P.E. condamnă concentrarea de forţe armate ruse la frontiera Ucrainei
Foto: Arhivă.
Rusia nu decide viitorul Ucrainei, o spune Parlamentul European, iar eurodeputaţii consideră că orice agresiune a Moscovei trebuie să aibă un preţ economic şi politic ridicat. În rezoluţia adoptată cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri, Parlamentul European condamnă actuala concentrare amplă de forţe armate ruse la frontiera ucraineană. Eurodeputaţii solicită Guvernului de la Moscova să îşi retragă imediat forţele şi să nu ameninţe ţara vecină.
Parlamentul European cere statelor membre să pregătească sancţiuni suplimentare împotriva regimului rus, pentru ca puterea de la Moscova să nu mai poată susţine financiar acte de agresiune împotriva altor state. Eurodeputaţii vor şi restricţii stricte ale exporturilor de bunuri şi servicii europene în Rusia şi restricţionarea importurilor din Rusia.
Rezoluţia arată că formatele de negociere au eşuat până acum şi că Rusia este parte a conflictului, deci nu poate pretinde că ar fi mediator, aşa cum susţine regimul Putin. În textul-rezoluţie apare şi menţiunea că preşedintele rus Vladimir Putin a angajat ţara într-un război hibrid constant împotriva Ucrainei şi ameninţă permanent Kievul cu militari ruşi poziţionaţi în regiune pentru a menţine Ucraina în autodeclarata sa sferă de influenţă.
Parlamentul European mai atrage atenţia că pe fondul crizei de la graniţa dintre Belarus şi Europa, Kremlinul a comasat peste 100.000 de soldaţi în postură de atac la graniţa Ucrainei, plus artilerie şi tancuri, într-un scenariu care sugerează o posibilă a doua invazie a Ucrainei după cea din 2014. Mai mult, arată rezoluţia, Rusia continuă să îşi pregătească infrastructura militară din Crimeea pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv prin modernizarea facilităţilor din era sovietică de depozitare a focoaselor nucleare.
Parlamentul European notează şi că, în completare, Rusia împreună cu Belarus a creat artificial criza migranţilor de la graniţa Europei şi a folosit-o ca un atac asupra Uniunii, dar şi ca să încerce să distragă atenţia Occidentului de la pregătirile Kremlinului pentru invadarea Ucrainei. Rezoluţia cuprinde şi un pasaj în care conductele Nord Stream 1 şi 2 sunt considerate incompatibile cu valorile Uniunii energetice, ameninţări directe la securitatea Europei Centrale şi de Est şi potenţiale instrumente de şantajare a Uniunii, Ucrainei şi Poloniei.
Parlamentul cere Consiliului şi Comisiei ca Rusia să figureze oficial în strategiile europene ca o ameninţare majoră la adresa Uniunii Europene.
"Parlamentul European, în ciuda aparenţei de mesaje fără colţi, a reuşit să impună tonul, de fapt, pe agenda europeană. Cu alte cuvinte, chiar dacă Parlamentul în sine are doar rezoluţii care, de fapt, nu sunt acte normative care să devină direct obligatoriu la nivel de executiv în statele membre, reuşeşte, tocmai prin faptul că sunt poziţii consensuale ale grupurilor politice, care grupuri politice sunt reprezentate în statele membre să genereze acea dezbatere şi acea poziţie care după aceea să fie uşor de preluat de către celelalte instituţii", a declarat eurodeputatul Renew Dragoş Pâslaru.
"Un atac la adresa suveranităţii Ucrainei, un atac la adresa Ucrainei ar avea consecinţe directe inclusiv asupra noastră, asupra Uniunii Europene, fiindcă noi nu putem trăi în siguranţă şi stabilitate în interiorul graniţelor celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene dacă nu suntem înconjuraţi, în vecinătatea noastră imediată, de state sigure, de state stabile. Trebuie să fim alături de Ucraina, trebuie să învăţăm şi câteva lecţii, inclusiv din criza energetică. Trebuie să reducem dependenţa energetică de Federaţia Rusă", susține eurodeputatul Siegfried Mureşan.
"Parlamentul European transmite un mesaj de unitate din partea instituţiilor europene, din partea Uniunii Europene, cu privire la aceste tensiuni dintre Rusia şi Ucraina şi trage un semnal de alarmă, arătând Rusiei că Uniunea Europeană va răspunde într-o manieră unitară comună unei potenţiale sau împotriva unei potenţiale intervenţii în Ucraina. Este foarte important, pentru că la nivel de Consiliu, din păcate, nu există această poziţionare comună. Sunt în continuare state membre care sunt mai reticente în a exprima o poziţie fermă", subliniază și eurodeputatul Victor Negrescu.
Rezoluţia cuprinde şi date verificate din surse credibile. Peste 14.000 de vieţi pierdute până acum în conflict şi 2346 de atacuri ruseşti lansate anul acesta împotriva poziţiilor ucrainene prin încălcarea sistematică de către Moscova acordului de încetare a focului.
Etichete
Victor NegrescuRenewDragoş PâslaruSiegfried MureşanParlament European
Concurs RRA: „Croazieră în Delta Dunării cu nava MS Diana”
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
