Guvernul cere sprijinul băncilor în atragerea fondurilor UE

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, invită băncile să sprijine intenţia guvernului de a atrage mai multe fonduri comunitare.

Finanţarea de la Uniunea Europeană pentru diverse proiecte de dezvoltare ar putea reprezenta principala formă de investiţii într-un an în care bugetul este auster cu cheltuielile, iar investitorii străini s-au împuţinat din cauza prudenţei economice globale.

Luni, ministrul Orban şi reprezentanţi ai mediului bancar încearcă să găsească soluţii viabile pentru creşterea absorbţiei banilor europeni.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban spune că doreşte ca băncile să se implice mai mult în activitatea de implementare a proiectelor finanţate din bani europeni, inclusiv prin promovarea unor produse speciale de creditare destinate acestui domeniu, dar şi prin devoltarea unor noi instrumente financiare inovative, care să ofere condiţii mai bune la împrumuturile pentru cofinanţări.

În acest context, Leonard Orban a precizat că la nivelul Comisiei Europene se vor oferi soluţii şi modele, însă numai pentru fondurile naţionale şi regionale.

În perspectiva următoarei perioade de programare financiară, 2014-2020, băncile s-ar putea inclusiv acredita în urma unor desfăşurări de licitaţii, ca organisme intermediare private, o revoluţie, practic, în acest domeniu - a mai precizat ministrul afacerilor europene.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, a răspuns însă că la nivelul asociaţiei există deja preocupări pentru ca sistemul bancar să se implice mai mult în gestionarea fondurilor de la Uniunea Europeană şi că ARB are toată disponibilitatea pentru dialog şi cooperare, inclusiv prin posibilitatea agreării unui set minim de indicatori şi parametri comuni, ce ar putea fi aplicat acestor solicitări de credite.

Radu Graţian Gheţea a adăugat însă că va fi foarte dificil ca aceşti indicatori să fie impuşi la nivelul întregului sistem bancar, deoarece fiecare bancă se ghidează după propriile norme de creditare.

Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, a arătat că băncile nu se vor implica mai activ, dacă nu se va găsi o soluţie pentru a li se reduce costurile.

Aurel Şaramet a adăugat că, în opinia sa, există posibilităţi de realizare a unor reduceri de provizioane şi că acestea ar trebui discutate cu reglementatorii din Banca Naţională.

Aurel Şaramet a mai precizat că IMM-urile nu beneficiază în România de finanţări din fonduri europene la nivelul celor din alte ţări ale Uniunii.

Astfel, dacă în România alocările pentru IMM-uri se ridică la doar 3%-4% din totalul alocărilor, media europeană se situează la 20%.

Asta ar putea fi, de altfel, în opinia sa, una dintre explicaţiile gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, deoarece IMM-urile au flexibilitatea de a acţiona mai rapid, ceea ce conduce la un grad de antrenare a banilor în economie mult mai bun.