REGULAMENT CONCURS ”ABC-ul îngrijirii animalelor de companie”Concursul Humanitas Fiction din cadrul emisiunii ”Între prieteni”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilorAlegeri locale 2020. Tehnica votăriiREGULAMENTUL CONCURSULUI „Relaxare și confort”REGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Între prieteni”Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiREGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăREGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"
.jpg)
.jpg)
Sesiunea de deschidere a ediției a patra a proiectului european “Podurile Toleranței” s-a desfășurat în Aula Academiei Române.
Cunoasterea si intelegerea istoriei comune este necesara pentru a intretine si afirma toleranta, iar dezvoltarea puntilor acesteia, respectului si increderii fac o societate mai puternica, mai solidara si mai prospera.
Ideile au fost evidentiate de participantii la editia a patra a proiectului european “Podurile Toleranței”, desfasurata, miercuri, 14 iunie 2017 in Aula Academiei Romane.
Au fost exprimate aprecieri si fata de programele educationale romanesti pe teme despre Holocaust si combaterea antisemitismului.
Evenimentul a avut ca tema "Minoritatile nationale din Romania - un secol de convietuire". Obiectivul principal al manifestarii a fost cunoasterea si consolidarea relatiilor interetnice.
Au fost prezenti reprezentanti ai presedintiei, guvernului, comunitatilor de germani, evrei, romi, armeni, greci, tatari turco-musulmani, ambasadori, academicieni si istorici.
Impotriva discriminarii trebuie luptat bazandu-ne pe strategii pe termen lung si pe termen scurt., considera presedintele organizatiei B’nai B’rith Europa, Daniel Citone.
" Scopul acestui proiect, al acestei conferinţe este de a lupta împotriva antisemitismului, rasismului, xenofobiei cu ajutorul educaţiei. Scopul răposatei preşedinte al B'nai B'rith Europe, doamna Erika Van Gelder, care a fost printre iniţiatorii acestei conferinţe, a fost ca acest proiect să fie necesar şi să obţină, să arate urgenţa cu care fiecare atac asupra poporului evreu, a fiecărei minorităţi naţionale şi în cazul evenimentelor xenofobe sau rasiste sau a paradelor rasiste şi orice formă de intoleranţă, ei bine, trebuie să acţionăm de urgenţă împotriva lor. Luând în considerare, din nefericire, că astfel de evenimente nu au lipsit câtuşi de puţin în ultimul an, luând în considerare studiile care arată foarte adesea creşterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, considerând de asemenea situaţia migraţiei pe care o avem în Europa, este întotdeauna foarte important şi foarte util să organizăm astfel de evenimente. Consider că lupta împotriva discriminării trebuie să aibă loc la două nivele diferite şi cu două strategii diferite, pe termen lung şi o strategie pe termen scurt. Pe termen scurt trebuie să lucrăm asupra lucrurilor care ne dau rezultate imediat, pentru că rezultatele proiectelor pe termen lung se vor vedea în ani de zile şi nu se poate să aşteptăm atât de mult. Dar pentru rezultate eficiente trebuie să lucrăm de asemenea şi pe strategia de termen lung. Cred că cel mai bine pentru rezultate pe termen lung, trebuie să acţionăm asupra educaţiei. Mă refer la educaţie, la informaţie, la cunoaşterea diferitelor culturi. Vreau să vă spun că este tocmai scopul proiectului nostru "Podurile toleranţei". România stă foarte bine din ambele puncte de vedere, şi pe termen lung, ne gândim la educaţie şi la conferinţa aceasta, care este un exemplu foarte bun, poate este cel mai bun exemplu, dar nu este singura iniţiativă, pentru că de asemenea au loc foarte multe iniţiative, făcute de Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei, care se fac în şcoli şi toate lucrurile acestea arată că România investeşte foarte mult şi stă foarte bine într-o perspectivă viitoare. De asemenea, susţinerea Academiei Române este un lucru foarte semnificativ. Din punctul de vedere al stategiei pe termen scurt, trebuie să menţionăm rolul relevant pe care România l-a avut pentru adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului. Într-adevăr, trebuie să vă spun că a fost adoptată pentru prima dată de organizaţia IHRA sub conducerea, sub preşedinţia României şi imediat după aceea definiţia a fost adoptată şi de alte ţări şi recent a fost adoptată şi de Parlamentul European. Mă folosesc de această oportunitate pentru a lăuda şi a felicita România pentru eforturile excelente pe care le face în acest sens. Alte ţări trebuie să ia România ca exemplu şi sper că acest lucru se va întâmpla foarte repede.”
Editia a patra a proiectului european “Podurile Tolerantei” a mai cuprins prezentarea, pe culoarul Aulei Academiei Romane, a expozitiei fotodocumentare "Martorii evrei ai unui secol romanesc".
A urmat o sesiune de comunicari stiintifice in Aula Academiei Romane si un spectacol desfasurat in Aula Ministerului Culturii.
Au participat formatii ale comunitatilor evreiesti, elena, roma, italiana si armeana.
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
