Papa Benedict al XVI-lea vizitează o Spanie "puţin catolică"

Așa cum era de aşteptat, opiniile despre vizita în Spania a papei sunt împărţite. La numai câteva zile de la sosirea lui Benedict al XVI-lea la Santiago de Compostela şi Barcelona (6-7 noiembrie), au apărut, agăţate de balcoane, dar şi în reţea, pancarte, respectiv fotografii, cu mesaje de genul “Eu nu te aştept”.

Semnificativă este şi prima pagină a ziarului Público, de orientare socialistă, care astăzi apare cu o cruce pe prima pagină şi titrează: Papa vizitează Spania cel mai puţin catolică din toată istoria sa.

Cotidianul aduce şi date în sprijinul acestei afirmaţii, cum ar fi cele referitoare la sentimentele religioase ale tinerilor.

Statisticile arată că jumătate dintre ei nu se consideră catolici, că numărul căsătoriilor laice l-a depăşit pe cel al celor religioase, iar experţii în domeniu cred că peste 20 de ani, catolicismul nu va mai fi religia majoritară în Spania.

Nici o altă religie, însă, nu îi va ocupa locul. Dezinteresul pentru biserică şi religie a crescut în special în ultimii ani, între 1992, când 90% dintre tineri se considerau catolici, şi 2009, când doar 52% au răspuns pozitiv la întrebarea privind apartenenţa religioasă. În ceea ce priveşte preocuparea pentru biserică în rândul adulţilor, aceasta a scăzut de la 87% la 73 de procente.

Majoritatea tinerilor spanioli se declară pentru folosirea metodelor contraceptive, căsătoria între persoanele de acelaşi sex sau dreptul la avort, teme aflate mereu în dezbaterile politice şi liberalizate odată cu sosirea la putere a socialiştilor, în 2004. În toate aceste probleme biserica catolică şi-a păstrat intactă opinia, astfel încât poate fi o legătură directă între atitudinea acesteia şi dorința tinerilor de a mai fi sau nu catolici.

Aceste date, dar şi diferenţa dintre carisma lui Paul al II-lea şi prezenţa mai puţin mediatică a lui Benedict al XVI-lea, contribuie la scăderea interesului public pentru un eveniment de o anvergură instituţională foarte importantă. Toate autorităţile de la Madrid, dar şi de la Barcelona, sunt ocupate în aceste zile cu detaliile vizitei, iar primarul din Santiago de Compostela doreşte să liniştească spiritele spunând că dacă ar sosi în vizită în oraş liderul spiritual Dalai Lama, atenţia acordată pregătirilor ar fi exact la fel...

Opoziţie faţă de vizita Papei

La capitolul contra-vizită: “Nu te aştept” este mesajul unei campanii lansate pe Facebook, iar momentul cel mai important al acţiunii va fi în 4 noiembrie, când va fi organizat un miting împotriva acestei vizite, la Barcelona, “în apărarea unui stat laic ”.

La această campanie s-a înscris şi colectivul gay din Barcelona, care lucrează intens la confirmările pe Facebook pentru participarea la acţiunea “sărutul”: când papa va traversa oraşul şi va ajunge în Plaza de la Catedral, sute de gay se vor săruta, femei cu femei, bărbaţi cu bărbaţi. O iniţiativă de “luptă pentru drepturile sexuale şi afective, nu cu violenţă, ci cu pasiune”, spun organizatorii, grupul Queer Kissing Flashmob.

Vizita lui Benedict al XVI-lea la Santiago de Compostela şi Barcelona este a doua în Spania, după cea din 2006 la Valencia (la a V-a întâlnire internaţională a familiilor) şi va fi urmată, în 2011, la Madrid, de prezenţa la Ziua Mondială a Tinereţii.

Dar, cât costă de fapt această vizită, privită cu suspiciune din cauza cheltuieilor, în special drepturile TV şi securitate?

Numai la Barcelona, vizita costă episcopatul aproximativ 700000 de euro, sumă la care se adaugă drepturile de transmisie a semnalului pentru televiziunile din întreaga lume. E vorba de aproximativ 1 milion de euro, bani plătiţi de guvernul regional. Deşi autorităţile de la Barcelona nu au dorit sa facă publice costurile vizitei, cele din Galicia (regiunea din nord unde se află Santiago de Compostela) au recunoscut că executivul va cheltui aproximativ 3 milioane de euro. În timp de criză, Spania nu îşi permite aşa o cheltuială, spun cu precădere laicii.

Cum se desfăşoară vizita la Santiago de Compostela şi Barcelona, în 6-7 noiembrie?

Prima escală va fi la Santiago, unde se află celebra catedrală a Apostolului Iacob şi unde se sărbatoreşte anul iacobin.

La Santiago de Compostela, Papa este primit de principii Felipe şi Letizia. Va traversa oraşul în papamobil, pe un traseu supravegheat de 6 mii de poliţişti şi agenţi ai Gărzii Civile. La ora 13,00, la catedrala din Santiago de Compostela (punctul final din peregrinajul catolicilor care parcurg drumul apostolului), papa Benedict va pronunţa cel de-al doilea discurs al său, după cel de la aeroport.

În după-amiaza zilei de 6 noiembrie, papa se va adresa credincioşilor din centrul oraşului.
La ora 21,00 este prevăzută sosirea la Barcelona, unde va fi primit de autorităţile regionale.

Papa va dormi în Palatul Arhiepiscopal din Barcelona, iar a doua zi, la ora 9:00, Benedict traversează oraşul în papamobil până la Sagrada Familia, catedrala care l-a făcut faimos pe arhitectul Antoni Gaudí şi a cărei construcţie a început acum 125 de ani. Sagrada Familia aduce peste 3 milioane de turişti pe an, fiind cel mai vizitat monument din Spania. Aici este aşteptat de regii Spaniei, Juan Carlos şi Sofia.

După întâlnirea cu monarhii, papa va oficia mesa specială pentru sfinţirea catedralei. În bazilică vor putea asista 6500 de persoane, însă evenimentul va fi urmărit de zeci de mii de credincioşi. Vor fi instalate 45 de ecrane în biserică şi alte 22 în exteriorul acesteia.
După mesa de la Sagrada Familia, papa Benedict va lua masa cu o sută de episcopi, arhiepiscopi şi cardinali.

În program mai este prevazută şi sfinţirea pietrei de temelie a unui centru pentru copii cu sindromul down.

La ora 18,00, papa se întâlneşte, în aeroport, cu premierul Rodriguez-Zapatero şi cu alte autorităţi, între care şi regii Spaniei, care vor fi prezenţi pentru a-l conduce pe Benedict al XVI-lea la avion. Va avea loc o scurtă ceremonie, sunt prevăzute discursuri ale papei şi regelui.