Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MULTI-KULTI Vineri, 28 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Carmen Gavrilă

19 Aprilie 2012
Vizualizari: 1727
Comentează add

Cinci programe operaţionale cu fonduri europene ar putea fi suspendate dacă autorităţile române nu iau măsuri de corectare, până la sfârşitul lunii iunie.

Programe cu fonduri UE, "în pericol"

carmen-gavrila

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban. Foto: Arhivă Agerpres.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat că este vorba despre programe la care se aplică, în prezent, corecţii financiare preventive, şi anume programul de mediu, cel de transport, programul operational regional, cel de creştere a competitivităţii economice şi programul operational sectorial de dezvoltare a resurselor umane.

Leonard Orban a precizat că angajamentele pe care şi le-a luat România sunt în stadiu avansat de îndeplinire şi că speră că riscul de suspendare va fi evitat.

"Sunt multe condiţionări, de la elemente legate de achiziţiile publice până la chestiuni care ţin de nerespectarea unor recomandări făcute de misiunile de audit atât ale Autorităţii Române de Audit cât şi ale CE, de la segregarea anumitor funcţii în interiorul autorităţilor de management în ceea ce priveşte verificarea corectitudinii achiziţiilor publice, verificări privind potenţiale conflicte de interese şi incompatibilităţi până la chestiuni tehnice legate de modul în care se derulează programul, de modul în care funcţionează şi este asigurat acel management financiar la nivelul structurilor ", a explicat Leonard Orban.

Nereguli costisitoare

Corecţiile financiare sunt considerate printre cele mai grave sancţiuni care se pot aplica unui program şi pot anticipa suspendarea acelui program, dacă nu sunt îndeplinite anumite condiţii.

Potrivit regulamentului privind controlul politicii de coeziune pe actuala perioadă de programare bugetară europeană, în cazul in care Comisia are dovezi cu privire la deficienţe semnificative în funcţionarea unui sistem de control şi administrare al unui stat membru ori nereguli în ceea ce priveşte cererile de plată şi pe care autorităţile din ţara respectivă nu le-au putut preveni, detecta sau corecta, atunci CE poate întrerupe sau suspenda oficial plăţile la programul respectiv sau  poate deschide o procedură de corecţie financiară.

Potrivit regulamentului privind controlul politicii de coeziune, dacă statul membru nu reuşeşte să corecteze neregulile sau să remedieze deficienţele sistemului, Comisia Europeană poate aplica o corecţie financiară, cum este în cazul celor 5 programe operaţionale româneşti.

Astfel de decizii pot implica o reducere a finanţării europene a programului, ceea ce are ca efect automat faptul că statul respectiv nu poate redirecţiona fondurile anulate la un program pentru alte proiecte.

Conform regulilor, Comisia Europeană poate aplica corecţii financiare pentru erori de sistem sau pentru nereguli al căror impact financiar este dificil de măsurat, ca de exemplu în domeniul achizitiilor publice.

Pe 21 februarie, Comisia Europeana, prin Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene a luat decizia de întrerupere temporară a plăţilor pe POSDRU, un program prin care Romania beneficiază de o finanţare de 3,47 miliarde de euro de la UE.

Întreruperea  a fost din cauza unor deficienţe în sistemul de management si control.

Ulterior plăţile au fost reluate cu o serie de condiţii.

Absorbţia fondurilor în creştere

România a transmis, până acum, la Comisia Europeană, cereri de rambursare care adună aproximativ  8,36% din fondurile structurale şi de coeziune alocate ţării noastre, din bugetul european pentru perioada 2007-2013.

Ministrul Afacerilor Europene, a explicat că această creştere este efectul măsurilor de simplificare luate în ultima vreme, inclusiv datorită perioadei obligatorii de 45 de zile lucrătoare în care trebuie să fie procesate cererile de fonduri.

„Avem în continuare nevoie de soluţii pe termen scurt, astfel încât să creştem rata de absorbţie.

"Am ajuns la puţin peste 8% în domeniul politicii de coeziune şi sperăm să ne atingem cel puţin obiectivul de 20% până la sfârşitul acestui an” , a spus ministrul Leonard Orban.

El a susţinut că aceste cifre demonstrează că în lunile martie şi aprilie s-au înregistrat progrese.

Simplificare prin hotărâre de guvern

Ministerul Afacerilor Europene urmează să propună Guvernului, în câteva săptămâni, un proiect care cuprinde proceduri simplificate de procesare a cererilor de rambursare pentru fonduri europene.

Scopul declarat este, între altele, înlăturarea tuturor restanţelor în domeniu.

În plus, pentru că în timp România a primit reproşuri repetate în chestiunea achiziţiilor publice, în care sunt implicate fonduri europene, Ministerul Afacerilor Europene are în stadiu avansat de pregătire o serie de documente standardizate de licitaţie mai ales în domeniile mediului şi transportului, care să fie aplicate apoi şi zona energiei.

De altfel, ministrul leonard Orban a precizat că ar fi bine ca astfel de documente să fie aplicate în cazul tuturor achiziţiilor publice, inclusiv cele doar cu bani public, nu doar pentru cele în care e vorba de bani europeni.

În general, companiile care ar dori să utilizeze fonduri europene în România se plâng că, în pofida progreselor din ultima vreme, încă sunt probleme sistemice care fac dificil accesul la banii europeni.

De exemplu, recent, companiile franceze din România au reclamat subiectivitatea procesului de evaluare a dosarului, lipsa de omogenitate a criteriilor de evaluare, durata foarte mare a procesului ceea ce duce la o desincronizare a dosarelor depuse cu proiectele în desfăşurare şi formalităţile administrative foarte solicitante.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a explicat că, deşi se încearcă o simplificare a procedurilor, acum, în condiţiile în care CE a impus condiţii şi verificări foarte amănunţite, pe mai multe programe, nu este posibilă o simplificare la gradul dorit, pentru că pur şi simplu, trebuie ca proiectele de la început până la sfârşit, să treacă prin verificări şi să respecte anumite criterii necesare, altfel, există riscul unor noi penalizări de la Bruxelles.

Consolidare fiscala

Totuşi, România a avansat în aplicarea măsurilor de consolidare fiscală şi în modul în care se realizează cheltuielile publice.

În schimb, România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă.

“România s-a angajat să aplice măsuri de consolidare fiscală pentru obiectivele convenite, în concordanţă cu angajamentele asumate cu instituţiile internaţionale.

"Recent am discutat la nivelul guvernului stadiul îndeplinirii măsurilor de consolidare fiscală şi putem constata că există un progres în consolidarea fiscală şi în modul în care se realizează cheltuielile publice.

"Sunt întârzieri în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă”, a declarat recent ministrul Leonard Orban.

La nivel european, măsurile  pentru consolidarea politicilor fiscale care vor fi luate în perioada următoare vor viza competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă, şi evident România trebuie să ţină şi ea pasul cu ce se întâmplă în restul UE.

Până acum, demersurile la nivel european au luat forma unui pachet complex, care, pe lângă pactul Euro Plus include şi Pactul fiscal, propunerea celui de-al doilea pachet de consolidare a guvernanţei economice.

La măsurile deja luate se vor adăuga altele, în special în domeniul ocupării forţei de muncă şi competitivitate, şi care vor fi cuprinse, cel mai probabil, în cadrul unor mecanisme consolidate din interiorul UE.

Problema experţilor

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, joi, că instituţia sa a renunţat la proiectul de act normativ care prevedea angajarea de personal contractual cu salarii de pânã la 10.000 de lei brut, la autorităţile de management al programelor structurale, din cauza unor probleme atât legate de legea bugetului, cât şi de încadrarea în anumite ţinte prevăzute în acordul cu FMI şi Comisia Europeană. 

Ministrul Leonard Orban a spus că urmează să încerce realocarea posturilor existente la stat către acest domeniu.

”Vom merge pe o formulă obişnuită, vom creşte numărul de funcţionari publici angajaţi în structurile care gestionează fondurile comunitare”, a declarat acesta.

Leonard Orban a anunţat că în prezent are loc o analiză pentru identificarea de posturi libere sau angajaţi din structurile guvernamentale care pot să fie relocaţi în domeniul absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, respectându-se regula de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate, fără nicio derogare.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban a precizat că sporul de până la 75% pentru personalul din domeniul absorbţiei fondurilor europene va fi plătit din Programul Operaţional Sectorial de Asistenţă Tehnică, adică tot din fonduri comunitare.

În ceea ce priveşte discutata uniformizare a salariilor de la o autoritate de management la alta, ministrul Orban a avertizat că este un proces de durată, care va începe în momentul în care salariile vor ajunge la nivelul din 2010 şi probabil dupã acel moment vor mai trece 3-4 ani până când salariile vor ajunge la acelaşi nivel, pentru că „nu avem altă opţiune”, a mai spus Leonard Orban.

În privinţa corelării salariilor funcţionarilor de profil cu performanţa absorbţiei fondurilor europene, Leonard Orban a precizat că există un proiect de hotărâre de guvern în acest sens.


Etichete fonduri europenePOSDRUprograme operaţionaleLeonard OrbanCE

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live