Preşedintele Joe Biden a ajuns cu puţin timp în urmă în Europa-la Bruxelles

Preşedintele Joe Biden a ajuns cu puţin timp în urmă în Europa, a aterizat la Bruxelles, pentru a participa mâine la summiturile Uniunii Europene şi ale NATO. În ajunul acestor evenimente, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a avertizat că trimiterea unor forţe de menţinere a păcii în Ucraina poate conduce la o confruntare directă între NATO şi Rusia, iar la scurt timp Kremlinul a atenţionat că orice posibil contact între Armata rusă şi forţele NATO ar putea avea consecinţe grave.

Corespondentul RRA, Alexandru Beleavschi a transmis de la Moscova.

Alexandru Beleavschi: Cu o zi înaintea summiturilor NATO şi Uniunii Europene, cu participarea preşedintelui american, Joe Biden, ce vor avea în centru creşterea ajutoarelor militare pentru Ucraina, a sancţiunilor împotriva Rusiei şi întărirea Flancului Estic al Alianţei, Rusia a lansat la adresa Washingtonului şi Bruxelles-ului importante semnale de natură economică şi militară. Preşedintele Vladimir Putin a dispus ca, pentru prima dată în istoria comerţului cu gaze, plata gazelor exportate de Rusia în aşa-numitele state inamicale să fie efectuate în ruble ruseşti. El a subliniat că Moscova îşi va respecta toate obligaţiile contractuale privind volumul livrărilor şi modalităţile de calcul a preţurilor. Putin a cerut guvernului să stabilească, în termen de o săptămână, proceduri clare şi transparente de plată, ca şi pentru achiziţionarea de către companiile străine de ruble ruseşti pe piaţa internă a Rusiei. Lista aşa-ziselor state inamicale, anunţate la începutul lunii, include toate ţările Uniunii Europene, Statele Unite, Marea Britanie, Ucraina, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Finlanda şi altele. În total, 48 de ţări care au impus sancţiuni împotriva Rusiei din cauza Ucrainei. Potrivit liderului rus, renunţarea la plata în monedele occidentale a livrărilor de gaze este răspunsul la sancţiunile financiare şi economice împotriva Rusiei. Numărul acestora a ajuns recent la aproape 5.500. Ele prevăd, între altele: sistarea operaţiunilor în valută cu Rusia, blocarea a sute de miliarde de euro şi dolari în conturile din străinătate ale băncilor, companiilor şi persoanelor fizice ruseşti, inclusiv a 300 de miliarde de dolari echivalent, aproape jumătate din rezervele de aur şi valută ale Băncii Centrale a Rusiei. Măsura din urmă a fost calificată azi de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, drept hoţie. Preşedintele Putin a subliniat că, impunând asemenea sancţiuni, Occidentul şi-a pierdut credibilitatea ca partener economic.

Vladimir Putin: Occidentul colectiv a tras linie de facto în planul siguranţei valutelor sale. A pus cruce pe încrederea în aceste valute. Statele Unite şi Uniunea Europeană s-au declarat de fapt într-o veritabilă incapacitate de plată în raport cu obligaţiile lor faţă de Rusia şi acum oricine în lume ştie că obligaţiile în dolari şi euro pot să nu fie respectate.

Alexandru Beleavschi:Prima vizată de această măsură este Uniunea Europeană, care importă din Rusia 40% din necesarul de gaze, intenţiile Bruxelles-ului de a renunţa la importurile din Rusia nefiind realizabile până în 2030. Vicepremierul rus Alexander Novak a numit renunţarea de către UE la importul de gaze din Rusia un scenariu apocaliptic. Germania a criticat măsura anunţată de Kremlin, anunţând că o va pune mâine în discuţia summitului UE. Preşedintele Putin a declarat însă că aceasta este doar o prima măsură. Decizia vizează însă mai multe decât piaţa gazelor, fiind un atac direct împotriva dolarului american, ca principală valută de rezervă mondială. Rusia intensifică astfel eforturile pentru dedolarizarea economiei şi trecerea la decontările bilaterale în monedele naţionale. Aceasta se aplică deja parţial în relaţiile cu China şi o serie de alte ţări, iar India a anunţat săptămâna trecută că va analiza această posibilitate. Tot azi, Moscova a avertizat din nou în termeni categorici împotriva unei posibile trimiteri în Ucraina a unor forţe NATO de menţinere a păcii. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit o asemenea posibilă decizie nesăbuită şi extrem de periculoasă deoarece orice contact între militarii ruşi şi cei ai NATO poate avea urmări greu de reparat. În opinia şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, aceasta ar însemna o confruntare directă între forţele ruse şi cele ale Alianţei despre care toţi au spus că nu trebuie să se producă niciodată.