Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Bună dimineaţa, România! Marţi, 09 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Doina Saiciuc

27 Septembrie 2012
Vizualizari: 1761
Comentează add

Cele două teme centrale în privinţa politicii externe în cursa prezidenţială dintre Barack Obama şi Mitt Romney sunt cheltuielile militare şi folosirea forţei militare.

Politica externă a SUA în viziunea candidaţilor la Casa Albă

doina-saiciuc

Mitt Romney (stânga) şi Barack Obama (dreapta). Foto: Agerpres.

Într-o recentă analiză a sa, Institutul think tank Brookings din Washington arată că noile tulburări din Orientul Mijlociu, inclusiv uciderea ambasadorului SUA în Libia, au ridicat în cursa pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie profilul agendei de politică externă şi de securitate naţională a candidaţilor, ca şi retorica lor în această privinţă.

Cele două teme centrale, în domeniu, în cursa prezidenţială dintre democratul Barack Obama şi republicanul Mitt Romney, le constituie cheltuielile militare şi folosirea forţei militare americane.

Ambele perspective arată că diferenţele de abordare dintre cei doi sunt mult mai mici decât o sugerează retorica acestora.

În ce priveşte cheltuielile militare, preşedintele Obama vrea să reducă dimensiunea forţelor terestre ale SUA la cea de dinainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Potrivit planului lui Barack Obama, ar urma să se reducă, de asemenea, odată cu retragerea treptată a trupelor din Afganistan, costurile de război.

Preşedintele SUA se opune, în schimb, cu vehemenţă, reducerii pe mai departe a cheltuielilor militare.

În ce îl priveşte, republicanul Mitt Romney se opune tăierilor de 500 de miliarde de dolari în 10 ani de zile, abordare pe care preşedintele Obama o favorizează.

Mitt Romney intenţionează să crească bugetul pentru construcţia de nave marine pentru 15 nave pe an, în vreme ce planul Obama nu ar prevedea decât construcţia a nouă nave anual.

Barack Obama doreşte reducerea forţelor terestre cu 100.000 de militari

În ce priveşte forţele terestre, Mitt Romney le-ar menţine la dimensiunea lor actuală, cu aproximativ 100.000 mai mulţi militari decât ar face-o preşedintele Obama.

Deşi ambii candidaţi prezidenţiali au folosit o retorică dură pentru a-şi critica reciproc planurile, viziunile celor doi privind bugetul militar sunt similare.

Planul actual al lui Mitt Romney este prea puţin diferit de cel pe care Barack Obama îl expunea în urmă cu doi ani, înainte ca deficitul bugetar să se mute în centrul dezbaterii politice.

Mitt Romney spune că ar dori ca bugetul apărării să ajungă la 4% din PIB, ceea ce ar reprezenta un salt uriaş.

Pe website-ul campaniei sale, însă, Mitt Romney a spus explicit, că aceasta este o aspiraţie şi nu un plan.

Analiştii de la Institutul Brookings spun că planul lui Barack Obama de a menţine cheltuielile militare mult peste 500 de miliarde de dolari anual a primit ”binecuvîntarea” Şefului Marilor State Majore.

Cei doi, preşedintele şi generalul Martin E. Dempsey împărtăşesc, se pare, ceva din gândirea fostului Şef al Marilor State Majore, Mike Mullen, care a avansat ideea că datoria naţională însăşi a devenit o ameninţare pentru securitatea naţională şi că este nevoie de măsuri serioase pentru a o reduce.

Candidaţii la preşedinţia SUA nu propun o altă misiune stil Irak în Siria

În ce priveşte folosirea forţei militare, candidaţii par, de departe, mai uniţi decât divizaţi, deşi există diferenţe importante în abordarea lor în ce priveşte dosarele Iran şi Siria.

Pe de altă parte, fiecare dintre cei doi îl critică pe celălalt pentru viziunea privind Afganistanul, având, totuşi, aceeaşi analiză a strategiei centrale: aceea că forţele americane ar trebui reduse gradual, până în 2014.

Niciunul dintre ei nu propune o altă misiune stil Irak în Siria sau o lovitură preventivă în Iran.

Amândoi doresc să aibă o poziţie fermă faţă de China, dar niciunul nu sugerează că s-ar putea întrevedea la orizont un război cu regimul comunist.

Şi niciunul dintre ei nu se aventurează într-o retorică privind un atac împotriva Coreei de Nord pentru a elimina armele sale nucleare.

În cazul Siria, Mitt Romney pare să favorizeze o mai viguroasă înarmare, din străinătate, a rebelilor.

Nu este, totuşi, clar, dacă această poziţie este diferită ca sens faţă de poziţia preşedintelui Obama.

În ce priveşte Iranul, republicanul Romney este mai dispus să dea Israelului undă verde pentru un atac împotriva facilităţilor nucleare iraniene, în vreme ce Barack Obama, fără să excludă recurgerea la forţă, crede că, dacă s-ar mai acorda puţin timp, puternicele sancţiuni internaţionale ar putea veni cu rezultate.

Analiştii de la Brookings cred că, din toate aceste perspective, avantajul ar fi de partea lui Barack Obama în ce priveşte cheltuielile apărării întrucât deficitele proiectate ar fi mai mici decât cele ale lui Mitt Romney.

Bugetul apărării al preşedintelui Obama ar putea ajuta la soluţionarea problemei datoriei SUA.

Este adevărat, în cursul procesului, acesta ar veni cu acceptarea unui mai mare risc militar pe termen scurt dar, consideră aceiaşi analişti, la un nivel care pare rezonabil.

Concluzia este că abordările ambilor candidaţi se înscriu în spectrul strategic american şi că diferenţele lor privind politica militară alimentează o bază sănătoasă pentru o dezbatere serioasă care să servească naţiunea americană.

Drept care, concluzionează analiştii de la Brookings, acest sezon electoral este o dezvoltare bună pentru America.


Etichete Alegeri Prezidenţiale Sua 2012Barack ObamaMitt Romneypolitică externăpolitică militară

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live