Patru filme româneşti la Festilvalul Internaţional San Sebastian

Vânătoarea, de Alexandra Bălteanu, aspiră la trei premii la Festivalul Internațional San Sebastian

16-24 septembrie – San Sebastian, Ediția a 64-a a Festivalului.

Românii au patru filme, la secțiunile New Directors, Perlas, Scurt Metraj realizat de Studenți, Forumul de Cooperare Europa-America Latină

Regizoarea Alexandra Bălteanu se află la primul lung-metraj din carieră și trăiește în Germania.

Filmul VÂNĂTOAREA s-a bucurat la proiecția oficială de duminică, de la Palatul Kursaal, sediul Festivalului, de un public numeros și foarte generos cu aplauzele, dar și curios să afle toate detaliile despre poveste, filmări și experiența actrițelor Iulia Lumânarea, Corina Moise și Iulia Ciochină.

Conceput ca lucrare în timpul anilor de studii de regie, Vânătoarea/Prowl este povestea a trei femei care practică prostituția sub un pod, în apropierea Bucureștiului, dar privirea regizoarei nu este una care compătimește sau acuză. Bazat pe povești adevărate și pe un scenariu scris de Xandra Popescu, filmul a avut un succes neașteptat de echipa de producție, care a mărturisit că a lucrat cu un buget foarte mic și cu echipament redus la strictul necesar.
Alexandra Bălteanu mi-a spus după proiecție că nu se aștepta la o primire atât de caldă. Aplauzele și mulțimea întrebărilor din partea publicului le-au copleșit și pe actrițe, care au spus că este pentru prima dată când au văzut filmul întreg, gata montat și că au avut mari emoții la proiecție. Iulia Lumânare a recunoscut că interpretarea rolului nu i-a fost deloc grea, în nici un moment, și că aștepta demult o partitură atât de complexă.

“Cunosc această realitate, am trăit în Sălăjan (cartier bucureștean) și am avut în jurul meu oameni care au trăit așa, fete care s-au prostituat pentru bani pentru a supraviețui. Pentru mine a fost ca o eliberare pentru toate poveștile pe care le cunosc, am trăit cu ele, nu doar am asistat ca spectator, pentru că eu am copilărit cu astfel de personaje”, mi-a spus actrița imediat după proiecție.

Regizoarea a dorit să aducă în atenție nu situația unor prostituate sau violența abuzurilor comise de autorități, care vânează și amendează femeile care practică prostituția, ci faptul că sunt puternice, nu se plâng. Abuzul e un risc pe care ele și-l asumă. Sunt luptătoare, asta m-a impresionat cel mai mult, dar am vrut să arăt și aspectul banal, cotidian, al vieții lor”, mai spune Alexandra Bălteanu.

Relația dintre ele, confruntarea cu autoritățile, sau legăturile cu bărbații, precum și oprobriul societății, sunt subliniate de un limbaj cinematografic interesant, cu lumină puțină și cu mișcări de cameră intenționate.

Vânătoarea nu este o dramă care vrea să stoarcă lacrimi, ci o poveste de viață care are, inevitabil, peste mizeria cotidiană și răceala peisajului, o ironie excepțională: femeile aruncate în stradă de polițiști, dezbrăcate, în frig, sunt culese de o fugonetă care transporta înghețată. Șoferul, mărinimos, le salvează de pe marginea drumului și le servește cu... înghețată!