Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ARENA NAŢIONALĂ (Continuare) Sâmbătă, 08 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

22 Ianuarie 2016
Vizualizari: 1648
Comentează add

Ediţie dedicată celor mai recente evoluţii de pe flancul de est al NATO, înainte de summit-ul Alianţei de la Varşovia din această vară.

Perspectiva anului 2016pentru Flancul de Est al NATO

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Ne îndreptăm astăzi, din nou, spre flancul de est al NATO, cu o perspectivă pentru anul 2016. Analizăm posibilele evoluţii, pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Polonia şi Uniunea Europeană, dar şi în contextul în care Ministerul Apărării de la Varşovia a anunţat că îşi va suplimenta efectivele militare. În vară se anunţă un summit important al Alianţei la Varşovia care va avea ca teme importante agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi răspunsul NATO la ameninţările adresate de Moscova către ţările de pe flancul estic, cu două bastioane strategice: Polonia şi România. Invitatul ediţiei este analistul Claudiu Degeratu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Bună seara, domnule Claudiu Degeratu. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Claudiu Degeratu: Bună seara.
Radu Dobritoiu: Cam tulburate apele în Polonia în anul în care Varşovia va găzdui summit-ul NATO.

Claudiu Degeratu: Da şi nu numai în Polonia. Cam în toată Europa, după cum observăm. În plus, avem şi să zicem ultimele şase luni din Administraţia americană, deci există un context destul de special pentru un summit la fel de special.
Radu Dobritoiu: Administraţia americană care va dori, probabil, să-şi impună punctele de vedere la Varşovia în această vară, fiind pe final de mandat.
Claudiu Degeratu: Da, dar vom vedea care va fi nivelul de ambiţie al administraţiei americane, a preşedintelui Obama. Nu mă aştept să fie un nivel de ambiţie foarte mare pentru un final de administraţie şi mai mult să concluzioneze sau să încerce să ofere o ultimă ofertă americană pentru securitatea Europei.

Radu Dobritoiu: Polonia cu problemele interne pe care le consideră Bruxelles că le are, se vorbeşte din ce în ce mai des, în ultima perioadă, de posibilitatea ca summit-ul NATO să nu se mai desfăşoare la Varşovia. Există această posibilitate? Este Polonia în pericol să nu mai găzduiască această reuniune importantă?

Claudiu Degeratu: Am citit şi eu. Cred că a rămas sau a fost doar o speculaţie de presă. S-a mai întâmplat, au mai fost asemenea cazuri, a rămas doar ca... sau rămâne întotdeauna Bruxelles ca o rezervă pentru orice situaţie neprevăzută în cazul în care o ţară-gazdă, din diferite motive, nu poate să organizeze. Nu cred că se va întâmpla acest lucru decât dacă chiar vom avea un scenariu foarte negativ în Polonia, dar nici acest lucru nu îl prevăd.

Radu Dobritoiu: Este posibil, totuşi, ca Bruxelles de această dată, pe palierul Uniunii Europene să se folosească de acest argument ca pârghie de presiune asupra guvernului de la Varşovia?
Claudiu Degeratu: Nu. Nu cred că Bruxelles va merge până la această să zicem conexare a unor subiecte din agenda NATO, evenimente importante cu relaţiile bilaterale Bruxelles-Varşovia, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a deschis, de fapt, o procedură de supraveghere şi monitorizare pe statul de drept în Polonia.

Radu Dobritoiu: Este aşa. Uniunea Europeană va lansa o investigaţie preliminară în legătură cu o serie de modificări legislative făcute de guvernul conservator din Polonia care au stârnit îngrijorare la Bruxelles. Este vorba despre legea care reglementează funcţionarea Curţii Constituţionale poloneze, dar şi măsurile luate de autorităţile de la Varşovia pentru a creşte controlul asupra radioului şi televiziunii publice. Polonia devine, astfel, prima ţară din Uniunea Europeană vizată de o procedură oficială privind eventuale abateri de la funcţionarea statului de drept. Cerasela Rădulescu transmite de la Bruxelles.

Reporter: Comisia Europeană doreşte clarificarea într-un mod obiectiv a ceea ce s-a întâmplat în Polonia, dar şi un dialog cu autorităţile de la Varşovia. "Misiunea noastră este să rezolvăm situaţia din punct de vedere legal pentru respectarea statului de drept" - spune numărul doi în cabinetul Juncker, Frans Timmermans.
Frans Timmermans: Tocmai am semnat o scrisoare pentru autorităţile de la Varşovia, invitându-le să discutăm asupra acestor chestiuni şi prin care anunţ că sunt dispus să merg în Polonia în orice moment. Subliniez că aceasta este o abordare constructivă pentru a colabora din punctul de vedere al Comisiei Europene. Aceasta este menirea noastră, fiind garant al tratatelor, să avem un dialog cu statele membre dacă se întâmplă ceva.
Reporter: Frans Timmermans a mai explicat că aceasta este prima din cele trei etape ale procedurii de apărare a statului de drept, creată în martie 2014 de către Comisia Europeană, dar care nu a mai fost utilizată până în prezent.
Comisia va examina, de asemenea, îngrijorările legate de măsurile luate de către autorităţile polone pentru a creşte controlul guvernului asupra radioului şi televiziunii publice, a mai spus prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
*

Radu Dobritoiu: Aşadar, prima ţară din Uniunea Europeană vizată de o procedură oficială privind eventuale abateri de la funcţionarea statului de drept, domnule Claudiu Degeratu.
Claudiu Degeratu: Da, interesant era, mă gândeam în timp ce veneam spre emisiune, de ce, de exemplu, nu s-a activat pentru Ungaria, ceea ce iar un mare semn de întrebare, care a fost de fapt, să zicem dezbaterea sau care au fost condiţiile politice în care totuşi Polonia este prima ţară care este supusă. Probabil că este mult prea importantă pentru Uniunea Europeană. Şi asta o recunoaşte inclusiv premierul polonez, care a avut o polemică destul de aprinsă cu comisarul Timmermans în ultimele ore. Polonia nu va putea fi ignorată şi nu va putea fi nici sancţionată atât de drastic pe cât pare la prima vedere. Probabil că în următoarele zile vom avea negocieri directe între Juncker şi premierul polonez. Este foarte clar că orice înrăutăţire a relaţiilor cu Polonia înseamnă de fapt o afectare a situaţiei în Uniunea Europeană. Eu cred, cel puţin mie îmi este foarte clar că Uniunea Europeană nu vrea de fapt să avanseze foarte mult cu această procedură. A trebuit să răspundă probabil la anumite presiuni, inclusiv din partea Germaniei sau din partea altor ţări. Dar nu cred că se va ajunge la o rupere a relaţiilor, la o înrăutăţire foarte serioasă a acestor relaţii. Cred că prima reacţia şi contribuţia cea mai importantă la această decizie a avut-o Berlinul.
Radu Dobritoiu: Ungaria, care a marcat, dacă putem spune aşa, abateri de la funcţionarea statului de drept, o perioadă mai mare şi în continuare nu a încetat să calce această graniţă a democraţiei. Ungaria a anunţat, însă că dacă va fi nevoie va vota împotriva impunerii unor sancţiuni către Polonia.
Claudiu Degeratu: Da, şi inclusiv pe anumite surse din presa internaţională a reieşit că premierul polonez chiar contează pe contribuţia comisarului ungat din Comisia Europeană pentru a încerca să obţină sprijin pentru Varşovia. Deci apropierea aceasta Budapesta-Varşovia este evidentă. Ea se va consolida în măsura în care Bruxellesul va avansa cu, să zicem, cu paşi noi, fermi pe linia unor supravegheri mai accentuate, pentru că de sancţiuni încă nu putem discuta.

Radu Dobritoiu: Aţi amintit de o problemă, să-i spunem delicată, în interiorul UE, anume relaţia din acest moment dintre Polonia şi Germania. Există chiar un val intern de informaţii contrare relaţiilor dintre Polonia şi Germania, pe teritoriul Poloniei mă refer.
Claudiu Degeratu: Da, cred că ultimul episod al relaţiilor bilaterale polono-germane îl reprezintă situaţia refugiaţilor. Aici am avut chiar un episod mai lung şi dramatic în toamnă şi am urmărit şi am observat foarte clar poziţia Varşoviei, mesajele către Berlin şi către poziţia cancelarului german. Probabil că acum vin şi efectele din partea Berlinului, care încearcă prin deciziile de la Bruxelles să "disciplineze", între ghilimele Varşovia, având şi motive interne, pentru că totuşi discutăm de nişte măsuri abuzive în interiorul sistemului polonez, care totuşi ar trebui să ne îngrijoreze.
Radu Dobritoiu: Iată cum situaţia miranţilor, criza refugiaţilor afectează politica internă din Uniunea Europeană. Am anticipat asta la "Euroatlantica". Polonia, pentru că vorbim despre Polonia, a anunţat că nu va accepta decât 100 de refugiaţi şi aceia aleşi pe sprânceană.
Claudiu Degeratu: Da, da şi sigur totul fiind justificat prin starea de securitate, prin ultimele evenimente sau incidente teroriste, începând cu Paris şi terminând cu Indonezia, Koln ş.a.m.d., deci cumva Polonia este foarte preocupată de toate efectele în planul securităţii pentru flancul nordic şi a continuat, nu a fost niciodată, să zicem, abătută de la direcţia cea mai importantă care a fost legată de apărarea teritoriala a Europei.

Radu Dobritoiu: Polonia şi-a propus să obţină, la summitul NATO de la Varşovia, baze permanente ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul său. De altfel, preşedintele Poloniei are programate vizite în mai multe state membre NATO înainte de summit, printre care Statele Unite, Germania şi Italia. Printre discuţiile preliminare pe această temă se vor numără, bineînţeles, securitatea şi flancul de est al Alianţei. Luni, preşedintele Poloniei merge la Bruxelles, pentru o întâlnire cu şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi la Mons, unde va discuta cu comandantul şef al forţelor NATO în Europe, generalul Philip Breedlove.

Reporter: Cristina Grecu: Alegerea capitalei Poloniei, ca loc de desfăşurare a summitului, are o semnificaţie simbolică. Aici a fost semnat în 1955, Tratatul de la Varşovia, prin care URSS şi statele comuniste est-europene încercau să contrabalanseze înfiinţarea NATO cu patru ani mai devreme. Acum, la Vorşovia se va discuta tocmai despre contracararea influenţei estului rusesc. După cum sublinia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, summitul se desfăşoară într-o perioadă crucială pentru Alianţă, când plăcile tectonice ale securităţii euro-atlantice s-au deplasat în est, odată cu criza din Ucraina, dar şi în sud, unde se conturează ameninţarea reprezentată de Statul Islamic. Ţara gazdă, Polonia, doreşte o sporire a forţelor NATO din flancul estic al Alianţei şi chiar o prezenţă militară permanentă a NATO în Polonia. Prof. dr. Adam Burakowski, de la Institutul de Ştiinţe Politice al Academiei din Varşovia:
Adam Burakowski: Armata noastră colaborează foarte strâns cu NATO, dar prezenţa trupelor străine, mai ales americane, nu este mare, este chiar inexistentă, /din punct de vedere/ permanent.
Reporter: Şi în legătură cu scutul antirachetă?
Adam Burakowski: Nu este atât de avansat ca în România. Guvernul Poloniei vrea să instaleze scut antirachetă şi să progreseze, să fie Polonia la fel cu România în acest sens.
Reporter: Obiectivele Poloniei au fost explicate clar de preşedintele Andrzej Duda, la Bucureşti, la mini-summitul NATO din toamnă, pe care l-a prezidat împreună cu preşedintele României. Atunci, liderii statelor din flancul estic al NATO reuniţi la Bucureşti şi-au exprimat îngrijorarea profundă faţă de poziţia agresivă a Rusiei. Între timp s-a accentuat ameninţarea teroristă, care va fi un punt important pe agenda summitului NATO de la Varşovia - a explicat pentru presa românească Sorin Ducaru, asistentul secretarului general al NATO şi şeful Diviziei pentru riscuri emergente. El a mai spus că după atacurile de la Paris, schimbul de informaţii între ţările membre a crescut considerabil, ceea ce ar urma să ducă la evitarea unor posibile atentate.

Radu Dobritoiu: Domnule Claudiu Degeratu, atât Polonia, cât şi România doresc să obţină de la summitului NATO de la Varşovia baze permanente ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul celor două ţări. Cât de important este acest deziderat pentru flancul de est al Alianţei?
Claudiu Degeratu: Dumneavoastră aţi spus că ambele ţări. Mie mi-a fost clar din partea Poloniei, mai puţin evidentă este din partea României, Polonia a fost un lider în acest curent de opinie, care spune următorul lucru, pe scurt, 'forţele de reacţie rapidă NATO nu sunt de ajuns pentru descurajarea convenţionala a pericolului de la graniţa de est'. Din acest motiv avem nevoie nu de baze, în general, NATO, ci de baze cu trupe care staţionează, pentru că avem aceste comandamente, avem mici unităţi NATO, inclusiv în Ungaria sau în alte zone centre NATO, dar nu avem de fapt forţe semnificative staţionare, aşa cum ar fi, de exemplu în Germania sau în Italia sau în altă parte. Deci acest lucru cred că este important de reţinut din logica şi susţinută şi de noi, este adevărat, dar nu atât de vocal ca Polonia. Din ce motiv ne dorim această dublă abordare, forţe de reacţie rapidă şi forţe staţionare NATO, din motivul simplu că mecanismul de activare al forţelor NATO pentru apărare colectivă ar trebui să fie foarte rapid, de ordinul cel mult 48 de ore, pentru ca forţa de reacţie NATO să intervină...
Radu Dobritoiu: Să mai aibă unde să intervină.//pvelisar
Claudiu Degeratu: Să mai aibă unde să intervină. Şi în acelaşi timp să reuşim să deblocăm toate obstacolele legislative la nivelul mecanismelor naţionale de luarea deciziei pentru apărare colectivă. Din acest punct de vedere Polonia nu este prea încurajată, nu este convinsă că stadiul la care am ajuns cu adaptarea în interiorul alianţei este mulţumitoare pentru nevoia de securitate din partea estică a NATO.
Radu Dobritoiu: Aţi punctat foarte bine. Polonia este mult mai determinată pentru a avea pe teritoriul său baze permanente NATO. Polonia, este, să spunem şi din punct de vedere militar, tactic, se confruntă cu două flancuri diferite pentru că avem acea enclavă şi bineînţeles graniţă cu Rusia..
Claudiu Degeratu: Da, frontul larg.

Radu Dobritoiu: Front larg şi pe două direcţii spre seosebire de România. Dar tot armata Poloniei urmează să-şi mărească efectivele - a anunţat Ministerul Apărării de la Varşovia - foarte important, la aproximativ 150 de mii de militari profesionişti în total. Ştim foarte bine că s-au făcut şi eforturi pentru înzestrarea armatei Poloniei în ultimii doi ani. Cât de importante sunt aceste iniţiative, aceste activităţi?
Claudiu Degeratu: Sunt importante. Noi am avut o perioadă de, să zicem, aproape 15 ani în care ne-am tot redus trupele, inclusiv Polonia. Acum, însă, avem această problemă de a operaţionaliza mai multe forţe de reacţie rapidă. Ca să poţi să operaţionalizezi forţe de reacţie rapidă semnificative, Polonia, de exemplu, ar dori să aibă operaţionalizate vreo două brigăzi, ca obiectiv, ca nivel de ambiţie, atunci trebuie să ai o bază de selecţie mai largă. Din acest motiv, de fapt, Polonia îşi extinde numărul de soldaţi pentru că trebuie să rotească la un an de zile mai multe forţe operaţionalizate şi care să fie puse la dispoziţia apărării colective. Nu discutăm doar de forţe care sunt trimise în Afganistan, cum este cazul României. Polonia discută, după părerea mea, mult mai responsabil şi cu o viziune comprehensivă cum ar trebui să contribuie la apărarea colectivă a alianţei. Noi ne punem, pentru moment, problema cum ar trebui să menţinem participarea în Afganistan. Cam asta este diferenţa între Polonia şi România.
Radu Dobritoiu: Adică sunt scări diferite şi perspective diferite între România şi Polonia pe acelaşi front de Est al NATO?
Claudiu Degeratu: Da. Trendul nostru este să reducem, am ajuns de la 75 de mii de soldaţi, câţi aveam acum câţiva ani, să discutăm de 65, de 70 de mii...
Radu Dobritoiu: Avem 82 de mii, cifra oficială asta este.
Claudiu Degeratu: Cifra oficială.  Părerea mea este sau cel puţin ce am văzut din statisticile NATO acolo ajungem spre 70.000. Dar probabil că sunt divergenţe...
Radu Dobritoiu: Şeful SMG mi-a confirmat, domnul general locotenent Nicolae Ciucă, sunt 82 de mii de funcţii militare încadrate în acest moment în Armata României.
Claudiu Degeratu: Da. Aş vrea să le văd şi pe site-ul oficial, să vedem, acolo nu le găsim la nivelul ăla, 82.000 oficial. Eu discut numai cifre oficiale comunicate de România la NATO. Şi acest lucru înseamnă, de fapt, schimbarea priorităţilor de la participarea la misiuni internaţionale la participarea în operaţiuni de apărare colectivă. Pentru că ne place foarte  mult să discutăm de art.5, să-l invocăm, să spunem că Alianţa va oferi apărare colectivă, dar trebuie să ne întrebăm ce oferim noi pentru acest capitol de apărare colectivă. Încolo într-adevăr contribuim semnificativ important în Afganistan cu peste 1500 de soldaţi.
Radu Dobritoiu: Sunt 650 în momentul de faţă.
Claudiu Degeratu: Ar fi...
Radu Dobritoiu: În Afganistan.
Claudiu Degeratu: Da. S-au redus, mă iertaţi.

Radu Dobritoiu: Componenta de la Deveselu, a scutului american antirachetă devine operaţională în cadrul Alianţei în luna mai, se anticipează. Înainte de summitul NATO din Polonia urmează să fei integrată baza de la Deveselu cu structuri similare din Polonia. Cum vor primi polonezii o astfel de bază ştiind că recent au fost probleme la un centru NATO de excelenţă specializat pe probleme de intelligence. Polonezii cum vor primi această integrare a scutului din România cu cel din Polonia?
Claudiu Degeratu: În primul rând există o prioritate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Acest program este relevant pentru scutul antirachetă, protecţia antibalistică şi pentru Alianţa Nord-Atlantică. Polonia întotdeauna a sprijinit această integrare a tuturor sistemelor de apărare antibalistică, inclusiv din România. Ştiu că va exista şi un program naţional polonez care prevede cumpărarea de sisteme Patriot şi integrarea sau oferirea pentru arhitectura NATO de apărare antirachetă. Părerea mea este că, cel puţin pe acest capitol, avem o susţinere clară din partea Poloniei.

Radu Dobritoiu: Putem vorbi şi de o oarecare nemulţumire a Varşoviei pentru că baza de la Deveselu devine operaţională înainte ca baza similară din Polonia să fie activă?
Claudiu Degeratu: Sincer să fiu, m-am uitat, am tot analizat, nu am văzut poziţii oficiale în care să se exprime o divergenţă pentru că există o devansare în acest program. Să vă spun sincer, nu era nici din partea noastră, atunci când programul era centrat sau focalizat pe Polonia. De ce? Pentru că ştim că acest lucru trebuie să se întâmple pe un termen mai lung, de 10-15 ani, pentru a se dezvolta egalmente sistemul şi Polonia este în acest plan. Deci, într-o formă sau alta, sigur, puţin mai târziu decât planul iniţial, Polonia va fi integrată în acest sistem.
Radu Dobritoiu: Rusia consideră ca ameninţări la adresa sa extinderea NATO şi scutul antirachetă al Alianţei. Moscova aşteaptă deciziile summit-ului de la Varşovia pentru a face noi mutări pe tabla de şah a estului Europei, trei noi divizii şi un corp de armată de tancuri urmează să fie înfiinţate de Rusia. De la Moscova transmite Aleksandr Beleavschi.
Reporter: Noua strategie de securitate naţională a Rusiei, aprobată de preşedintele Vladimir Putin în ultima zi a anului trecut, nominalizează între principalele ameninţări politica de descurajare a Rusiei promovată de SUA şi aliaţii acestora, extinderea NATO şi creşterea prezenţei militare a Alianţei în apropiere de graniţele Rusiei, scutul antirachetă desfăşurat global, în condiţiile implementării doctrinei americane a loviturii globale fulgerătoare. Evoluţia acestor factori va determina în mare măsură şi atitudinea Moscovei faţă de summit-ul NATO de la Varşovia. Nu pot fi ignoraţi însă şi factorii exteriori, între care criza din Siria şi cooperarea diplomatică ruso-americană în reglementarea acesteia, cursa electorală din SUA sau atitudinea Germaniei în contextul tensiunilor acesteia cu Polonia. De remarcat că, în urmă cu două luni, ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, aprecia că unul din subiectele centrale ale summit-ului va fi poziţionarea NATO faţă de Rusia. În opinia sa, însă, elementul determinant în poziţia NATO, şi anume planificarea militară, arată deja că Alianţa trece de la politica de parteneriat la cea de descurajare a Moscovei. Deocamdată, în relaţiile cu NATO, subliniază documentul, factorul determinant rămâne caracterul inacceptabil al intensificării activităţilor şi apropierii infrastructurii militare NATO de graniţele Rusiei, alături de realizarea scutului antirachetă şi încercările de a conferi NATO funcţii globale. Pe acest fond, Rusia va continua şi în acest an, în pofida recesiunii economice, să-şi întărească forţele militare, inclusiv în zona sa europeană. Aici, potrivit Ministerului Rus al Apărării, vor fi înfiinţate trei noi divizii şi o nouă armată de tancuri. Va continua şi modernizarea flotei Mării Negre care în luna decembrie a primit deja primele nave de nouă generaţie: un submarin diesel şi două corvete echipate cu rachete de croazieră Kalibr capabile să poarte, atât încărcături convenţionale, cât şi nucleare.
Radu Dobritoiu: Domnule Claudiu Degeratu, summit-ul din această vară de la Varşovia se anunţă unul foarte important. Cum anticipaţi că va evolua situaţia din estul Europei până la această reuniune importantă?
Claudiu Degeratu: Cred că nu vor fi schimbări majore în această zonă. Cred că va continua trendul de consolidare militară a districtului militar vestic rusesc, sunt anunţate, din câte am citit, vreo cinci baze şi acest lucru probabil că va confirma tendinţa din Alianţă de a dezvolta un sistem de descurajare convenţională relevantă.
Radu Dobritoiu: "Euroatlantica", la final. Ediţie dedicată celor mai recente evoluţii de pe flancul de est al NATO, înainte de summit-ul Alianţei de la Varşovia din această vară. Invitatul ediţiei a fost analistul militar Claudiu Degeratu. Vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi.

Realizator Radu DObritoiu, producator Nicu Popescu.


Etichete Flancul de Est al NATOSummit Varsovia 2016Claudiu DegeratuRadu Costin DobritoiuNicu PopescuCristina Grecupreviziuni NATOpreviziuni geopolitica 2016previziuni geostrategice 2016

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live