Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Proiectul european "Podurile toleranţei"

Ediţia a IV-a a proiectului european, "Podurile toleranţei", s-a desfăşurat ieri, în Aula Academiei

Proiectul european "Podurile toleranţei"
Academia Română. Foto: Arhiva

Articol de Angela Cerven, 15 Iunie 2017, 00:59

Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei comune sunt necesare pentru a întreţine şi afirma toleranţa dintre majoritate şi minorităţi, iar dezvoltarea punţilor, a respectului şi încrederii fac o societatea mai puternică, mai solidară şi mai prosperă - au fost ideile centrale ale dezbaterii prilejuite de ediţia a IV-a a proiectului european "Podurile toleranţei", desfăşurată ieri, în Aula Academiei.

La eveniment, preşedintele organizaţiei neguvernamentale B"nai B"rith România, Jose Iacobescu, a rostit o alocuţiune:

Jose Iacobescu: "Bună ziua şi bine aţi venit la cea de-a 4-a ediţie a proiectului "Podurile Toleranţei"! Stimate domnule Preşedinte al Academiei, Ionel Valentin Vlad, stimaţi membri ai Academiei Române, Excelenţa Voastră, stimată doamnă Tamar Samash, Ambasador al Statului Israel, stimate domnule Daniel Citone, Presedinte al B'nai B'rith Europa, stimaţi oaspeţi din ţară şi de peste hotare, doamnelor şi domnilor, sunt extrem de onorat să mă aflu aici, în cel mai înalt forum de ştiinţă şi cultură al României, "simbol al spiritualităţii, spaţiu al cercetării fundamentale". Pentru aceasta trebuie să mulţumesc, în mod special, domnului academician Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române şi domnului arh. Sergiu Nistor, consilier prezidenţial.

Doamnelor şi domnilor, mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a deschide lucrările celei de-a 4-a ediţii a acestui proiect multinaţional pentru Europa Centrală şi de Est, iniţiat de B'nai B'rith Europa în Anul Cetăţeanului European, la propunerea regretatei Erika van Gelder, fie-i memoria binecuvântată.

Proiectul "Podurile Toleranţei" a propus o colaborare europeană, care să contribuie la combaterea prejudecăţilor, discriminării, rasismului şi antisemitismului, la înţelegere şi respect reciproc. În România, proiectul "Podurile toleranţei" şi-a propus să creeze o platformă educaţională prin care să se prezinte contribuţia evreilor la diferitele aspecte ale vieţii culturale din ţara noastră şi colaborarea cu populaţia majoritară. De altfel, după prima ediţie, care a avut ca temă "Contribuţia etniei iudaice la dezvoltarea României", a fost editat, la iniţiativa domnului dr. Aurel Vainer, presedintele F.C.E.R. şi a domnului Silviu Vexler, acum deputat în Parlamentul României, un volum pe această temă, cuprinzând 47 de comunicări ştiinţifice, dintre care mai mult de două treimi au fost prezentate de neevrei, tocmai ca o dovadă a aprecierii de care s-au bucurat şi se bucură evreii în România.

Cea de-a doua ediţie, din 2015, a avut ca teme: "Importanţa educaţiei", "Păstrarea memoriei Holocaustului", "Imaginea evreului în societatea românească şi contribuţia sa în domeniul diplomaţiei". Au fost sesiuni interactive şi cred că e important să evidenţiez întâlnirile elevilor din invăţământul liceal cu supravieţuitori ai Holocaustului. 2015 a fost anul în care preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a adresat un mesaj cu ocazia deschiderii lucrărilor. Permiteţi-mi să citez: "La trei ani de la iniţierea sa, proiectul internaţional Podurile Toleranţei a devenit deja un reper al reflexiei asupra contribuţiei comunităţii evreieşti la dezvoltarea economică, socială şi culturală a României. Vă felicit pentru că, împreună cu partenerii dumneavoastră, faceţi ca subiectul diversităţii şi toleranţei în România şi în Europa Centrală şi de Est să se afle nu doar în atenţia autorităţilor publice, dar mai ales în mintea şi în sufletul tinerilor. Începând cu ediţia viitoare, mi-aş dori ca această manifestare să se desfăşoare sub înaltul patronaj al Preşedinţiei". şi aşa a fost.

Ediţia a 3-a a proiectului nostru, cea de anul trecut, a avut loc la Palatul Cotroceni, sub înaltul patronaj al preşedintelui României. A fost ediţia care a adus o noutate: alături de evrei s-au aflat în atenţia participanţilor şi minorităţile romă şi tătară, minorităţi care, de-a lungul istoriei, au trecut prin perioade grele de supravieţuire. De altfel, şi tematica a cuprins acest nou aspect: "Dimensiunile convieţuirii şi contribuţii la dezvoltarea României". Mesajele şi cuvântările rostite au pus în relief contribuţia evreilor şi a celorlalte minorităţi naţionale la dezvoltarea economică, culturală, politică şi socială a României.

Aflat în acest an la a 4-a ediţie, "Podurile Toleranţei" se dovedeşte un proiect de reuşită, apreciat pe plan naţional şi internaţional. Să nu uitam că în fiecare an am avut oaspeţi din străinătate, aşa cum avem şi anul acesta.

Obiectivul principal al proiectului îl constituie apropierea de-a lungul timpului dintre minorităţile naţionale şi cetăţenii majoritari ai ţării. După experienţa de anul trecut şi datorită colaborării pe care o avem cu domnul consilier prezidenţial Sergiu Nistor am ales, pentru anul acesta, o temă foarte generoasă: "Minorităţile naţionale din România - Un secol de convieţuire".

Ştim cu toţii că anul viitor vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire, iar teritoriul ţării noastre, datorită poziţiei sale geografice, precum şi zbuciumatei istorii a zonei, are destul de multe minorităţi etnice. Aşa că nu putem decât să creştem de la an la an".

Ce înseamnă toleranţa şi câteva dimensiuni ale sale sunt conturate de preşedintele de onoare al B'nai B'rith România, Adrian Barbu:

Adrian Barbu: "Au fost prezente personalităţi şi intervenţii care vin din orizontul unor etnii, dar, în sine, când vorbim de toleranţă nu ne putem referi numai la acest aspecte. Toleranţa se adresează tocmai acceptării acestor posibilităţi, pentru că altfel ne definim democraţia într-un mod pervers, şi nu o dorim."

Minoritatea romă a fost marcată de momente istorice negative, dar, în acelaşi timp, a îmbogăţit diferite domenii de activitate.

Mihai Neacşu, directorul Centrului de cultură al romilor "Romano Kher": "Din păcate, acest secol a consemnat pentru comunitatea romă mai multe evenimente, să le zic aşa, istorice negative. Mă refer, în primul rând, la Holocaustul romilor din anii '40, evoc şi perioada comunismului în care romii au fost şterşi de pe harta etnică a României. În primii ani de după '90 au fost multe conflicte interetnice. Acestea încă se mai manifestă, dar cu o frecvenţă, din fericire, mult mai redusă ca înainte; şi pentru echilibru, dacă am amintit de lucrurile rele, putem evoca şi contribuţia la partea culturală, muzicieni şi actori romi; măsurile afirmative de după '90, care contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea romilor în România - suntem în direcţia bună, sper eu."

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale
România 28 Martie 2024, 22:48

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale

Banii vor fi folosiți pentru realizarea de noi spitale orășenești, municipale, de urgență, precum și pentru dotarea și...

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale
Timișoara va avea un nou spital municipal
România 28 Martie 2024, 21:53

Timișoara va avea un nou spital municipal

Clădirea ar trebui finalizată în aproximativ cinci-șase ani, în zona de nord a orașului.

Timișoara va avea un nou spital municipal
APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
România 28 Martie 2024, 21:42

APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

RRA: Vineri, 29 martie, la Apel matinal vom vorbi cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, despre procesul...

APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe
România 28 Martie 2024, 19:36

Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe

Construit pe o suprafață de 12.000 m², noul terminal are șase filtre de securitate, opt porți de îmbarcare și 18 ghișee de...

Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe
Calculatoare pentru elevi și studenți
România 28 Martie 2024, 19:25

Calculatoare pentru elevi și studenți

Ajutorul este destinat copiilor și tinerilor cu venituri reduse, de cel mult 500 de lei pe membru de familie.

Calculatoare pentru elevi și studenți
17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă
România 28 Martie 2024, 17:35

17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă

Numărul împrumuturilor este destul de redus, la jumătate față de situația din 2021.

17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă
Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie
România 28 Martie 2024, 17:31

Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie

Problemele au contribuit la producerea accidentului grav de circulație în care tânărul Iorgulescu a omorât un om, a mai spus...

Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie
Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene
România 28 Martie 2024, 16:26

Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene

Pe Aeroportul Otopeni, cel mai mare din ţară, se reconfigurează porţile de control din Terminalul Plecări, iar la Ministerul...

Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene