi de corespondentul în Israel, Dragoş Ciocîrlan. Domnilor invitaţi, abordăm în această seară o problematică de mare actualitate pentru strategia de securitate a Alianţei Nord-Atlantice, cu dezvoltări care implică şi România. Nu este vorba doar de Cyber Defense şi de securitatea în mediul virtual, dar şi de protejarea comunicaţiilor, atât cele de voce, cât şi cele de date. Mi-aduc aminte, domnule general Marcel Opriş, de celebrele telefoane pe care le utilizam în armată, cele din ebonită, de tip baterie locală, cunoscutele /.../, pe care scria mare şi vizibil "Atenţie, duşmanul ascultă!". Domnule general Marcel Opriş, cât de mult ne mai ascultă duşmanul la 22 de ani după încheierea 'războiului rece'.

Marcel Opriş: Care duşmani? Avem duşmani?

Realizator: Putem lansa discuţia pornind chiar şi de la această întrebare a dvs, dacă avem duşmani; tocmai de aceea am făcut deosebirea între perioada de dinainte de 1989, adică 'războiul rece' şi acum, la 22 de ani după încheierea 'războiului rece', probabil că avem duşmani poate chiar mai mulţi decât atunci. Atunci măcar îi ştiam care sunt duşmanii. Acum cred că e mai dificil pentru că nu-i cunoaştem foarte bine pe duşmani, iată, cei care au lansat şi atacul informatic "Octombrie Roşu" sau alţi duşmani, care au anumite interese, nu neapărat militare, dar, iată, şi economice şi de spionaj industrial. De aceea vin şi vă întreb: ne mai ascultă duşmanii la 22 de ani după 'războiul rece'?

Marcel Opriş: Ascultatul acesta are o conotaţie, dacă vreţi, pe care dvs. vreţi s-o daţi. Dacă vreţi să întrebaţi dacă cetăţenii sunt ascultaţi sau interceptaţi, nu cred că trebuie să îşi facă cineva griji. Dacă discutăm de duşmani, să ştiţi că duşmanii există peste tot; orice este duşman care vrea să afle ce vorbeşti tu şi nu ar trebui să afle sau nu este destinat lui. Sigur, duşmanii vor să afle ce discută funcţionarii statului la toate nivelele. În acelaşi timp, cred că sunt foarte interesaţi ce discută între ei oamenii de afaceri, ce discută uneori chiar aleşii, ce discută decidenţii şi, mai ales, mai ales ce discutăm noi, cei care lucrăm pentru securitatea naţională, asta ca să fac o legătură cu ceea ce dvs aveţi ca experienţă personală. Cred că ne ascultă, dar în acest moment lucrurile s-au schimbat total faţă de perioada la care faceţi dvs referire şi cred că pe telefon scria şi într-o altă limbă acest lucru.

Realizator: Şi în ruseşte, da, în limba rusă. Sunt cele două tipuri, tipul cel mai vechi, acela de ebonită, şi cel mai nou, care era...

Marcel Opriş: Nu, pe cele româneşti scria direct în româneşte. Pe cele plasate de fostul lagăr /.../ ruseşti...

Realizator: Erau acelea cu buton pe microreceptor, dacă vă aduceţi aminte /.../. Da, atenţie, duşmanul ascultă.

Marcel Opriş: Duşmanul ascultă. Deci, sigur că da, trebuie să existe comunicaţie securizată şi securizarea acestora este o preocupare a tuturor, începând de la simplii cetăţeni, care au mijloace de comunicaţii publice, până la cei care ne ocupăm cu acest lucru în interiorul statului. Însă lucrurile au căpătat o altă dimensiune. În acest moment, practic, pentru partea civilizată din România calculatorul este nelipsit. Să ştiţi că ascultatul pe calculator este mult mai simplu, mai facil decât ascultatul pe telefon. Aş putea să vă spun că ascultatul pe telefon împotriva patriei noastre se face fără mandat legal, dar ascultatul pe telefoanele pe care le folosesc cetăţenii, după ştiinţa mea, se face numai şi numai cu mandat legal de către autorităţile statului, cu un mandat emis în condiţiile legii. Sigur că da, nu este lipsit de interes pentru cetăţenii dumneavoastră care nu citesc presa întotdeauna, ca şi noi, poate le reamintiţi de cazuri în care comunicaţiile unor cetăţeni au fost interceptate din gelozie, din dorinţa de a afla secrete de afaceri şi în sensul ăsta, dacă îmi amintesc bine, acum vreo câteva săptămâni doar, o reţea de cetăţeni care se ocupau cu asemenea lucruri, cu instalarea pe telefoanele mobile de diverse aplicaţii...

Realizator: E un mic soft care /.../

Marcel Opriş: ... care-ţi permiteau, dacă nu ştii cum să gestionezi acest lucru, să fii interceptat a fost de actualitate la acea vreme. Vă reamintesc că este o infracţiune în conformitate cu legea românească.

Realizator: Se şi vând astfel de servicii pe Internet.

Marcel Opriş: Pe Internet se poate vinde orice. Dar este o infracţiune, să ştie toată lumea, este o infracţiune şi nu este normal. Sigur, există metode de protecţie împotriva lor, dar acesta este un alt subiect care ar merita dezbătut în altă parte. Deci, cei interesaţi să afle ce vrem, ce vorbim noi, în continuare utilizează diverse mijloace.

Realizator: A fost foarte interesant şi o să revenim asupra acestui subiect, domnule general Opriş, pentru că aţi amintit şi aţi punctat că, pe lângă ascultarea clasică a comunicaţiilor de voce, a telefoanelor, din ce în ce mai des se foloseşte ascultarea - şi de ce nu? - vizualizarea cu ajutorul calculatoarelor şi web cam-urilor. Vom reveni la acest subiect. Aş dori să ştiu şi părerea domnului deputat Daniel Oajdea despre acest subiect, această întrebare, dacă domnia sa crede că mai suntem ascultaţi la 22 de ani după încheierea războiului rece?

Daniel Oajdea: Da, sigur că da, o parte, aşa cum spunea domnul general Opriş, cred că sunt ascultaţi cu documente în regulă, cu autorizaţie, iar ceilalţi sunt ascultaţi, dacă se poate spune, mai ales pe Internet, asta cu siguranţă, că sunt tot felul de programe şi, oricât de mult ar evolua şi programele care asigură protecţie utilizatorilor, evoluează şi cei care fac programe, astfel încât să poată să faciliteze astfel de operaţiuni. Din păcate, acum vă spun că nu am probe, dar trebuie s-o spun că, pe lângă cei din structurile statului care ne pot asculta, mai sunt şi acele staţii pe care le deţin diverse persoane fizice din România sau nu neapărat persoane fizice şi care permit ascultarea telefonului în celula GSM în care se află cel care desfăşoară convorbirea. Sigur că ea se produce, categoric, ilegal şi...

Realizator: La ce vă referiţi, la aceste firme de detectivi particulari, care interceptează inclusiv cu microfoane speciale unidirecţionale şi cu mare amplificare sau, pur şi simplu, există anumite servicii sau anumite persoane care, pur şi simplu, colectează informaţii cu caracter economic, caracter industrial?

Daniel Oajdea: La aşa ceva mă refeream şi, spre exemplu, legea română permite deţinerea de astfel de aparatură, dar nu permite folosirea - aşa scrie în lege.

Marcel Opriş: Îmi cer iertare, dar, după ştiinţa noastră, pe lângă că este ilegal, după ştiinţa noastră...

Daniel Oajdea: Ilegal este.

Marcel Opriş: În primul rând, este interzis să imporţi aşa ceva. De asta există o agenţie specializată a statului, care se numeşte ANCEX, echipamentele sistemului economic, grad de complexitate, oricine le aduce în România trebuie să aibă o licenţă de import. Nu este cazul pe acest domeniu fiindcă este ilegal. Dar aş mai vrea să vă spun ceva: dacă asemenea mijloace ar fi utilizate - şi vă spun că nu sunt utilizate - este o legendă care se creează pentru lucruri mai benigne, care înseamnă pâra, delaţiunea, alte mijloace care se găsesc pe toate drumurile şi, într-adevăr, aici e o mare problemă. Dacă vreţi, putem discuta.

Realizator: Mijloace tehnice, aparate, microcipuri, microaparate...

Marcel Opriş: Dar vă rog să reţineţi următorul lucru: inserţia într-o reţea de comunicaţii publice este sesizată instantaneu de către operator. Deci... nu... în acest moment, credeţi-mă...

Realizator: Da, pentru că domnul Oajdea făcea referire la GSM, da...

Marcel Opriş: Da. Credeţi-mă că arondarea la...

Daniel Oajdea: Nu, dar spuneam că era vorba de celulă, nu /.../ prin GSM...

Marcel Opriş: Păi, nu. Celula GSM este un echipament care face parte din reţeaua GSM.

Daniel Oajdea: Eu spun, între telefon şi celulă, deci, acele aparate...

Marcel Opriş: Între telefon şi celulă n-ai cum să interceptezi.

Daniel Oajdea: Cum să n-ai cum?

Marcel Opriş: Păi, nu. Există alte... Sigur că există mijloace, dar...

Realizator: Există mijloace, dar nu pentru novici.

Marcel Opriş: Dar nu în reţeaua operatorului. Vă rog să mă înţelegeţi bine...

Daniel Oajdea: Păi nu în reţea, eu n-am spus "în reţea". Vă spuneam că între telefon şi celula GSM, adică foarte aproape de cel care vorbeşte.

Marcel Opriş: Sigur că dacă împrejurul dumneavoastră stă cineva cu aşa ceva...

Daniel Oajdea: Asta am şi spus.

Marcel Opriş: E mai complicat puţin, fiindcă...

Daniel Oajdea: Asta, exact asta am şi spus. Şi, mai mult decât atât, astfel de aparatură, nu doar că spun eu acum, a fost semnalată existenţa ei şi de presă, şi dacă o să vă uitaţi pe legislaţie, acolo, ca să poţi să fii sancţionat...

Marcel Opriş: Staţi... Domnule deputat, dar presa nu este totuşi o sursă de informaţii.

Daniel Oajdea: Eu ştiu că nu, eu ştiu asta...

Marcel Opriş: Dumneavoastră, puteţi să spuneţi o mulţime de lucruri.

Daniel Oajdea: Categoric.

Marcel Opriş: Eu pot să vă spun că nu există echipamente atât de complexe aduse cu care să se facă interceptare, fiindcă s-ar sesiza imediat operatorii. Credeţi-mă că se sesizează.

Daniel Oajdea: Dar cum se pot sesiza...

Marcel Opriş: Simplu. În momentul în care încerci să interceptezi semnalizarea...

Daniel Oajdea: ... dacă nu trece prin reţeaua lor?

Realizator: Afectezi semnalul.

Marcel Opriş: Păi cum să nu treacă?

Daniel Oajdea: Puţin.

Marcel Opriş: E mai complicat puţin. Între celulă şi telefon există secretizare.

Daniel Oajdea: Categoric.

Marcel Opriş: Mă înţelegeţi? Când se interceptează, legal, să mă înţelegeţi bine, se interceptează direct în centralele care fac legăturile...

Daniel Oajdea: Ştiu.

Marcel Opriş: Şi ştiţi foarte bine acest lucru, că aţi participat.

Daniel Oajdea: De aceea spuneam, că acolo...

Marcel Opriş: Ilegal, este imposibil, cu asemenea mijloace. Altceva, se foloseşte: de la aplicţiile... fiindcă telefoanele sunt nişte maşini inteligente... De la aplicatiile care se pun pe telefon, şi dacă dumneavoastră nu vă urmăriţi factura de mobil să vedeţi dacă nu s-a generat vreo conexiune, sigur, apare o conexiune, undeva, şi nici nu vă daţi seama, dar...

Daniel Oajdea: Nu, asta e foarte bine /.../

Marcel Opriş: Pe lângă că sunteţi interceptaţi de băieţii ăştia, mai şi plătiţi pentru lucrul ăsta.

Daniel Oajdea: Mai şi plăteşti că te interceptează...

Marcel Opriş: Deci, nu... Deci, credeţi-mă că dacă ar exista asemenea lucruri, toate autorităţile statului s-ar sesiza şi acest lucru este ilegal oriunde în lume.

Realizator: Ca să explicăm, pentru ascultătorii noştri...

Marcel Opriş: Ilegal oriunde în lume. Deci, interceptarea în altă parte decât în zona care e definită legal...

Daniel Oajdea: /.../ Eu am înţeles. Deci, /uitaţi-vă/, acum doi ani, mai puţin de doi ani, eram la restaurantul de la Radisson...

Realizator: Să nu fie înregistrări ambientale, domnule...

Daniel Oajdea: Nu, dar lăsaţi-mă să vă spun... Şi cineva - n-are sens să-i dau numele, nici nu mai ştiu dacă mai pot contacta persoana respectivă - a venit cu o geantă diplomat, micuţă, cu un laptop, în ea, aveam şi producătorul, era o firmă italiană, era 35 de mii de euro produsul şi îl vindea cu 5...

Marcel Opriş: Şi a vrut să vi-l vândă.

Daniel Oajdea: Da, îl vindea cu 5. Mi-a demonstrat chiar în bar cum poate asculta în zonă tot. Adică, când aud că spuneţi că nu se poate şi că nu este... aia era problema... Deci, eu am fost să fiu cel care trebuia să-l cumpere.

Realizator: Probabil că intercepta frecvenţa GSM pe care /.../

Daniel Oajdea: Aşa cum vă spuneam, deci, avea... 500 de numere putea să intercepteze.

Marcel Opriş: Şi-şi intercepta propriul telefon?

Daniel Oajdea: Ei, propriul telefon...

Marcel Opriş: Nu... dar vă făcea demonstraţia arătând cum îşi interceptează telefonul lui?

Daniel Oajdea: Mi-a arătat... Nu... Haideţi să vă spun mai mult. După aceea, n-am crezut, pentru că credeam că nu-i în regulă. Am zis că ceva... mă gândeam să nu fie... taman special trimis. Am intrat pe site-ul firmei respective, este o firmă din Italia care produce echipamente profesionale pentru aşa ceva... militare... şi cel mai mic era ăsta de 35 de mii de euro.

Marcel Opriş: Am înţeles. Şi, dumneavoastră credeţi că acea persoană a venit cu o geantă în România şi a intrat într-un restaurant şi v-a oferit...

Daniel Oajdea: Eu nu ştiu cum a venit. Cel puţin, vreau să vă spun că îmi oferea s-o cumpăr. Deci, s-o cumpăr cu 5 mii de euro, adică, era un mare pont.

Realizator: Era un chilipir.

Daniel Oajdea: Da, da...

Marcel Opriş: Nu vă bazaţi pe chilipiruri. Haideţi să fim serioşi...

Realizator: Să nu fie vreun maradonist, domnule deputat, să fie altceva...

Marcel Opriş: Deci, credeţi-mă că dacă s-ar cumpăra asemenea genţi cu 5 mii de euro, ar fi zeci de mii în România, sute de mii de asemenea genţi, şi toţi partenerii de afaceri s-ar asculta între ei.

Daniel Oajdea: Nu, n-au cum chiar aşa, pentru că asta voiam să vă spun...

Marcel Opriş: Deci, sunt multe poveşti şi legende.

Daniel Oajdea: Asta voiam sa vă spun, că, spre exemplu, pot fi, într-adevăr, determinaţi prin măsurători cei care fac astfel de ascultări şi acolo unde ei o fac, au am convingerea că ei sunt toleraţi, pentru că altminteri n-au cum s-o facă.

Realizator: Eu merg pe mâna domnului general...

Marcel Opriş: Dar vă dau un sfat, dacă tot suntem aici, şi vi-l dau amândurora, sfatul: nu vă activaţi telefoanele pe bluetooth şi atunci n-o să fiţi interceptaţi.

Realizator: Pe acolo intră şi viruşi, pe acolo... Da, sigur că da...

Marcel Opriş: Mă chemaţi la parlament şi vă...

Realizator: Da, merg pe mâna domnului general Opriş şi cred că mai degrabă...

Daniel Oajdea: Din păcate, nu prea ai cum...

Realizator: Nu, al meu nu este activat pe bluetooth, atâta timp cât nu am un handsfree pe bluetooth. N-are rost să îmi stabilesc această comunicare cu exteriorul între telefonul meu şi o terţă parte de care eu nu sunt interesat, pentru că e o poartă, este o vulnerabilitate pentru comunicaţia ta.

Marcel Opriş: Fiindcă o chestiune de genul ăsta cred că e mai puţin subiect de "Euroatlantica".

Realizator: Totuşi, securitatea...

Marcel Opriş: Totuşi, daţi-mi voie să vă spun ceva. Dispozitivele sunt extrem de complicate. De obicei nu folosiţi mai mult de 1-2% din facilităţile lor. Când îl folosiţi şi pentru internet şi altele, începeţi să folosiţi puţin mai mult de 5%. Toate aceste dispozitive complicate au şi nenumărate găuri de securitate pe care, din neştiinţă, le putem porni, dacă vreţi...

Daniel Oajdea: Şi pot fi speculate, da...

Marcel Opriş: Şi atunci este foarte simplu: vă duceţi într-un restaurant, porniţi bluetooth-ul şi o să vedeţi cu câte dispozitive încearcă să se conecteze. Toţi acei oameni sunt oameni care din neglijenţă sau voluntar şi-au lăsat telefoanele...

Realizator: Dar să ştiţi că este şi subiectul...

Daniel Oajdea: Dar nu poţi să intri oricum fără un program de scanare.

Marcel Opriş: Nu, asta este cel mai simplu. Deci, a sparge o parolă în acest moment... orice copil după doi ani de calculator, o parolă banală de câteva cifre, o sparge în câteva zeci de secunde. Nu aveţi niciun fel de problemă, iar bluetooth-ul ţineţi minte că-l folosiţi dumneavoastră şi introduceţi o parolă de patru cifre. E simplu de aflat.

Daniel Oajdea: Aia ştiu că se poate sparge foarte repede. Din păcate sunt destui de mulţi care îl folosesc, şi eu îl folosesc pentru că e mult mai uşor.

Marcel Opriş: Nu, dar... Deci, legea obligă... Să ştiţi că toate autorităţile, de aceea avem autorităţi şi civile şi militare şi militarizate, toate obligă la păstrarea a ceea ce înseamnă, dacă vreţi, confidenţialitatea vieţii dumneavoastră personale. Nu s-au inventat comunicaţiile ca să afle lumea ce doriţi să vorbiţi. Ele s-au inventat să vorbiţi. Sau să vorbim.

Realizator: Nici nu m-am gândit că o să provoc o asemenea dezbatere cu întrebarea mea legată de...

Marcel Opriş: Nu, că îmi face plăcere cu domnul deputat discutăm şi în cadrul comisiei dar nu are sens, stârnim, dacă vreţi, o îngrijorare gratuită. Nu este adevărat.

Realizator: Sigur, este benefic pentru ascultătorii noştri şi să îi liniştim şi este legat şi de "Euroatlantica" pentru că, în cele din urmă, securitatea chiar şi comunicaţiilor şi de voce şi de date, chiar şi a simplului cetăţean sau a unui afacerist are impact asupra securităţii naţionale, domnule general, şi securitatea naţională este inclusă.

Marcel Opriş: Categoric. Securitatea cetăţenilor este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale. De altfel, este primordială. Că de aici începe securitatea.

Realizator: Dar, dacă tot am deschis cutia Pandorei şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine aceste aparate, dispune STS de aparatură, de mijloace tehnice cu ajutorul cărora să poată intercepta astfel de comunicaţii, atât de voce cât şi de...

Marcel Opriş: Nu. Răspunsul este categoric - nu şi în plus vă mai spun un lucru care presupun că îl mai uitaţi din când în când - STS-ul este o instituţuie inventată, dacă vreţi, şi legiferată în România tocmai pentru a produce comunicaţii protejate pentru demnitarii statului român şi pentru alţi angajaţi ai statului care concură la realizarea funcţiilor de apărare, de securitate şi sociale, la bunul mers al acestei ţări şi, în plus, intruziunea în comunicaţiile pe care noi le facem cum putem mai bine este considerată infracţiune. Nu deţinem niciun fel de mijloace, întrucât nu acesta este mandatul nostru legal. Mandatul nostru legal este să producem comunicaţii securizate, nu să interceptăm alte comunicaţii ale altcuiva.

Realizator: Să le protejaţi, cu alte cuvinte.

Marcel Opriş: De altfel, nici dimensiunea de personal nu ne-ar permite. Acesta este un lucru care a fost invocat de nenumărate ori în diverse scopuri sau, dacă vreţi, şi reminiscenţe mai vechi cu ascultări de milioane de cetăţeni, dar, repet, instituţia pe care eu o conduc în acest moment fiinţează ca să ofere inclusiv domnului preşedinte comunicaţii securizate împotriva oricui pe care să le folosească în ceea ce înseamnă fişa de post.

Realizator: Dar, ne aducem aminte, domnule general Opriş, cei care au trăit o bună perioadă înainte de 1989, chiar şi de acea teamă, spaimă, era în telefoanele normale, era o piesă, un Diac şi toată lumea credea că acela este un microfon. Vă aduceţi aminte? Şi lumea o scotea... În fine, el nu perturba, el avea doar un rol de acurăţa pur şi simplu semnalul, zgomotul. Şi omul, "Uite, mă, că merge şi fără piesa asta, înseamnă că ăsta era microfon". Şi uite s-a alimentat aşa tot timpul şi am trăit şi a existat această ascultare permanentă, trebuie să recunoaştem. Înainte de 1989, Securitatea era...

Marcel Opriş: Cine să recunoască? În primul rând eu nu am lucrat în Securitate.

Realizator: Nu, Doamne fereşte! Nici nu m-am referit...

Marcel Opriş: În al doilea rând, parte este tot legendă.

Realizator: Existau monitorizări, urmăriri, supravegheri, inclusiv cu înregistrări pe vremea respectivă, telefoanele erau ascultate.

Marcel Opriş: Deci, aş vrea să vă spun că pe acele vremuri, că acum avem o vârstă toţi şi avem o pregătire, pe acele vremuri investiţia în interceptarea telefoanelor, dacă vreţi, era mult mai mare decât în ziua de astăzi, mult mai mare. Doar că erau mai puţine telefoane. Adică, dacă vreţi, procentual.

Realizator: Şi cele mai multe erau interceptate...

Marcel Opriş: Erau mai puţine şi cred că nu erau atâtea interese din cauză ca toţi ne trezeam la 5:00, mergeam la serviciu, ne vedeam cum puteam de treburile noastre.

Daniel Oajdea: Şi erau mult mai atenţi ce vorbeau prin telefon decât astăzi...

Marcel Opriş: Probabil. Numai că vedeţi că pe vremea aceea, nici infracţiunile atât de numeroase, nici posibilitatea de a perturba viaţa cetăţenilor. Or, în acest moment amploarea mijloacelor de comunicaţii pe care poţi să le ai la dispoziţie îţi permite dacă nu eşti, aş folosi un termen neacademic, "sănătos la minte" sau ai intenţii rele, practic să poţi organiza orice fel de acţiuni, din cauză că ai acces la orice fel de mijloace. Deosebirea faţa de înainte, de vremurile acelea din anii '80, este că a apărut mobilitatea. Înainte de apariţia GSM-ului, NMT-ului, vechiul acela sistem din anii '90, dacă vă amintiţi...

Realizator: Şi el foarte scump...

Marcel Opriş: ... echipamente mobile chiar nu aveau decât militarii şi anumite categorii de demnitari ai statului. În momentul acesta, orice copil se duce la orice colţ de stradă şi ia cu câţiva zecci de lei un telefon cu cartelă. Înţelegeţi?

Realizator: Pentru că este şi domnul Oajdea alături de noi, aveţi...

Marcel Opriş: ... ceea ce nu este rău, deci nu este neaprat rău, dar provocările pentru securitatea cetăţenilor sunt nenumărate.

Realizator: Deci, fiecare telefon poate reprezenta o cale de acces.

Marcel Opriş: În această dimineaţă, la 112, de pe un telefon necunoscut a fost dat o alarmă cu bombă. O voce a spus: "În încăperea în care vă găsiţi dumneavoastră, se găseşte o bombă". Ce ar fi trebuit să facem? Să întrerupem imediat funcţionarea întregului centru, estimând că este o bombă? Ca să realizaţi impactul. Asta ar fi... În mod normal, dacă nu ne-am asuma răspunderea pentru pentru ce se întâmplă, asta ar trebui să facem. Să întrerupem imediat fiindcă aşa sunt procedurile, dar te joci cu viaţa a zeci de mii de oameni. Întrerupând un centru în care sosesc mii de apeluri pe zi, o parte din oamenii aceştia s-ar putea sa moară, înţelegeţi?

Realizator: Cu siguranţă. Dar vroiam să vă întreb, domnule general, dacă există pentru demnitari, să spun, un aspect deosebit, un palier deosebit de asigurare a securităţii comunicaţiilor pentru demnitari, din partea STS-ului.

Marcel Opriş: Pentru acei demnitari care prin fişa lor de post sunt obligaţi să comunice între dânşii în diverse mijloace, sub diverse forme, voce, date sau video, date clasificate sau date confidenţiale în ceea ce priveşte funcţionarea statului sau funcţionarea instituţiilor în care dânşii lucrează, aceşti demnitari au la dispoziţie mijloace de comunicaţii închise, nu din reţelele publice, pe care noi le instalăm şi le dezvoltăm şi care au diverse grade de protecţie, inclusiv criptare, dacă este cazul, în funcţie de fişa de post a fiecăruia, deci există asemenea mijloace. Nu sunt disponibile din exterior. Nu se poate pătrunde din exterior, şi ca urmare, ele sunt cel mai puţin expuse, atât intercepărilor, cât şi proastei funcţionări, dacă vreţi, într-o situaţie în care reţelele pot fi perturbate şi altfel.

Realizator: Ştiu, am văzut, dacă nu mă înşel, şi la miniştrii apărării, chiar ataşat de telefonul mobil, un anumit dispozitiv.

Marcel Opriş: Da, este un dispozitiv de criptare, aşa este, da. ealizator: România a fost implicată în lupta cu virusul informatic "Octombrie roşu" în luna ianuarie, când sute de terabiţi de informaţii au fost copiaţi de spionii cibernetici despre care se presupune că au lansat atacurile din Rusia. 67 de ţări au fost spionate atunci. România a dat o ripostă dură. Arina Petrovici, cu o sinteză despre "Octombrie roşu" pentru "Euroatlantica".

Reporter Arina Petrovici: La jumătatea lunii ianuarie, Serviciul Român de Informaţii anunţa că şi ţara noastră se număra printre victmele celei mai avansate reţele de spionaj informatic - "Octombrie roşu". Virusul spion a fost descoperit după cinci ani de activitate, cu perponderenţă în estul Europei, ţările ex-sovietice, centrul Asiei, dar şi în vestul Europei şi în America de Nord. 67 de ţări din întreaga lume au fost spionate, iar, potrivit specialiştilor, autorii au adunat fără să lase vreo urmă terabiţi de informaţii care ar putea umple Biblioteca Congresului american. Experţii laboratoarelor Kaspersky, cei care au descoperit virusul, împreună cu Centrul Naţional de răspuns la incidente de securitate cibernetică, încearcă să dea de urma acestor spioni, despre care unii cred că ar putea fi ruşi. De altfel, este o certitudine că serverul iniţial se afla undeva în Rusia, după care s-a extins în Germania. Autorii au lucrat ingenios, destul de complicat şi au folosit tot felul de viruşi pe care au reuşit să-i instaleze în calculatoarele instituţiilor guvernamentale, dar şi ale unor firme private care se ocupă de gestionarea resurselor naturale şi, de asemenea, ale unor universităţi care au programe de studiu în acest domeniu. Serviciul Român de Informaţii preciza în ianuarie că atacul cibernetic viza informaţii foarte importante pentru securitatea naţională şi că autorii au căutat în calculatoarele guvernamentale date privind resursele naturale ale României, zona strategică a Mării Negre şi, de asemenea, informaţii legate de Uniunea Europeană şi de NATO. SRI nu ezita să califice "Octombrie roşu" drept "cel mai mare atac cibernetic cu care s-a confruntat vreodată România" şi avertiza că lumea spionajului s-a schimbat fundamental. În fapt, în calculatoarele guvernamentale a fost instalat un virus care reuşea să copieze anumite documente confidenţiale, nu documente clasificate - preciza SRI - pentru că politica de securitate naţională a României este de a nu lăsa acte de o asemenea importanţă în calculatoarele legate la reţeaua de internet. Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, sublinia că atacul nu a afectat doar România, ci şi membrii Uniunii Europene, pentru că informaţiile curg către toate statele membre şi că intensitatea acestuia a fost diminuată şi cu ajutorul României, care a dat o ripostă extrem de dură.

Realizator: Dle general Marcel Opriş, în raportul postacţiune după "Octombrie Roşu", SRI a vorbit şi despre participarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la această ripostă dură şi la apărarea împotriva virusului "Octombrie Roşu" şi a acestui atac informatic. Ne puteţi da mai multe informaţii, pe cât este posibil, despre implicarea STS în aceste acţiuni?

Marcel Opriş: Colegii de la SRI au spus un adevăr. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este un operator de comunicaţii, doar că este operatorul statului. Printre alte servicii care se furnizează există şi accesul la internet pentru diverse autorităţi publice. Din varii motive, eficienţă, securitate, siguranţă ş.a.m.d. După cum ştiţi, există o lege, 544, care, practic, obligă orice fel de instituţie publică să pună anumite informaţii în spaţiul public, ca cetăţenii să se poată informa. Fiind expuse la internet, evident că asemenea pachete de aplicaţii, care se ocupă cu inspecţia calculatoarelor pe care le folosim toţi, care sunt puse pe internet - şi subliniez cuvântul "internet" -, nu discutăm despre calculatoare puse în reţele închise...

Realizator: Intranet.

Marcel Opriş: ... care erau în intranet şi care nu aveau acces la internet. Sigur că da, mai beneficiezi şi de neglijenţa, fie de curiozitatea, atunci nu s-a spus chiar tot, care au fost metodele şi pretextele prin care s-au instalat aceşti viruşi, deci, în calitate de administrator de reţele şi cu acceptul beneficiarilor noştri, am participat, alături de colegii de la SRI, de identificarea potenţialelor zone infectate, izolarea lor şi, evident, cei abilitaţi au cercetat şi au identificat care sunt cauzele care au dus la acest lucru. Aş vrea să vă spun că acest lucru denotă şi un bun semnal atât pentru cetăţeni, cât şi pentru demnitarii care folosesc internetul în viaţa de zi cu zi, demnitarii, angajaţii statului, că este bine să nu neglijeze anumite măsuri pe care specialiştii le recomandă în ceea ce priveşte utilizarea calculatoarelor, ca să folosesc termenul comun. Este bine să existe un program de protecţie, este bine să vă uitaţi unde vă conectaţi, este bine să vă uitaţi ce primiţi pe mesaje, în afară de reclame, care vă inundă viaţa. ealizator: Ce aplicaţie se lansează.

Marcel Opriş: Nu, că nu o să vedeţi aplicaţia. Aplicaţiile acestea evoluate le vedeţi numai pe acelea care vor să vi le arate. Aceste aplicaţii evoluate nu o să le vedeţi când se lansează niciodată, se pot lansa şi în timp ce dvs. închideţi calculatorul, nu are importanţă.

Realizator: Sau când se deschide, la bootare.

Marcel Opriş: În diverse variante, sigur, şi sunt într-o formă atât de comună, încât nici nu o să vă daţi seama dacă nu aveţi cunoştinţe de specialitate de acest lucru. Dar sunt câteva reguli.

Realizator: Cât de puternic a fost acest atac, caracterizat ca cel mai puternic atac de către SRI, asupra sistemului informatic din România?

Marcel Opriş: Păi, cred că dânşii au comunicat cât de puternic. Şi aş putea să vă spun că nu a provocat daune României, ca să mă înţelegeţi bine. Nu a reuşit să provoace daune României. Puternic a fost că s-a strecurat pe nevăzute şi a trebuit o foarte mare muncă ca să previi ceea ce urma să fie în viitor. De fapt, dacă nu se prevenea, de-abia atunci urmau dommages-urile, pagubele, dacă vreţi. Şi, fiindcă toţi citim presă şi ascultăm la televiziune, şi chiar dl deputat a invocat aici ce aţi citit în presă, sigur că da, una scrie în presă, dar când discutăm de interese strategice sau naţionale ale României, din fragmente de cuvântări, dacă vreţi, sau din fragmente de documente, care uneori cu multă nonşalanţă le fabricăm pe internet, în timpul serviciului, un profesionist poate să afle multe lucruri, inclusiv să reconstituie lucruri care altfel, când le punem la un loc, se numesc "clasificate". Ştiţi, "clasificate" înseamnă mai multe informaţii puse în acelaşi loc şi care ar putea să provoace nişte pagube. În acelaşi timp, aş folosi cuvântul "guvernamental". Nu mi se pare, mie personal nu mi se pare corect. Practic, virusul a reuşit să ajungă în mai multe zone, dintre cei care aveau sarcina de a purta un anumit gen de corespondenţă, şi nu s-a limitat la ceea ce este guvernamental în accepţiunea noastră, ci, în principiu, la calculatoare folosite de angajaţii statului. În ceea ce priveşte dimensiunea, răspândirea, nu a fost atât de amplă. S-a reuşit să se limiteze şi să se izoleze total. De altfel, pentru serviciile pe care noi le producem, avem şi instrumente de monitorizare şi, ca urmare, nu ne-a fost foarte dificil, adică chiar am sesizat, mai greu a fost să convingem beneficiarii că se întâmplă ceva acolo, să sesizăm că există lucruri anormale. Lucrul anormal înseamnă - şi eu nu aş folosi cuvântul Rusia şi v-aş recomanda să nu îl folosiţi nici dvs., dacă este posibil.

Realizator: Ci spaţiul ex-sovietic, mai degrabă.

Marcel Opriş: Nu, niciun fel de spaţiu. Să folosiţi mediul ăsta electronic, fiindcă vreau să vă spun că, la nivelul comun de cunoaştere...

Realizator: Serverul respectiv se pare că se afla pe teritoriul Rusiei.

Marcel Opriş: Nu cred.

Realizator: Un server poate fi şi de la distanţă...

Marcel Opriş: Dat fiind că vorbiţi la Radio România Actualităţi, nu aş pronunţa lucrul ăsta. Se afla sub controlul unei persoane care avea intenţia de a face acest lucru. Nu ştiţi unde este şi credeţi-mă că... Iar eu nu pot să vă spun.

Realizator: Din ce îmi spuneţi, este clar că nu a fost pe teritoriul Rusiei.

Marcel Opriş: Nu aş spune aşa ceva, Doamne fereşte!

Realizator: Încerc logic să ajung la o...

Marcel Opriş: Dar lecţia este... Sigur, pentru angajaţii statului, dacă vreţi, există şi cealaltă chestiune, este bine să fie mai atenţi, este bine să ţină seama de nişte recomandări şi, mai ales, este bine ca fiecare informaţie valoroasă să fie procesată acolo unde i se recomandă. Să ştiţi că sunt lucruri care în aparenţă par a fi publice. Spre exemplu, se spune tot timpul, iertaţi-mă că vă spun, activitatea parlamentului este publică.

Realizator: În anumite condiţii nu.

Marcel Opriş: Este perfect adevărat că este publică, cu o mică excepţie, dacă dvs. doriţi să fie public ceea ce scrieţi, de exemplu. Dacă scrieţi o scrisoare soţiei de pe calculatorul de la birou, doriţi să fie publică? Nu doriţi să fie publică. Şi atunci... Sau un mail. Nu doriţi să fie public. Ei, riscul este ca asemenea lucruri care ţin de intimitate să ajungă în spaţiul public.

Realizator: Ne îndreptăm astfel spre parlament...

Marcel Opriş: Iertaţi-mă, aş vrea şi domnul deputat să ia cuvântul, că trece timpul.

Realizator: Tot doream să mă îndrept spre domnia sa. Domnule deputat, cum putem face, la nivelul parlamentului, să sprijinim serviciile speciale, STS şi SRI, şi ce măsuri ar trebui luate chiar şi din punct de vedere legislativ pentru a ne proteja mai bine de aceste atacuri informatice, de eventuale lansări de viruşi, cum a fost "Octombrie Roşu"?

Daniel Oajdea: În primul rând, printr-o bună conlucrare şi prin îmbunătăţirea legislaţiei, astfel încât să le permită să acţioneze acolo unde este cazul şi ori de câte ori este cazul. Cred că ar trebui de subliniat şi cred că este important pentru cei care ne urmăresc să ştie că, anual, din cauza acestor atacuri la nivel mondial, sunt estimate pierderi de sute de miliarde de dolari şi totdeauna sigur că fiecare stat încearcă să şi ia măsuri, dar, din cauza dezvoltării mari a tehnicii şi a metodelor prin care se pot face astfel de atacuri, atacurile există simultan cu cele de contracarare şi produc în continuare pagube. De aceea este foarte important şi inclusiv UE acordă o atenţie deosebit acestor atacuri, încercând să îmbunătăţească securitatea reţelelor informatice. La fel, la nivelul oricărui stat aceste lucruri sunt foarte importante, dar, aşa cum domnul general a prezentat aici, ei îşi fac treaba cât mai bine pot, dar în acealşi timp şi cei care vor să facă astfel de atacuri dispun de o tehnică foarte bună, astfel încât, ştiţi cum este, totdeauna, oricât ai perfecţiona un sistem de securitate, şi cel care doreşte să spargă îşi perfecţionează metodele.

Realizator: Şi cum spunea domnul general Opriş, astfel de atacuri pot fi lansate de oriunde de pe mapamond, fără să...

Daniel Oajdea: Dar şi chiar probabil domnul general nu a spus că nu neapărat cel care lansează atacul este acolo unde aparent pare că este - aia este problema. Pentru că sunt tot felul de metode, de se duc prin tot felul de servere din lume, astfel încât pare că este de undeva din altă parte. Teoretic poate să fie cineva şi de lângă noi, care lansează un atac are pare că vine nu ştiu de unde.

Realizator: Sigur.

Marcel Opriş: Deci beneficiem de prezenţa dvs., a domnului deputat, şi dvs. care reprezentaţi interesele radioascultătorilor, să ştiţi că lucrurile pot fi mult mai grave decât par în aparenţă. Discutăm de o zonă în care sunt informaţii confidenţiale ale statului şi care sunt poate documente de planificare sau care urmează să ne gestioneze viitorul sau să ne imprime viitorul, dar gândiţi-vă că asemenea că asemenea atacuri pot fi lansate împotriva unor servicii publice. Din dorinţa de a creşte calitatea vieţii, de a ne face viaţa mai comodă, foarte multe servicii de zi cu zi, începând de la plăţi, informare, corespondenţă, se duc către mediul electronic. Este şi un mediu facil, relativ prietenos, pe care toată lumea vrea să îl folosească.

Realizator: Să nu mai stea la cozi, să nu mai...

Marcel Opriş: Ce se întâmplă dacă servicii publice esenţiale... Ele devin esenţiale în momentul în care devin cotidiene şi de zi cu zi. Gândiţi-vă că vă faceţi toate plăţile în mod electronic. Ce s-ar întâmpla dacă asemenea reţele, în care dvs. faceţi plăţile, ar fi atacate? Din diverse motive. Poate pe noi nu ne sperie furtul, că asta este şi datoria dvs., să vă îngrijiţi.

Realizator: Dar impactul ulterior...

Marcel Opriş: Dar, de exemplu, ne sperie blocarea lor. Ce ar însemna ca un sistem cum este sistemul de pensii, de exemplu, să nu funcţioneze o săptămână şi pensionarii, câte milioane de pensionari sunt, să nu îşi primească banii, ce ar înseamna acest lucru? Ce ar înseamna diverse alte servicii pe care dumneavoastră sunteţi obişnuiţi să le folosiţi?

Realizator: Să le achităm online, da.

Marcel Opriş: Gândiţi-vă că încă noi ne mai plângem că în România lucrurile acestea nu sunt atât de dezvoltate cât am vrea. Or, este clar că, având şi aceste avertismente în faţă, este clar că atunci când dezvoltăm toate aceste servicii trebuie să le dăm şi dimensiunea de securitate potrivită.

Daniel Oajdea: Şi este foarte important să dezvoltăm aceste sisteme de securitate, mai ales pentru ca utilizatorii să aibă încredere, cel puţin ştiu că acum, la nivelul Europei, sunt probleme cu încrederea.

Marcel Opriş: Mari probleme. Pe tot mapamondul sunt.

Daniel Oajdea: A început să scadă numărul celor care folosesc plăţile electronice şi atunci sigur că trebuie investit în sistemele de securitate, pentru că într-adevăr această tehnologie este foarte facilă, este prietenoasă, fiecare preferă să o utilizeze.

Marcel Opriş: Pare prietenoasă.

Daniel Oajdea: Pare prietenoasă, aşa este. Ne vine foarte uşor să o folosim, dar este foarte important ca ea să ne asigure şi siguranţa de care avem nevoie.

Marcel Opriş: Bun. Dar, atunci, domnule Dobriţoiu, aş vrea şi beneficiez de prezenţa domnului deputat aici, să construim şi un mediu de încredere, fiindcă vrând-nevrând lucrurile acestea, de genul servicii publice, trebuiesc păzite cu cineva. Aveţi două opţiuni, îndeosebi clasa politică, dacă vreţi, fie construiţi mecanismele şi ne acordaţi încrederea necesară, că ne-aţi învestit, ne-aţi pus în aceste locuri, din acest motiv, ca să vă apărăm şi să apărăm securitatea publică. Fie, dacă nu, va trebui să vă gândiţi la metode alternative, fiindcă este clar că mersul dezvoltării societăţii este către amplificarea utilizării acestor mijloace electronice. Noi, în România, încă nu suntem foarte dezvoltaţi, repet, şi ăsta este un lucru...

Realizator: Deci, vulnerabilitatea este mai mică...

Marcel Opriş: Mai puţin de jumătate din populaţia României foloseşte în mod curent aceste instrumente. Gândiţi-vă ce ar însemna dacă toţi peste 20 de milioane de oameni ar folosi, cât de mult s-ar amplifica aceste probleme. Deci, trebuie să alegem într-un fel, trebuie să alegem cum facem dezvoltarea şi în aşa fel încât să nu provocăm pagube oamenilor, să le aducem confortul necesar.

Realizator: Vă propun, pentru că mai avem un material de ascultat, să spunem aşa, să privim şi în curtea altor state, în ce priveşte securitatea informatică, noile ameninţări din spaţiul cibernetic au determinat Israelul să îşi consolideze strategia de apărare în mediul virtual. Cu siguranţă că mediul online, aşa cum aduceam aminte şi aici, în această seară, la "Euroatlantica", devine un adevărat câmp de luptă.

Dragoş Ciocîrlan, cu o relatare pentru "Euroatlantica", transmisă de la Ierusalim.

Reporter: Ministerul israelian al Apărării va avea un nou organism cibernetic, cu sprijinul industriilor de apărare israeliene, pentru a se face faţă ameninţărilor cibernetice - a anunţat general maior în rezervă Udi Shani, director general al Ministerului Apărării, la Conferinţa Internaţională de la Hersilia, pe probleme de strategie şi securitate. Noul centrul se va afla sub Autoritatea pentru Dezvoltare a Armelor şi a Infrastructurii Tehnologice, a spus Shani, citez "provocările noastre sunt sistemul de stocare a datelor şi produsele cu destinaţie civilă, precum laptopuri". Constatând faptul că mai multe reţene network utilizează Windows şi că numeroase componente sunt fabricate în străinătate, deci prezintă un grad de vulnerabilitate, directorul general al Ministerului Apărării a avertizat că ameninţarea nu poate fi contracarată în mod sigur din acest motiv. El a cerut ca producătorii israelieni să înceapă fabricarea de routere hardware şi microcipuri, ca pe nişte componente securizate, care să reducă pericolul contaminării în sistemele sensibile. Dacă vom face acest lucru cât mai repede, se creează şi un nou vector bugetar, începe o nouă eră. Supervizarea fabricării acestor componente securizate va ajuta la prevenirea contaminării, firmele israeliene de apărare trebuie încurajate să ofere soluţii noi. Pentru criminalii şi teroriştii din lumea virtuală, care reprezintă o nouă categorie de ameninţare, a venit timpul să existe o contracarare de bază. Sistemul privat din Israel este de asemenea plin de creativitate şi trebuie încurajat, deoarece poate ajuta enorm Israelul să obţină noi instrumente sofisticate de apărare. Agenţiile de securitate vor coopera transparent în domeniul apărării cibernetice. Din păcate, Occidentul nu ştie cum să se apere eficient de ameninţarea cibernetică, aşa cum o fac israelienii - a adăugat doctor Eviatar Matania, şeful Biroului Naţional Ciber Israel.

Realizator: Iată, domnule deputat Daniel Oajdea, că în alte state, care sunt, putem spune, în linia întâi a acestei lupte în spaţiul cibernetic, se fac paşi importanţi pentru protejarea mediului online şi a spaţiului virtual. Ca şi preşedinte al Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, aveţi proiecte legislative în acest sens pentru a sprijini aceste demersuri de întărire a securităţii informatice pe plan naţional?

Daniel Oajdea: Categoric, chiar şi acum avem în dezbatere astfel de proiecte. Mai mult decât atât, ce cred că trebuie spus, cel puţin de când sunt eu preşedinte, am organizat discuţii periodice cu toţi factorii implicaţi şi vă spun cu toată responsabilitatea că inclusiv cu domnul general am discutat acolo, la comisie, şi urmează să mai discutăm. Scopul nostru este de a culege toate informaţiile de care avem nevoie, astfel încât să putem propune Parlamentului României îmbunătăţirea legislaţiei, astfel încât să avem un mediu mai sigur. Cred că asta îşi doreşte toată lumea. Problema este că noi trebuie să oferim calea legislativă pentru ca cei care sunt în drept să ne asigure securitatea, să aibă cadrul legal s-o facă.

Realizator: Domnule general Opriş, ce puteţi spune despre cadrul legal existent? Este el suficient pentru protejarea cetăţenilor, instituţiilor, a instituţiilor publice mai ales, aşa cum spuneaţi dvs mai devreme?

Marcel Opriş: Din punctul meu de vedere, şi confruntându-ne cu diverse probleme atât în viaţa de zi cu zi, instituţională, cât şi în ceea ce priveşte serviciile publice la care noi concurăm pentru buna lor funcţionare, aş vrea să vă spun, cadrul de reglementare, poate nu i-aş da cadrul legislativ, cadrul general de reglementare, inclusiv, şi legislativ este destul de precar în România. Şi acest lucru, suprapus peste această preocupare permanentă de "spionită", poate aduce pagube serioase. Dacă vreţi, este şi motivul pentru care degeaba se străduiesc uneori serviciile sau instituţiile statului să dezvolte diverse electronice în beneficiul cetăţenilor, de cele mai multe ori, fie nu sunt utilizate, fie sunt utilizate, dacă vreţi, fără cele mai mici măsuri de securitate. Se compromit şi constatăm că tot investim şi reinvestim bani în diverse sisteme care nu se folosesc. După opinia mea, având în vedere şi ce s-a întâmplat, poate că ar veni vremea să tragem un semnal de alarmă şi să încercăm să definim un plan naţional pe baza căruia să dezvoltăm aceste servicii în beneficiul cetăţeanului şi cu toate măsurile de siguranţă necesare. Ar fi cazul.

Realizator: Pentru că mai avem doar şapte minute, domnule general... Domnule deputat, aş dori să vorbim un pic şi despre serviciul 112, care s-a dezvoltat şi s-a modernizat în ultima perioadă. Foarte scurt, o întrebare. Domnule general - e mai mult o curiozitate jurnalistică -, vă aduceţi aminte, a avut loc un accident aviatic săptămâna trecută. Este vorba de acel elicopter al Ministerului Apărării care s-a prăbuşit în judeţul Bacău. Primele ştiri au venit citând serviciul 112. E xistă cumva vreo breşă de informaţii de acolo, de la 112? Putem afla şi noi informaţii de genul acesta? România TV a citat 112, prima ştire de acolo a plecat. Sau undeva pe traseu s-a scurs...

Marcel Opriş: Vă răspund şi la întrebarea asta. Aş mai vrea să completez ceva ce am spus înainte. Deci, dezvoltarea tuturor acestor servicii electronice nu înseamnă limitarea libertăţii de a le folosi în vreun fel. Să ştiţi că nu de asta suntem preocupaţi, nici legislativul, nici noi. Suntem preocupaţi doar de starea lor de securitate încât să nu devină element de disconfort pentru cetăţean. Dacă mă întrebaţi de 112, nu există breşe la 112. Anumite tipuri de evenimente, care sunt de interes public major... o prăbuşire de elicopter, presupun că a fost considerată de interes public major.

Realizator: Dar primele informaţii n-au venit de la armată, au venit...

Marcel Opriş: Dar 112, se foloseşte brand-ul 112. În spatele 112 sunt o mulţime de oameni care lucrează, începând cu oameni de la STS care primesc aceste apeluri şi terminând cu agenţiile de intervenţie. Tipic, asemenea evenimente sunt anunţate de către agenţiile de intervenţie, fie...şi aş vrea să cred că este ca urmare a unei proceduri interne prin care anumite evenimente publice sunt aduse la cunoştinţă publică şi cel mai bun mod de a afla despre asemenea evenimente este presa, evident. Fie, dacă nu, din alte interese.

Realizator: Dar într-o astfel de situaţie, când era vorba de un elicopter militar, nu era bine ca incidentul să nu fie făcut public atât de repede?

Marcel Opriş: Deci nu de la 112 STS s-a aflat acest lucru, ci din altă parte.

Realizator: Am înţeles, De la cei de pe teren, cei care operau pe teren...

Marcel Opriş: Poate pe noi, care lucrăm /.../ 112, nu asta ne-a deranjat atât de mult, cât mai ales ne deranjează dacă un eveniment care se întâmplă unui cetăţean obişnuit, chiar şi cu o funcţie de demnitar, este adus imediat la cunoştinţa presei, în loc ca mai întâi preocuparea să fie să-i fie salvată viaţa. Asta ne deranjează foarte mult şi nu vă ascund că sunt investigaţii în acest moment în tot ansamblul acesta de resurse dacă şi pe unde sunt anunţate asemenea evenimente, dacă ele nu sunt prevăzute în procedurile interne.

Realizator: Am avut o abordare similară cu a dvs, tocmai de aceea am spus că era vorba de un elicopter militar. Nu putem şti...

Marcel Opriş: Asta cu militar-nemilitar...

Realizator: Când e vorba de un aparat militar de zbor...

Marcel Opriş: Dar vă spun şi beneficiul invers. Acum un a fost un accident, dacă vă amintiţi, pe Clinceni, pe aeroportul Clinceni. Aş vrea să vă spun că a existat colaborare la sol între anumiţi oameni care au putut să-i dea sfat pilotului şi omul ăla a reuşit să aterizeze, el sunând la 112...

Realizator: Era o aeronavă civilă, dacă nu mă înşel.

Marcel Opriş: Da, da, era un avion de sport... el sunând la 112, telefonul mobil mergând acolo, pur şi simplu a existat un dialog prin intermediul 112 prin care omul ăla a fost sfătuit, în acelaşi timp toate instituţiile de urgenţă au fost alarmate şi practic în momentul în care avionul a venit în trei roţi la sol toată lumea era acolo şi a putut să fie salvat omul, deci să vedem şi latura pozitivă. Cert este că un lucru pe care l-am spus Comisiei, abuzul de 112, înseamnă de fapt o mare problemă în a-i salva pe ceilalţi. Şi asta am spus-o comisiei...

Realizator: Şi lumea trebuie să înţeleagă.

Marcel Opriş: ... să încercăm să definim măsuri prin care să stopăm abuzul. Avem prea multe apeluri...

Realizator: Adică nu sunăm pentru orice la 112. Trebuie să protejăm acest canal de intervenţie de urgenţă în sprijinul populaţiei. Doriţi să adăugaţi ceva, domnule deputat?

Daniel Oajdea: Aşa este. Chiar am discutat pe tema asta cu domnul general, deci undeva la 60% parcă spuneaţi din apeluri sunt apeluri false.

Marcel Opriş: 65% sunt false.

Daniel Oajdea: E un număr foarte mare de apeluri.

Realizator: În timpul acesta se pot salva vieţi, cât timp noi ţinem ocupat Serviciul 112 cu probleme care nu sunt specifice intervenţiei de urgenţă, se pot pierde...

Marcel Opriş: Se pot pierde vieţi.

Daniel Oajdea: Se pot pierde vieţi, asta este grav, din păcate, şi atunci, împreună cu domnul general, trebuie să vedem ce măsuri putem propune astfel încât lucrurile să se îmbunătăţească. Discutam atunci chiar pe un proiect de lege, unde trebuia să înăsprim pedepsele, dar nu a fost cazul acolo. Nu asta era maniera.

Marcel Opriş: Nu cred că asta era soluţia, vă amintiţi că nu am susţinut acest lucru.

Daniel Oajdea: Da, ştiu că nici comisia nu a dat aviz favorabil în final. Trebuie să găsim alte soluţii, astfel încât să nici nu limităm posibilitatea de a apela la Serviciul 112 din teama că poate fi considerată infracţiune.

Realizator: Cum s-a dezvoltat acest serviciu, domnule general? Este un efort considerabil al STS-ului, cu impact important pentru securitatea cetăţeanului şi, bineînţeles, naţională.

Marcel Opriş: Nu. Iertaţi-mă, aş vrea să vă corectez: nu este efortul STS-ului. Noi ne facem datoria noastră şi este lucrul pentru care suntem plătiţi. Este efortul României, a concurat foarte multă lume la ajungerea în acest stadiu al Serviciului 112 din România, inclusiv presa, că scăderea numărului de apeluri false de la 95% la 65% se datorează şi educaţiei pe care a făcut-o presa. Cert este că s-a dezvoltat ca un sistem care face cinste României. Este unul dintre sistemele cu care ne mândrim şi ne situăm în primele locuri din Europa şi cred că este un bun exemplu şi pentru alte domenii. Avem un serviciu de urgenţă în sprijinul cetăţeanului, incluzând 112 al STS-ului, după părerea mea, mult peste nivelul general al societăţii şi ar trebui să încercăm să avem grijă de el şi să-l dezvoltăm.

Realizator: Domnilor invitaţi, la "Euroatlantica", uneori, mai schimbăm registrul sobru al emisiunii... Ce rezultat anticipaţi în meciul de la Londra? V-am luat prin surprindere, domnule general, nu-i aşa?

Marcel Opriş: Nu ştiu.

Realizator: Domnule deputat?

Daniel Oajdea: Nu vreau să mă pronunţ, pentru că mi-este greu să fac un pronostic.

Marcel Opriş: Ar fi un alt şoc european dacă Steaua s-ar califica. să sperăm că vom şoca Europa în permanenţă cu asemenea fapte pozitive. Cum am şocat şi cu 112...

Realizator: Să sperăm că acum va fi un scor pozitiv pentru Steaua din toată această colecţie de numere. Eu sunt alături de Steaua, de sportivii români care au o probă de foc în această seară, la Londra.


Etichete Cyber DefenceSTSNATOsecuritateLisabonaUEDaniel OajdeaEuroatlanticaMarcel Oprişrăzboi cibernetic

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live