Producţia mondială de oţel rămâne excedentară

Deşi a scăzut cu 1% în august 2012 în raport cu aceeasi lună a anului trecut, coborând la 124 milioane de tone, producţia mondială de oţel continuă să fie puternic excedentară faţă de consum, de unde necesitatea unor noi închideri de capacităţi, unele chiar definitive, declară Asociaţia Mondială a Otelului.

Vizată este în primul rând China, care contează în prezent cu circa 45% din producţia mondială de oţel. În ultimii zece ani, industria siderurgică chineză s-a dezvoltat într-un ritm sistematic mai rapid decât cel al consumului.

Tendinţa aceasta a continuat să se manifeste şi în acest an, în ciuda semnalelor pieţei care indicau o reducere a comenzilor, o scădere a preţurilor si a rentabilităţii în producţia de oţel precum şi o creştere a stocurilor.

Pentru a evita riscul unor mişcări sociale pe care le-ar provoca închiderea unor capacităţi de productie, autorităţile chineze au continuat să subventioneze industria siderurgică, în care întreprinderile de stat continuă să fie preponderente.

Astfel se explică existenţa în prezent, în siderurgia chineză, a cel puţin 160 milioane de tone de capacităţi excedentare. Să notăm totuşi că în august 2012 China produs cu 1,7 % mai putin oţel decât în aceeaşi lună din 2011, când producţia făcuse un salt de 13,8%.

Existenţa unei importante supraproducţii mondiale de otel exercită o puternică presiune asupra preţului minereului de fier, care a coborât în septembrie pe piata internaţională la mai puţin de 100 de dolari tona, cel mai scăzut nivel din octombrie 2009 încoace.

Ca urmare, aproape 50% din productia chineză de minereu de fier înregistrează pierderi, o situaţie care riscă să se prelungeasca şi în lunile următoare.

Deşi a reacţionat mai rapid, reducându-şi capacităţile de productie din siderurgie cu peste 30 de milioane de tone faţă de 2008, Uniunea Europeană înregistrează în acest sector un grad de utilizare a capacităţilor de numai circa 75%. Ca urmare, spectrul unor noi reduceri nu a dispărut.

Constatând o scădere a cererii de oţel în Europa de la 200 de milioane de tone pe an la 150 de milioane de tone, grupul ArcelorMittal, care realizează pe continentul nostru aproape jumătate din producţia sa anuală de oţel, are în vedere noi "ajustări de capacităţi". "Constat că în sectorul nostru există un anumit excedent de capacitate, iar noi nu putem produce ceea ce nu putem vinde", declara agenţiei Reuters Lakshmi Mittal, directorul executiv al grupului, cu ocazia unei recente conferinţe organizate la New York.

Cel mai mare grup siderurgic mondial nu se aşteaptă la o revenire a cererii de oţel din Europa la nivelul atins în 2008 înainte de patru-cinci ani.