Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV: ROMÂNIA ÎN SĂRBĂTOARE Marţi, 01 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

27 Mai 2016
Vizualizari: 1956
Comentează add

Impactul securității energetice asupra securității și stabilității euroatlantice. Conferința ”Provocări de securitate în Balcani” organizată de New Strategy Center și NATO.

Provocările securității energetice

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Discutăm la "Euroatlantica" despre securitatea energetică, o componentă importantă în întregul sistem de securitate şi stabilitate euroatlantică. Ediţia "Euroatlantica" din această seară se suprapune, în termeni de actualitate, cu conferinţa organizată astăzi şi mâine la Cercul Militar Naţional de New Strategy Center, în parteneriat cu NATO: "Provocări de securitate în Balcani", cu o temă importantă în cadrul dezbaterilor - "Securitatea energetică". Deşi nu reprezintă o zonă critică, cu probleme de securitate, aşa cum se întâmpla în urmă cu 15 ani, Balcanii reprezintă o regiune de interes pentru Alianţa Nord-Atlantică. Invitat în studioul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI este dl Gabriel Avăcăriţei, redactor şef la publicaţia online Energynomics.ro, parte a unui proiect editorial dedicat în exclusivitate industriei energetice din România. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", despre securitatea energetică şi conferinţa pe tema Balcanilor, care a început astăzi la Cercul Militar Naţional.
Bună seara, dle Gabriel Avăcăriţei, bun venit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI!
Gabriel Avăcăriţei: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: Dle Avăcăriţei, provocările la adresa securităţii nu se rezumă doar la ameninţări de tip militar, atacuri teroriste, campanii informatice sau informaţionale. Resursele energetice, gestionarea acestora, preţul resurselor reprezintă arme strategice şi foarte importante pentru secolul XXI.
Gabriel Avăcăriţei: Aşa este. Vorbim despre energie şi este atât de importantă, pentru că datorită, prin intermediul energiei, asigurăm bunăstarea populaţiei şi asigurăm, până la urmă, funcţionarea întregii societăţi, fie că vorbim de economie, fie că vorbim, până la urmă, de armate sau alte instituţii importante în fiecare stat. De aceea, a fost tot timpul şi rămâne şi astăzi energia un element important, atunci când vorbim despre strategii regionale sau naţionale.

Radu Dobrițoiu: Dintr-o altă perspectivă, zonele bogate în resurse energetice reprezintă şi ţinte pentru marile puteri şi astfel se poate ajunge la o altă perspectivă a securităţii energetice.
Gabriel Avăcăriţei: România este, în bună măsură, în această situaţie, pentru că este, pe de o parte, un furnizor şi mai ales un potenţial mare furnizor de energie în perioada care urmează - vorbim despre resursele pe care le bănuim la Marea Neagră sau pe care le mai ascunde încă subsolul românesc. Este, în acelaşi timp, un potenţial furnizor de stabilitate în regiune, furnizor de stabilitate energetică, prin capacităţile importante de producţie de electricitate pe care le deţine. Şi al treilea aspect la care m-aş referi este faptul că România este parte din această zonă extinsă a Mării Negre pe unde sunt deja în funcţiune şi urmează să fie rute importante de transport al energiei.
Radu Dobrițoiu: Este bine că România îşi asigură singură o parte din resursele energetice importante, dar există şi informaţii, revenind mai aproape de cetăţean, că în acest moment, în urma declinului preţului pentru petrol, dar şi pentru gaze, dinspre Rusia, gazul rusesc este mai ieftin decât cel românesc.
Gabriel Avăcăriţei: Aşa arată cifrele, aşa arată datele pe ultimele luni, nu doar acest an, şi finalul anului trecut. Nu este neapărat o situaţie care va continua. Şi de aici apare o dispută care este în curs în momentul de faţă în România. Avem, pe de o parte, instituţii importante, Autoritatea pentru Reglementarea Energiei, care subliniază acest fapt, preţul gazelor de import este mai mic decât cel din producţia internă şi cere anumite măsuri. Sunt alte voci, de exemplu, la Ministerul Energiei, care susţin că este o situaţie temporară şi că există riscul ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, situaţia să revină la ceea ce am văzut în anii din urmă, în deceniile din urmă şi anume, un preţ mult mai ridicat la gazele de import. De aici, o oarecare tensiune şi sunt nişte măsuri care trenează, din acest punct de vedere.

Radu Dobrițoiu: Responsabilii NATO intenţionează să se concentreze asupra zonei Balcanilor la următorul summit al Alianţei, de la începutul lunii iulie, de la Varşovia, când şi subiectul securităţii energetice se va afla pe agendă. Asistentul secretarului general al NATO, Sorin Ducaru, consideră că prin aderarea Muntenegrului, s-ar putea crea premisele pentru refacerea stabilităţii în regiune./dsirbu/ Aprecierea a fost făcută de Sorin Ducaru în mesajul transmis astăzi conferinţei pe tema Balcanilor. "Alianţa Nord-Atlantică se confruntă astăzi cu cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea Războiului Rece. Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, zone situate foarte aproape de frontierele NATO. Combinaţia dintre state slabe şi slăbite, tensiuni regionale, politici şi religii radicale, terorism şi nu în ultimul rând uriaşul val de refugiaţi, cere o abordare complexă. Mai exact, trebuie înţeles cum interacţionează toate acestea. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi luptători, să creeze celule teroriste şi să obţnă arme pe care apoi să le folosească în atentatele organizate în Europa. Dată fiind natura acestei situaţii care necesită o rezolvare urgentă la următorul summit de la Varşovia, ne vom îndrepta atenţia către zona balcanică, prin confirmarea aderării la NATO a Muntenegrului şi refacerea stabilităţi  regiune".

Radu Dobrițoiu: Colegul meu Sorin Moţatu, cu un fragment din mesajul transmis de ambasadorul Sorin Ducaru. Principalele ameninţări la adresa securităţii europene sunt generate de Rusia, declara ambasadorul Sorin Ducaru. Amintim că războaiele modeerne nu se câştigă doar cu trupe, şi Federaţia Rusă are la dispoziţie şi alte arme cum sunt de exemplu resursele energetice. Cum ar trebui să ne relaţionăm şi pe termen lung să ne apărăm de posibile intervenţii în forţă ale Federaţiei Ruse pe piaţa resurselor energetice, atât ca preţ cât şi cantitate?
Gabriel Avăcăriţei: România este parte din două grupuri importante de state şi vorbim pe de o parte din grupul statelor membre în UE, pe de altă parte membră în NATO. Prin aceste două tipuri de adeziuni, România îşi conturează strategia inclusiv în domeniul energetic alături de parteneri şi atunci ar trebui să ne uităm care sunt poziţionările NATO, respectiv ale UE pe această temă în raport cu Rusia, dacă aducem în discuţie aceste probleme. Şi anume din câte îmi dau seama, NATO este în poziţia în care încearcă să trateze aceste chestiuni compartimentat şi anume elementele de dispută trebuie să rămână între paranteze şi tratate punctual atunci când este cazul, lăsând în acelaşi timp loc de discuţii între membrii NATO şi Rusia. La rândul său, UE adoptă o poziţie interesantă, şi anume acest accent pus pe uniunea energetică europeană, o abordare sistemică aşadar, care să permită pe de o parte mai multă stabilitate pentru fiecare dintre ţările membre - interconectare, piaţă deschisă - pe de altă parte, un tratament egal Rusiei în raport cu statele membre în UE. România este parte din acest joc şi cred că are un mare avantaj prin acest pact.

Radu Dobrițoiu: La conferinţa pe tema securităţii în Balcani organizată de New Strategy Center a participat astăzi şi fostul ministru de externe, fost ministru al apărării, fost şef  la SIE, ambasadorul Teodor Meleşcanu. Colega mea Andreea Marin a realizat un interviu cu fostul şef al diplomaţiei române.

Teodor Meleşcanu: Balcanii nu reprezintă punctul cel mai fierbinte în momentul de faţă, pentru că el este depăşit de crizele mari determinate de intervenţia Rusiei în Ucraina, anexarea ilegală a Crimeii, de problemele Orientului Apropiat.
Reporter: Care ar fi riscurile acum, ţinând cont şi de faptul că în ultimul an s-au făcut foare multe declaraţii ale oficialilor ruşi cu privire la România?
Teodor Melseşcanu: Ministerul Apărării, în orice ţară, judecă foarte simplu, după numere şi multe dintre reacţiile pe care le-a avut partea rusă sunt de fapt reacţii ale establishmentului militar care doreşte să aibă cel puţin 3 la 1 superioritate în orice zonă.
Reporter: În acea perioadă, dacă nu mă înşel, eraţi încă şef al SIE. Aveţi semnale că ar fi o problemă atunci?
Teodor Meleşcanu: Nu, nici atunci nici acum. Cred că riscul cel mai mare pe care îl avem noi cu Federaţia Rusă este ca să creeze în continuare zone de instabilitate în apropierea frontierelor noastre. Evident că acum suntem într-o perioadă de confruntare. Iniţiativele pe care noi ar trebui să le avem ar fi acelea de a adopta împreună cu partenerii noştri din NATO şi din UE măsuri de creştere a încrederii militare şi de prevenire a unir accidente sau erori în materie militară.
Reporter: Ce înţelegeţi prin creşterea încrederii militare?
Teodor Meleşcanu: Anunţarea manevrelor din timp de către fiecare ţară, explicarea scopului pe care îl au acestea, autolimitarea numărului de soldaţi, de armamente în zonele sensibile de frontieră, dar poate prima prioritate este prevenirea unor acţiuni militare din greşeală.

Radu Dobrițoiu: Suntem în direct şi cu domnul Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei. Bună-seara, domnule ministru.
Răzvan Nicolescu: Bună-seara.
Radu Dobrițoiu: Vorbim despre securitatea energetică, problematică ce nu poate exclude Rusia. Cum joacă Rusia această carte cu Uniunea Europeană, dar şi cu statele din NATO?
Răzvan Nicolescu: Rusia încearcă să-şi potenţeze cât poate de mult avantajul de a avea nişte resurse substanţiale de petrol şi gaz, însă sunt foarte mulţi care susţin că Europa depinde - şi UE, şi ţările care nu-s membre UE depind - de importurile de gaz din Rusia. Noi depindem mai puţin, din fericire. Realitatea este însă că e o dependenţă reciprocă. Uniunea Europeană are nevoie de o parte din gazul produs în Federaţia Rusă, dar Rusia are nevoie şi mai mare de banii pe care Uniunea Europeană sau consumatorii europeni îi plătesc petru acest gaz. Din acest motiv, nu cred că este în interesul cuiva să se creeze crize pe termen mai lung. Ce mi-aş dori şi mi se pare important şi unde cred că Europa trebuie să facă mai mult este legat de o altă componentă, mai nouă, a securităţii energetice, şi anume protecţia infrastructurii critice, pentru că am sentimentul ca mai ales pentru regiunea noastră, mai ales pentru noi ca ţară de frontieră a NATO şi a Uniunii Europene, problema protecţiei infrastructurii critice este una mai mare decât problema securităţii aprovizionării.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, încă o întrebare: cum trebuie să procedeze România în această zonă delicată a securităţii energetice? E adevărat, avem resurse, nu se ştie clar cât vor dura, se fac anumite aprecieri pe o anumită perioadă mai mare sau mai scurtă de timp. Avem pe de o parte Rusia, cu interese pentru ceea ce înseamnă tranzitul gazelor pe zona de sud a Europei, avem Europa cu alte interese în zona de nord. România cum ar trebui să acţioneze în această zonă delicată a securităţii energetice?
Răzvan Nicolescu: Din punct de vedere al independenţei energetice sau al dependenţei de importuri, suntem a treia ţară din Uniunea Europeană. Doar Estonia şi Danemarca stau mai bine decât noi. Deci avem o poziţie confortabilă în ceea ce ne priveşte. Din punct de vedere strategic, ar trebui să ne folosim la maximum potenţialul intern al subsolului nostru, fie că vorbim de cărbune, fie că vorbim de ţiţei, fie că vorbim de gaz natural, ţinând cont de ultimele programe de explorare - mă refer la cele din Marea Neagră. Deci vorbim pe de o parte de potenţialul nostru autohton de resurse, care trebuie valorificat; pe de altă parte, menţinerea unui mix energetic echilibrat, cu o pondere importantă a energiei hidro, dar şi a noilor energii regenerabile, care s-au dezvoltat destul de mult în ultimii ani în România, şi apoi diversificarea surselor de aprovizionare, mai ales la gaz natural. Iar atunci când am fost ministru, poate vă aduceţi aminte, am lansat acel proiect pe aşa-numitul coridor vertical de conectare a României cu Grecia, fapt care ne-ar putea permite importuri de gaz natural lichefiat prin terminalul pe care-l are Grecia sau importuri din Azerbaidjan prin conducta TANAP şi apoi TAP. Dar, repet ce am spus mai devreme, ce mă preocupă cel mai mult legat de România şi legat de regiune este protecţia infrastructurii criticem în aşa fel încât să fim siguri că nu se poate întâmpla să intre viruşi în calculatoarele care gestionează funcţionarea sistemului de transport de energie electrică sau de distribuţie, de energie electrică sau de gaz natural...

Radu Dobrițoiu: Cum s-a întâmplat în Ucraina...
Răzvan Nicolescu: Cum s-a întâmplat recent în Ucraina. Deci pentru România în mod special, dar pentru întreaga regiune cred că este riscul şi problema aceasta, a protecţiei infrastructurii critice. Este în acest moment o problemă mult mai mare decât problema securităţii în aprovizionare.
Radu Dobrițoiu: Domnule ministru, vă mulţumim pentru...
Răzvan Nicolescu: Şi eu vă mulţumesc şi vă doresc o emisiune plăcută.

Radu Dobrițoiu: Să fie! Sănătate. Rămânem la Rusia. Se pare că această aprovizionare verticală va duce mai degrabă spre Bulgaria, decât spre Grecia. Nu fac decât să anticipez materialul, corespondenţa ce va urma. Rămânem la Rusia, vizitată la scurt timp după învestire de noul premier al Serbiei, care s-a întâlnit astăzi cu preşedintele Vladimir Putin, pe agenda discuţiilor aflându-se şi subiecte legate de resursele energetice. Rusia susţine în continuare proiectele energetice în zona de sud a Europei şi este foarte posibil ca Bulgaria să devină o interfaţă importantă pentru gazele ruseşti în drumul spre Europa. Mai multe informaţii avem în corespondenţa transmisă de la Moscova pentru "Euroatlantica" de Alexandru Beleavschi.

Reporter: În pofida eşecului /proiectulor/ South Stream, blocat de Uniunea Europeană, şi Turkish Stream, suspendat pe fondul războiului rece dintre Rusia şi Turcia, Kremlinul promovează în continuare traseele sud-est europene de transport al gazelor spre Uniunea European ocolind Ucraina. Interese există din partea unor ţări din zonă, precum Grecia şi Serbia. Astăzi, de altfel, a doua zi după ce a fost învestit cu formarea noului cabinet, premierul sârb, Aleksandar Vucic, a avut la Moscova convorbiri neanunţate cu preşedintele Vladmir Putin. Rusia contează însă şi pe Bulgaria, pe care liderul rus a acuzat-o direct că a determinat eşecul proiectului South Stream cedând presiunilor Washingtonului şi Bruxellesului. Înaintea vizitei de mâine şi sâmbătă în Grecia, preşedintele Vladimir Putin a confirmat într-un interviu pentru cotidianul elen "Kathimerini" că traseele de sud pentru transportul resurselor energetice ruseşti în Uniunea Europeană rămân pe agendă, iar Rusia, cunoscând dorinţa Greciei de a deveni un hub energetic important în Balcani, a inclus-o întotdeauna în planurile sale. De altfel, la scurt timp după îngheţarea proiectului Turkish Stream, Gazprom şi companiile Depa din Grecia şi Edison din Italia au semnat un memorandum privind livrarea de gaze ruseşti în Italia via Marea Neagră şi Grecia. Cum Grecia nu are ieşire la Marea Neagră, gazoductul submarin Rusia-Grecia va trebui să iasă la suprafaţă fie în Bulgaria, fie în România sau Turcia. Astăzi, asistentul preşedintelui Putin, Iuri Uşakov, a precizat că este vorba de una din ţările riverane Mării Negre, probabil Bulgaria. Tot astăzi, Gazprom a confirmat că Bulgaria este analizată ca variantă, ea fiind favorizată în plus de ceea ce s-a făcut deja în cadrul proiectului South Stream, însă alegerea şi aprobarea traseului, a subliniat Gazprom, revine Comisiei Europene. Aceasta este în consens cu noua strategie a Gazprom, potrivit căreia noile conducte vor avea ca proprietar companii europene, ce vor avea sarcina să asigure încadrarea proiectelor în normele aşa-numitului Pachet III pentru Energie al UE şi obţinerea aprobărilor Comisiei Europene. Or, aflat ieri la Budapesta, unde a fost primit de premierul Viktor Orban, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Comisia Europeană că abordează strict politizat proiectele ruseşti în domeniul gazelor, pentru a menţine tranzitul de gaze ruseşti prin Ucraina şi după expirarea actualului contract ruso-ucrainean. De asemenea, a declarat Serghei Lavrov, deşi Rusia este gata să reia dialogul comprehensiv cu Uniunea Europeană în domeniul energiei, idee susţinută la începutul anului şi de eurocomisarul de resort, Maros Sefcovic, Comisia Europeană nu a făcut nici un pas în această direcţie. În asemenea condiţii, a subliniat Serghei Lavrov, Rusia va urmări să se înţeleagă direct cu ţările partenere.

Radu Dobrițoiu: Domnule Gabriel Avăcăriţei, tot despre Rusia, nu avem încotro: acordul semnat între Gazprom şi guvernul de la Damasc pentru zăcămintele de gaze naturale descoperite recent în apele teritoriale ale Siriei. Ce doreşte de fapt Rusia de la aceste zăcăminte? Are destule zăcăminte. De ce doreşte neapărat să aibă acces şi controlul şi pentru ceea ce s-a descoperit acolo?
Gabriel Avăcăriţei: Siria este de multe decenii un satelit de facto al Rusiei. Or, ceea ce se întâmplă în ultimele luni, cu intervenţie militară a Rusiei acolo în sprijinul preşedintelui încă în funcţie, retragerea apoi şi aceste decizii, să spunem, economice fac parte din acest program, prin care Rusia încearcă să-şi menţină influenţa cât mai departe de graniţele proprii, cât mai adânc în zona Mării Mediterane, în spaţiile, să zicem, tradiţionale de influenţă ale Kremlinului. Aşadar, e o decizie normală şi nu cred că impactul strict economic şi care ţine strict de resurse e cel mai important, este mai mult o mişcare politică, o mişcare menită să arate că Rusia este în continuare activă, este importantă în zonă.

Radu Dobrițoiu: Şi dorinţa de a fi şi mai puternică în a controla preţul gazelor naturale.
Gabriel Avăcăriţei: Da, este o dorinţă. Nu cred că într-un viitor apropiat gazele din Siria ar putea contribui într-un fel pe piaţa gazelor naturale. Pe piaţa globală, sunt mulţi alţi actori mult mai influenţi şi lucrurile sunt foarte complicate încă şi mai mult, dacă vorbim numai de SUA, cu gaze de şist, Arabia Saudită cu rezerve foarte mari şi cu o politică foarte interesantă în ceea ce priveşte OPEC şi Iranul de curând reintrat în piaţă./ovidiu
Radu Dobrițoiu: Dar şi resursele energetice pot deveni un argument şi politic la un moment dat pentru prezenţa militară acolo, în mările calde, cum sunt denumite, cu bazele militare de la Latakia şi Tartus, care în viitor probabil vor proteja şi aceste investiţii ruseşti în Siria.
Gabriel Avăcăriţei: Îl auzeam pe domnul Meleşcanu mai devreme spunând că unul dintre paşii necesari ar fi o restrângere a prezenţei militare.  Ceea ce vedem în ultimele luni este taman pe dos. Ambele tabere, să zicem - şi Rusia, şi NATO - îşi intensifică prezenţa militară în această zonă.

Radu Dobrițoiu: O eventuală retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană poate avea un impact important asupra stabilităţii energetice a Uniunii Europene, în condiţiile unei anumite dependenţe de gazele din Rusia. Din Olanda, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, transmite Claudia Marcu.
*
Reporter: Criza refugiaţilor mai mult a divizat decât a unit statele membre. La sfârşitul lunii iunie, Marea Britanie ar putea să părăsească Uniunea, aşa că încă de la început prioritatea numărul unu a preşedinţiei olandeze a fost să ţină statele membre pe aceeaşi linie şi împreună. O nouă încercare este strategia pentru securitate energetică. Este adevărat însă că rolul preşedinţiei olandeze în acest moment va fi doar de a începe o discuţie orientativă despre strategia propusă de Comisia Europeană în luna februarie. Olanda va da tonul dezbaterii în Consiliul European de la începutul lunii viitoare, unde fiecare ţară îşi va exprima poziţia, dar deja există oarece tensiuni între est şi vest. Deşi cererea pentru gaze naturale în Europa a scăzut ca urmare a diversificării surselor energetice, gazul rămâne în continuare esenţial. Sijbren de Jong, expert al Centrului de studii strategice din Haga, menţionează într-o analiză că tocmai elementul care ridică probleme între statele membre este evitat în strategie, conducta Nord Stream. Şi lăsăm la o parte aspectele juridice pe care le implică această conductă. Germania, de departe cel mai mare consumator de gaz rusesc, este pentru Nord Stream, poziţie care a alienat ţările baltice, Polonia şi alte ţări din centrul şi estul Europei. În condiţiile în care la Bruxelles se vorbeşte de reducerea dependenţei de gazul rusesc, cu Nord Stream, cota de piaţă a Gazprom în Germania ar creşte de la 40% la 60 %, spune Sijbren de Jong. Nu este contrazis astfel spiritul sancţiunilor împotriva Rusiei, sancţiuni impuse pentru intervenţia în Ucraina? În prezent, doar 10 state membre au producţie proprie de gaze naturale, cele mai mari fiind Olanda şi Marea Britanie. Însă iată că şi Olanda trebuie să găsească rapid soluţii, după ce a fost nevoită să reducă producţia în zona Hroningen din cauza cutremurelor provocate de exploatarea zăcământului.
*
Radu Dobrițoiu: Aducea aminte şi colega mea Claudia Marcu despre această dependenţă de gazele ruseşti, dependenţă a Europei din ce în ce mai întărită, cel puţin pe interfaţa Germania.
Gabriel Avăcăriţei: Da, este de fapt o co-dependenţă, cum spunea domnul Niculescu foarte bine mai devreme. Ce vedem în Europa este un conflict între idealism şi pragmatism. Pe de o parte, în principal opinia publică merge pe linia idealistă, Rusia ar trebui sancţionată pentru lucrurile pe care nu le face în linie cu principiile europene. Politicienii sunt mai degrabă pragmatici şi spun nu este bine să închidem toate uşile, trebuie să păstrăm în continuare dialogul, astfel încât să avem o cale pentru a îmbunătăţi relaţiile. Or, din aceste două perspective, avem poziţii neclare pe chestii punctuale.
Radu Dobrițoiu: Cât de mult contribuie România la securitatea energetică a Republicii Moldova prin gazoductul despre care ştim că se construieşte?
Gabriel Avăcăriţei: Încă foarte puţin, este un prim pas, însă mai sunt multe de făcut pentru ca România să fie realmente un furnizor de stabilitate pentru Moldova.

Radu Dobrițoiu: Domnul Răzvan Niculescu a folosit o sintagmă, "potenţialul nostru energetic". În ce măsură acest potenţial mai aparţine de fapt României? Sunt foarte multe companii, corporaţii străine care au preluat controlul asupra lor.
Gabriel Avăcăriţei: Ca să fac o glumă, aş spune că aparţine încă prea mult României şi doar atât, pentru că România este foarte puţin interconectată cu ţările din jur. Chiar dacă avem companii străine numeroase care controlează într-un anume fel resursele energetice, producţia şi distribuţia, ele nu pot pleca cu această energie în altă parte. Interconectările şi pe zona de gaze, şi pe zona de electricitate sunt insuficiente pentru a apărea vreodată vreun risc ca România să rămână fără resurse pentru că acestea sunt administrate de entităţi din afara României. Nu există acest risc.

Radu Dobrițoiu: Nu pleacă nicăieri cu ele, dar impun un anumit preţ, pe care consumatorul român, şi mă refer în primul rând la cel casnic, trebuie să îl plătească, fie că este vorba la pompă, fie că este vorba de curentul de acasă.
Gabriel Avăcăriţei: Încă avem, mai ales pentru consumatorul casnic, preţuri reglementate de statul român prin instituţia aferentă, prin ANRE în principal, iar măsura pe care o avem în vedere şi ţine de strategia economică pe care România şi-a asumat-o prin aderarea la Uniunea Europeană este să avem pieţe deschise, iar într-un viitor, sperăm - eu unul sper să fie apropiat - preţurile din România ar trebui să fie legate, să ţină cont de mişcările din Europa prin interconectări fizice şi prin interconectări ale pieţelor unde se stabilesc preţurile.

Radu Dobrițoiu: Din păcate, constatăm - şi ne apropiem acum de securitatea economică a cetăţeanului prin securitatea energetică - constatăm că preţul carburanţilor în România este mai mare decât cel din Uniunea Europeană.
Gabriel Avăcăriţei: Avem o situaţie interesantă prin aceea că ponderea taxelor este mult mai mare în România în preţul final decât în alte părţi şi de aici probabil o presiune suplimentară pe care cetăţenii din alte state nu o resimt la fel de mult.
Radu Dobrițoiu: "Euroatlantica", la final, am vorbit despre securitatea energetică, tema principală de mâine a conferinţei pe tema Balcanilor organizată la Cercul Militar Naţional, invitatul ediţiei a fost Gabriel Avăcăriţei, redactor şef la publicaţia online Energienomics.ro. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica.


Etichete Conferință pe tema energieiNew Strategy Centersecuritate energeticăTeodor MeleșcanuSorin DucaruGabriel AvăcărițeiAndreea MarinClaudia MarcuAlexandru Beleavski

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live