Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

România

Autor

Radiojurnal

22 Ianuarie 2014
Vizualizari: 1353
Comentează

Premierul a vorbit despre ceea ce a numit "un eşec" şi "deficienţe inacceptabile în acţiunile de salvare a supravieţuitorilor". Anchetarea accidentului ar putea dura câteva luni.

Operaţiunile de căutare a supravieţuitorilor, "un eşec"

Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni. Foto: facebook.com/marius.pop.334.

La aproape două zile de la accidentul aviatic din Cluj, autorităţile au anunţat miercuri, primele măsuri.

Premierul Victor Ponta a vorbit despre ceea ce a numit "un eşec" şi "deficienţe inacceptabile în acţiunile de salvare a supravieţuitorilor" şi l-a demis pe secretarul de stat în MAI, Constantin Chiper.

Şeful guvernului a anunţat că va cere totodată demisiile directorului de operaţiuni de la ROMATSA, regia care gestionează serviciile de trafic aerian, dar şi a şefului STS.

Directorul ROMATSA si şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au demisionat astăzi, la puţin timp după ce premierul Victor Ponta a acuzat că intervenţia de acum două zile pentru salvarea victimelor accidentului aviatic din Munţii Apuseni a fost un eşec.

Procurorii de la Alba Iulia care anchetează accidentul aviatic de acum două zile din Munţii Apuseni au început astăzi începerea urmăririi penale IN REM, care se referă la fapte şi nu la făptuitori.

Acuzaţiile pe care procurorii le aduc sunt încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, şi vătămare corporală, a transmis corespondentul Radio România Actualităţi, Mihai Bantea.

"Am decis înlocuirea din funcţie a secretarului de stat care răspunde de intervenţiile la situaţii de urgenţă, dl Chiper de la MAI. De asemenea, solicitarea către ministrul transporturilor privind înlocuirea directorului general ROMATSA şi a directorului de operaţiuni şi, în calitatea mea de vicepreşedinte al CSAT, voi solicita în mod oficial înscrierea pe ordinea de zi a CSAT a unui raport privind activitatea STS în acest caz şi înlocuirea şefului STS şi, mai departe, a persoanelor direct răspunzătoare de nefuncţionrea corespunzătoare a sistemelor tehnice de identificare", a declarat premierul, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Raportul guvernului privind evenimentul aviatic din data de 20.01.2014

Directorul ROMATSA si şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au demisionat, la puţin timp după declaraţia premierului.

Şeful executivului a transmis însă condoleanţe familiilor victimelor şi un mesaj de solidaritate cu familiile acestora şi cu ceilalţi cinci răniţi.

Aurelia Ion, studenta care a murit în urma accidentului, va fi avansată post-mortem la gradul de locotenent şi înmormântată cu onoruri militare, după cum a anunţat miercuri, MAPN.

Ancheta ar putea dura câteva luni

Procurori, ofiţeri criminalişti, inspectori de la Centrul de investigaţii al aviaţiei civile fac eforturi concentrate pentru a desluşi iţele unei anchete ce se anunţă complicată.

De la locul accidentului au fost adunate probe materiale şi au fost trimse la laboratoare specializate.

Zona în care s-a produs accidentul va fi conservată şi securizată de jandarmii din Alba, pentru eventuale cercetări ulterioare.

Cercetările din dosarul privind accidentul din fatidica zi de 20 ianuarie sunt conduse de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Investigaţia ar putea dura cateva luni, după cum a spus procurorul-şef de la Alba Iulia, Augustin Lazăr.

Nu sunt clare cauzele care au dus la prăbuşirea avionului uşor de tip BN2, dar anchetatorii iau în calcul vremea rea, o eroare de navigaţie sau probleme tehnice ale aparatului.

Deşi iniţial urma ca miercuri să se încerce scoaterea epavei avionului din zona împădurită, dacă condiţiile meteorologice o vor permite, se pare că zona greu accesibilă face deocamdată imposibil acest lucru.

Înregistratorul de voci a fost găsit

Anchetatorii au mai spus că s-a găsit înregistratorul de voci care, descifrat, ar putea aduce puţină lumină în acest caz.

Există un pilot care se cheamă Valentin Ialomiţeanu şi acesta a afirmat marţi, la Gândul Live că avionul prăbuşit în Apuseni la bordul căruia el efectuase recent un zbor tehnic era prevăzut cu un sistem numit ELT, adică transmiţător localizator de urgenţă, care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

Unul dintre salvatori, informat de Radio România Actualităţi

Revenind la momentele dramatice care au urmat prăbuşirii, corespondentul Radio România la Cluj, Claudiu Pădurean, a stat de vorbă în această dimineaţă cu unul dintre cei care au ajuns primii la locul accidentului care a auzit despre tragicul eveniment la Radio România Actualităţi

Gheorghe Trif se numeşte el şi este un sătean din Pietroasa.

"Ştirea a venit de la radio de la soţie. A auzit la Radio România Actualităţi că este un avion căzut în zona Munţilor Apuseni, la cabana Ursoaia. Şi am hotărât să plecăm în căutare, Am sunat la 112 şi mi-au făcut legătura cu dl doctor Zamfir.

Am vorbit cu dl doctor şi mi-a spus că e undeva într-o zonă cu zăpadă foarte mare şi eu, ştiind munţii ăştia, am zis că nu se poate numai aici pe cel mai înalt vârf şi am hotărât să plecăm", a povestit Gheorghe Trif.

Starea de sănătate a supravieţuitorilor este staţionară

Patru dintre supravieţuitori rămân internaţi la Spitalul din Cluj.

Starea lor de sănătate este staţionară.

După ce au fost reevaluaţi de medicii de la toate specialităţile s-a stabilit că nu se impun intervenţii chirurgicale suplimentare.

Până în acest moment ştim cu certitudine faptul că trei dintre răniţii care se mai află la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj au fost operaţi imediat ce au fost aduşi, copilotul avionului a avut nevoie de îngrijiri suplimenatre şi a fost operat abia marţi noapte.

Medicii spun că deocamdată starea lor de sănătate este bună şi au speranţe mari că va urma o perioadă de recuperare în ceea ce priveşte sănătatea celor patru pacienţi.

ISU Cluj a refuzat în prima instanţă colaborarea cu cei de la Salvamond

Şeful Serviciului Salvamond, Salvaspeo, Gheorghe Frăţilă a declarat că prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan şi cei de la ISU Cluj au refuzat în prima instanţă colaborarea cu cei de la Salvamond.

Le-au spus că nu este nevoie de ei pe motiv că ar bloca drumul, drumul care duce spre zona Ursoaia.

De asemenea el a mai spus că în prima fază salamontiştii clujeni au fost trimişi spre Crucea Iancului spre localitatea Mărişel şi mai departe către zona Măguri-Răcătău pentru că nu aveau informaţiile necesare pentru a localiza.

Miercurii a avut loc şi o conferinţă de presă a fostului premier Emil Boc şi a declarat că în calitatea sa de fost coordonator al Consiliului Naţional care organizează intervenţiile în situaţii de urgenţă ştie cu certitudine faptul că în custodia Ministerului Afacerilor Interne s-ar afla aparatura necesară care ar fi permis localizarea cu o precizie de maximum un km a locului din care a fost efectuat apelul telefonic al doctorului Radu Zamfir.

Cum se face ancheta în cazul accidentului aviatic?

Cum se face ancheta în cazul accidentului aviatic? Cât de sigur era avionul prăbuşit luni? Cum se acţionează în condiţii de givraj, adică de depunere a gheţii pe avion, sunt întrebări pe care redactorul Radio România, Daniela Mănuţă, i le-a adresat fostului director general al Direcţiei de Aviaţie Civilă şi expert în aviaţie, Sorin Stoicescu.

Sorin Stoicescu: Sunt două anchete. Una, investigaţia tehnico-administrativă care aparţine Ministerului Transporturilor, care va stabili cauza cea mai probabilă şi factorii favorizanţi. În acelaşi timp, se desfăşoară o anchetă a Parchetului General, care s-a autosesizat pentru omor deosebit de grav şi catastrofă aeriană.

După ce Comisia aviaţiei va face raportul final, acesta va deveni un document la dosarul întocmit de Parchet.

Avionul care s-a prăbuşit avea un sistem de localizare pentru a fi detectat în situaţii de urgenţă?

Sorin Stoicescu: Da, avea o staţie specială, care emite pe trei frecvenţe.

Una destinată aeronavelor care trec prin zonă, alta militară, iar cealaltă este o frecvenţă pe care o interceptează un satelit geostaţionar în sistemul de la Moscova.

Deci sistemul acesta a fost făcut în 1979, din mai mulţi sateliţi geostaţionari, iar noi ţinem de cel de la Moscova.

Dle Stoicescu, în această situaţie Romatsa nu ar fi trebuit ca automat să poată localiza acest avion?

Sorin Stoicescu: Romatsa a făcut o estimare a locului unde a căzut avionul şi s-a dovedit că a fost cea mai apropiată, pe o rază de 7 kilometri.

Nu a avut răspunsul, se pare, de la Moscova, iar de la Moscova nu a fost răspuns pentru că probabil satelitul nu a interceptat această frecvenţă, că treaba se face cu seriozitate deosebită şi cu mare răspundere.

Ce se întâmplă atunci când apare fenomenul de givraj? Ce trebuie să facă un pilot? Ce opţiuni are în momentul acela?

Sorin Stoicescu: Să acţioneze sistemul antigivraj - când avionul avea astfel de sistem - şi, în acelaşi timp, să coboare la o temperatură mai mare.

Cu cât este mai sus, cu atât temperatura este mai scăzută, cu cât coboară temperatura se ridică.

Îl consideraţi, din experienţa dvs, un avion sigur? Şi vă întreb pentru că ştim cu toţii era un avion cu o vechime destul de mare.

Sorin Stoicescu: Vechime destul de mare, dar e un avion deosebit de maleabil. Mai există peste 700 în toată lumea.

Cel despre care este vorba a fost în conservare mai mult timp şi a fost reparat expres pentru Ministerul Sănătăţii şi este operat de Şcoala de Aviaţie Civilă.

Consideraţi că au fost erori la stabilirea locaţiei?

Sorin Stoicescu: Sunt inevitabile. Stabilirea coordonatelor geografice ale unei locaţii se face în grade, minute şi secunde. O secundă înseamnă 2,5 kilometri. Faceţi socoteala cât înseamnă dacă ar fi fost 20 sau 59 de secunde.