Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PRIETENII DE LA 10 - continuare Joi, 20 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

26 Ianuarie 2018
Vizualizari: 2722
Comentează add

Operaţiunea militară „Ramura de măslin” lansată de Turcia în Nordul Siriei riscă să destabilizeze şi mai mult situaţia de securitate din regiune.

Operaţiunea „Ramura de măslin”

radu-dobritoiu

 Realizator - Radu Dobriţoiu: Bun găsit. Turcia desfăşoară în prezent o operaţiune militară terestră în nordul Siriei. După două zile de atacuri de artilerie asupra unor ţinte stabilite de Turcia în zona controlată de miliţiile kurde YPG, unităţi de apărare a poporului, Ankara a continuat acţiunea militară cu forţe terestre şi aeriene în regiunea Afrin. Operaţiunea denumită de Ankara "Ramura de măslin" este în desfăşurare. În ultimele zile Turcia a anunţat că au fost ucişi aproximativ 300 de luptători kurzi din YPG, miliţii considerate de Ankara aripa militară a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Tot YPG a avut în ultimii trei ani un rol important în lupta împotriva grupării Stat Islamic, eliminând practic ISIS din Rojava, nord-estul Siriei. Acţiunea Turciei, respectiv intervenţia militară pe teritoriul Siriei, riscă să destabilizeze şi mai mult situaţia de securitate din regiune. Este şi punctul de vedere al SUA şi al Franţei care au atenţionat Turcia că acţiunea militară nu va rezolva lucrurile, ci le va complica. Consiliul de Securitate ONU s-a întrunit în această săptămână pentru a analiza efectele intervenţiei militare din nordul Siriei. Invitatul ediţiei este profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: operaţiunea "Ramura de măslin".

Ascultaţi aici ediţia Euroatlantica din 25 ianuarie.

Bună seara, dle profesor Ştefan Popescu, bun venit la RRA.

Ştefan Popescu: Bună seara, vă mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor, pentru cei familiarizaţi cu doctrina de apărare a Turciei, intervenţia terestră în Siria împotriva kurzilor nu este o surpriză, întrebarea era nu dacă, ci mai degrabă când vor trece trupele turceşti frontiera în zona controlată de kurzi în nordul Siriei? Ce consecinţe poate avea operaţiunea "Ramura de măslin"?

Ştefan Popescu: Consecinţele foarte grave şi grave nu numai pe plan local în Siria, dar cred că grave şi la nivelul NATO pentru că, practic, în momentul de faţă, elementul declanşator, pentru că am auzit intervenţiile publice, le-am urmărit şi eu ca şi dvs, ale dlui Erdogan, care a denunţat acţiunea SUA, spunea că forţele kurde ar fi primit 4900 de camioane cu armament din partea SUA, a denunţat sprijinul occidental, sprijinul francez, şi, totodată, a criticat decizia SUA de a constitui un fel de forţă armată de frontieră de 30 de mii de kurzi care într-adevăr când nimeni nu se opunea Statului Islamic, când Irakul era aproape prăbuşit, când Siria se prăbuşise ...

Radu Dobriţoiu: În acea Rojava, ştim foarte bine că aceste miliţii kurde au luptat din greu şi cu succes cu mari sacrificii pentru a elimina din acea regiune ISIS şi ...

Ştefan Popescu: Exact ...

Radu Dobriţoiu: ...pecinginea dusă de ...

Ştefan Popescu: ... prietenii noştri turci, ştim foarte bine că petrolul exploatat din zonele controlate inclusiv bumbacul, pentru că se spunea la un moment dat că nu ştiu, 20% din tricourile produse în Turcia, în fabricile textile, erau cu bumbac exploatat de pe teritoriul controlat de Statul Islamic. Deci, anumite... kurzii au primit o recunoaştere internaţională, ei bine, asta este clar că nu a fost în interesul Turciei care desigur priveşte cu nelinişte faptul că există o masă de 40 de milioane de kurzi în toată regiunea.

Radu Dobriţoiu: Extrem de importantă, fără un stat al lor!

Ştefan Popescu: Fără un stat, dar este drept care au avut o tenacitate... urmaşii mezilor, că ăştia sunt kurzii de fapt...

Radu Dobriţoiu: Da ...

Ştefan Popescu: ...ăştia sunt kurzii, de fapt, o tenacitate ...

Radu Dobriţoiu: Izvoarele istorice datează de mii de ani în acea regiune.

Ştefan Popescu: De mii de ani, absolut! Şi acum odată cu prăbuşirea regimului sirian şi preluarea controlului în zona de Nord a frontierei, dar nu numai, şi în Estul Siriei pentru că controlează, au primit sprijin, practic, o recunoaştere neoficială din partea inclusiv a Moscovei, de ce să nu o spunem ...

Radu Dobriţoiu: Şi Moscova a sprijinit aceste forţe kurde ...

Ştefan Popescu: ...a sprijinit şi chiar insistă să participe la Soci deşi cred că operaţiunea turcă nu avea cum să nu se desfăşoare fără acceptul Moscovei, faptul că eu cred că a fost un troc pentru că ştiţi, ruşii atacă la Idlib într-o zonă care era sub influenţa Republicii Turce şi cred că s-a ajuns la un fel de troc.

Radu Dobriţoiu: Turcia susţinând regimul lui Bashar-Al-Assad acolo în acest atac, dar pentru a relua firul acestor evenimente, pentru că aţi adus aminte de acest anunţ al SUA, care ar dori de fapt înfiinţarea unei zone de securitate în regiunea respectivă, care să reprezinte o zonă de securitate între ceea ce înseamnă Siria lui Bashar-Al-Assad, Turcia şi bineînţeles, pentru a se opune grupării Stat Islamic ...

Ştefan Popescu: Şi un bastion antijihadist, s-a văzut că populaţia kurdă a fost imună, sigur că au existat câteva cazuri izolate, dar a fost imună la jihadism şi la radicalismul islamic.

Radu Dobriţoiu: Bun, SUA au anunţat că doresc această înfiinţare a unei forţe de 30 de mii de miliţii ...

Ştefan Popescu: Da, pe care dl Erdogan a numit-o armata teroristă ...

Radu Dobriţoiu: Da, şi imediat după sprijinul anunţat de SUA pentru aceste forţe care pe jumătate erau constituite din veterani ai celor care au luptat împotriva ISIS şi urma recrutarea celeilalte jumătăţi, a fost chemat la Ankara reprezentantul SUA şi a fost avertizat că Ankara nu susţine şi nu este de acord cu aceste evoluţii şi bineînţeles la scurt timp a fost această acţiune unilaterală a Turciei mai întâi prin atacuri terestre de artilerie cu forţe de artilerie şi după aceea forţe aeriene în zona controlată, într-o enclavă controlată de kurzi şi iată, acum, avem aceste evenimente în desfăşurare. Foarte bine aţi anticipat, aţi spus şi aţi punctat: Turcia este un stat NATO. Dle profesor Ştefan Popescu, Turcia face parte din NATO. Din această perspectivă, cum poate fi interpretată intervenţia militară a Turciei în Siria?

Ştefan Popescu: Eu cred că Turcia a efectuat un viraj strategic extraordinar, nu cred că o mai putem considera, ea rămâne în NATO, dar în acelaşi timp, cred că are o agendă proprie la nivel regional.

Radu Dobriţoiu: Să amintim şi de faptul că Turcia nu mai vrea Patriot şi achiziţionează rachete S 400 de la Moscova.

Ştefan Popescu: Absolut, de la Moscova! Asta arată foarte mult, o scoate practic din apărarea integrată antiaeriană pentru că /.../ a NATO ...

Radu Dobriţoiu: A NATO, da!  Şi devine la rândul ei o ameninţare la tot ceea ce înseamnă forţele NATO pentru că este un sistem absolut diferit care poate lua în ţintă orice aliat din NATO sau orice aeronavă din NATO!

Ştefan Popescu: Da şi din punct de vedere diplomatic, gândiţi-vă că participă astfel Ankara la scoaterea Occidentului pentru că Occidentul nu face parte din procesul politic din Siria, de ce să nu o spunem? Geneva nu mai contează! Să fim realişti!

Radu Dobriţoiu: Dar discuţiile, negocierile de la Astana ...sigur ...care a fost clădit de Rusia împreună cu Turcia.

Stefan Popescu: Şi cu Iranul!

Radu Dobriţoiu: Şi cu Iranul bineînţeles, unde SUA nu sunt acceptate decât ca observatori.

Stefan Popescu: ..ca observatori am putea spune.

Radu Dobriţoiu: ...şi la nivelul ambasadorului local din acea ţară, deci nicidecum gândindu-ne la o delegaţie. Şi pentru că am adus aminte de NATO şi de această intervenţie militară a Turciei, este o ştire de azi, ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a anunţat că a cerut iniţierea unor discuţii în cadrul NATO ca urmare a controversatei intervenţii militare a Turciei în Nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde ce controlează regiunea Afrin. Sigmar Gabriel a mai spus într-un comunicat că a fost amânată o autorizaţie de export de armament din Germania pentru Turcia şi că ţara sa a amânat o decizie privind modernizarea tancurilor Leopard din dotarea armatei turce. Potrivit Agenţiei France Presse, declaraţiile ministrului Sigmar Gabriel intervin în contextul în care guvernul german este vizat de critici virulente de mai multe zile după presupusa utilizare de către Turcia a unor tancuri Leopard II de producţie germană în operaţiunea împotriva kurzilor din Nordul Siriei. Iată, sunt ecouri şi în interiorul NATO, dle profesor.

Ştefan Popescu: Da, este clar că... - şi preşedintele Macron a spus-o chiar cu ocazia vizitei dlui Erdogan la Paris acum câteva săptămâni - că trebuie să se găsească un nou aranjament pentru Turcia, deci este clar, drumul european al Turciei a apus.

Radu Dobriţoiu: Da.

Stefan Popescu: A apus definitiv.

Radu Dobriţoiu: O să amintim şi de o reacţie a Europei. Până atunci, în timp ce Turcia susţine că a intrat în Nordul Siriei pentru a anihila gruparea teroristă PKK, Damascul a ameninţat că va doborî aeronavele care vor ataca teritoriul Siriei. Situaţia complicată de intervenţia militară a Turciei va conduce probabil la un dialog pe tema kurzilor din regiunea Afrin între Washington şi Moscova, kurzii fiind aliaţi ai SUA, Rusia susţinând regimul lui Bashar-Al-Assad. Cum este văzută această evoluţie din Israel aflăm din corespondenţa transmisă pentru Euroatlantica de Dragoş Ciocârlan.

Reporter: Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu a ratat ocazia de a avea propriul război în Siria. În încercarea de a prelungi istoria Imperiului Otoman în mileniul III, Erdogan a lansat operaţiuni militare împotriva unităţilor care protejează populaţia kurdă în zona Afrin din regiunea muntoasă a Siriei. Lui Erdogan îi ese frică de kurzi. Pe teren aceştia au fost singurii care i-au pus pe fugă pe teroriştii ISIS. Dacă nu se ajunge la o înţelegere, situaţia de securitate din Turcia va fi sub semnul întrebării. Analiştii comentează ironic că Erdogan ar trebui să îi înveţe pe infanterişti să lupte altfel decât ienicerii din timpul lui Baiazid. Kurzii au timp să se bată, poate încă 100 de ani, pentru un stat independent şi nu au nevoie de rachete sofisticate. Ankara consideră forţele care sunt alături de kurzi ca făcând parte din PKK. Erdogan a decis cu privire la Afrin că nu va renunţa la operaţiunea "Ramură de Măslin" până când obiectivele sale nu vor fi atinse. El pretinde că ar fi ajuns la o înţelegere cu Kremlinul cu privire la aceste obiective. Se pare că nu au fost ciocniri militare reale, armata turcă doar a marcat un coridor din regiunea de frontieră cu Siria de Nord, pentru a se deplasa spre oraşul kurd Mangid. Surse siriene au relatat că armata turcă a deschis încă un front şi se îndreaptă spre Azaz. Erdogan urmăreşte să forţeze retragerea kurzilor şi să evacueze Mangib. Retorica distructivă şi falsă a Turciei lui Recep Tayyip Erdogan nu este o noutate, chiar dacă Ankara are preocupări legitime în materie de securitate. În realitate, teama preşedintelui Turciei este legată de comunitatea kurdă din regiune, 30 de milioane, care îşi cer dreptul la la un stat.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor Ştefan Popescu, este clar, din doctrina de apărare a Turciei face parte şi aşa-numita ameninţare a kurzilor de ani de zile.

Ştefan Popescu: În primul rând. Gândiţi-vă că dl Turgut Ozal, mama lui era de origine kurdă, a dat prima estimare oficială, dar asta în 1990, a spus că sunt 12 milioane. Acum pe teritoriul Turciei undeva, la 18-20.

Radu Dobriţoiu: 18-20, da!

Ştefan Popescu: O asemenea masă compactă, plus în toată regiunea sunt, dacă luăm şi partea Iranului, sunt 40 de milioane, cel mai mare popor fără stat. Este clar că Turcia doreşte să slăbească...

Radu Dobriţoiu: Saladdin, cel care i-a învins pe cruciaţi, era un kurd, să amintim pentru ascultători, adică sunt nişte luptători tenaci şi...

Ştefan Popescu: Un popor foarte inteligent în acelaşi timp...

Radu Dobriţoiu: ...şi care s-a adaptat, iată, la vremuri şi care la toate negocierile din istorie pentru trasarea graniţelor şi acordurile internaţionale a fost ignorat. Ce credeţi că vor face kurzii în această situaţie într-un război. Iată, au în spate ISIS, sunt prinşi între ciocan şi nicovală. Au trupele lui Bashar-Al-Assad pe un alt front, au ISIS-ul pe un alt front şi Turcia în faţă.

Ştefan Popescu: Da, ISIS-ul, da, ceva mai puţin acum, dar cred că kurzii în mod paradoxal sunt singura şansă a Occidentului de a rămâne prezenţi în Siria.

Radu Dobriţoiu: Şi în zona respectivă.

Ştefan Popescu: Şi în zona respectivă. Altfel, Occidentul, SUA şi Rusia, în primul rând, sunt complet eliminate din jocul sirian şi poate chiar din jocul ...

Radu Dobriţoiu: Unde Iranul, da, unde Iranul, la asta mă gândeam şi eu, are un cuvânt greu de spus.

Ştefan Popescu: În momentul de faţă, se joacă nu numai...se joacă prezenţa Occidentului în acea...în Irak şi în Siria, în momentul de faţă.

Radu Dobriţoiu: SUA avertizează asupra dezechilibrului pe care îl va crea intervenţia militară a Turciei în nordul Siriei. Preşedintele american Donald Trump l-a îndemnat ieri pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan să-şi reducă operaţiunile militare în Siria, în timp ce un comunicat de presă al Casei Albe menţionează că trebuie evitată orice acţiune care riscă să provoace o confruntare între forţele turce şi cele americane. Amintesc că în acest context că în prezent în Siria se află aproximativ 2000 de militari americani. Despre îngrijorările exprimate de Washington avem mai multe informaţii în corespondenţa transmisă pentru "Euroatlantica" din SUA de Doina Saiciuc. Washingtoul este deja foarte îngrijorat în legătură cu ofensiva militară a Turciei împotriva luptătorilor sirieni kurzi din Afrin, cu secretarul apărării Jim Mattis avertizând că violenţele de la graniţă ar crea un vid de care ar putea profita militanţii ISIS, exact într-un moment în care aceştia au fost aproape complet înfrânţi. Perspectiva însă, ca Ankara  să-şi extindă operaţiunea militară împotriva forţelor kurde din nordul Siriei dincolo de enclava Afrin, spre oraşul Mambij, este încă şi mai îngrijorătoare, întrucât aceasta ar utea aduce trupele turceşti şi pe aliaţii sirieni ai Turciei mai aproape de forţele americane, care îî sprijină pe kurzi împotriva grupului Stat Islamic. Forţele americane se află în părţile din nord-estul Siriei controlate de kurzi, inclusiv în apropiere de Mambij. Într-o convorbire telefonică ieri cu preşedintele turc Erdogan, preşedintele Trump a avertizat Turcia să nu ia măsuri care ar putea risca un conflict militar între SUA şi forţele turceşti din Siria. Se află în Siria o forţă terestră americană de aproximativ 2000 de militari. Liderul de la Casa Albă i-a cerut dlui Erdogan să dezescaladeze situaţia, să limiteze acţiunile militare în Siria şi să evite uciderea civililor. Donald Trump a prevenit Ankara că Washingtonul este îngrijorat în legătură cu "retorica distructivă şi falsă a Turciei", dar a oferit o mai strânsă cooperare în ce priveşte îngrijorările legitime de securitate ale Turciei în Siria. Cabinetul preşedintelui Erdogan spune în schimb că acesta a cerut SUA să înceteze furnizarea de arme către miliţiile siriene kurde.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor Ştefan Popescu, este clar că evoluţia de acolo ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că destabilizează nu numai situaţia din regiunea Orientului Mijlociu, ci, iată, am amintit şi aţi amintit şi dvs la "Euroatlantica", despre relaţiile puterilor regionale, amintim de Turcia, Iran, bineînţeles, de Israel, dar şi de marile puteri şi avem aici Rusia şi SUA.

Ştefan Popescu: Şi pentru noi, pentru că noi, când ne referim, facem o analiză, ne referim şi din punctul de vedere al ţării noastre. Sigur că Turcia este o ţară pe care o iubim şi este un partener cu care vrem să avem cele mai bune relaţii...

Radu Dobriţoiu: Şi un aliat în momentul ăsta!

Ştefan Popescu: Da, şi un aliat, dar a închis Marea Neagră prin jocul pe care îl face! Nu pot să nu constat ...

Radu Dobriţoiu: Instalând şi sisteme...

Ştefan Popescu: Instalând sistemele S 400, este clar, şi neconsultându-se cu aliaţii din NATO.

Radu Dobriţoiu: Să amintim ascultătorilor, dle profesor, pentru că istoria ne învaţă acest lucru, Turcia nu era astăzi Turcia dacă nu exista acel plan Marshall, iniţiat mai întâi pentru Turcia şi pentru Grecia pentru că, altfel, Turcia era demult sub control rusesc.

Stefan Popescu: Absolut, dar este clar că în momentul de faţă Turcia a efectuat un viraj strategic la aproape 360 de grade, pentru că s-a schimbat total politica turcă, vedem că este o revoluţie coperniciană ce se întâmplă la Ankara şi ce mă nelinişteşte, nu atât anumite gesturi şi acţiuni ale dlui Erdogan, cât discursul anti-occidental care riscă să schimbe mentalităţi şi să producă pagube ireparabile, ori o alianţă nu se poate menţine dacă nu este validată şi de populaţie.

Radu Dobriţoiu: Şi evoluţia aceasta a statului turc, de la o democraţie laică spre o zonă, din ce în ce parcă şi cu paşi mai repezi, de apropiere spre Islam.

Ştefan Popescu: Spre Islam, da, care îi oferă, iată, o profunzime strategică, pentru că a rămas această doctrină, dar în acelaşi timp, orientare spre Asia, spre Iran, spre, mă rog, şi doctrina euro-asiatică. Să ştiţi că nu numai ruşii au o doctrină euro-asiatică, dar şi Turcia are o doctrină euro-asiatică.

Radu Dobriţoiu: Aducea aminte Dragoş Ciocârlan de "otomanism" şi de "neo-otomanism". Să amintim că pe teritoriul Siriei exista o enclavă unde era mormântul lui Suleyman Şah, cel care a înfiinţat dinastia Osman şi care a stat la baza istoriei...

Ştefan Popescu: Absolut.

Radu Dobriţoiu: ...Turciei şi a Imperiului Otoman înainte de a fi Turcia, înainte de Tratatul de la Lausanne. Este, practic, a treia intervenţie militară a Turciei în Siria, odată pentru recuperarea rămăşiţelor lui Suleyman Şah, a mai fost o intervenţie dar foarte rapidă, de data aceasta se pare că Turcia îşi doreşte acolo, dle profesor, înfiinţarea unui cordon, cum spun ei, sanitar, de 20-30 de km adâncime pe teritoriul Siriei, dar în zonele controlate de kurzi.

Ştefan Popescu: Pe tot teritoriul, de-a lungul întregii frontiere siriene, pentru că dl Erdogan a spus că va continua această operaţiune şi la 100 de km Est de Afrin, ceea ce înseamnă că doreşte să facă, să meargă până spre frontiera cu Irakul, ceea ce înseamnă 822 de km, dar asta înseamnă scoaterea Occidentului din joc.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor, îmi aduc aminte de anul 2003, deschiderea frontului de nord din Irak de către SUA, eram corespondent în Turcia în acea perioadă, când am devenit şi cetăţean rezident turc pentru o scurtă perioadă, dar regretatul general Mihai Popescu a fost atunci în vizită la şeful Statului Major General al Turciei, era altul statutul armatei Turciei în acea perioadă, şi mi-a povestit în privat, la o întâlnire separată, că erau pregătiţi generalii turci pentru o lovitură de stat, pentru că parlamentul de la Ankara nu votase atunci deschiderea frontului de nord din Irak de pe teritoriul Turciei, pentru că Turcia avea un agreement, avea un acord separat cu SUA prin care urma să intre cu trupe militare în zona kurdă... până la paralalela de 36 de grade, dat fiind că această problemă kurdă făcea parte din doctrina de apărare a Turciei. Tot timpul mă gândesc la ce mi-a spus atunci generalul Popescu cu ani în urmă. Iată că acum s-a împlinit această trecere a frontierei.

Ştefan Popescu: Da, şi mai ales că Turcia a pierdut şi pieţe atunci, pentru că toată agricultura, investiţiile vizau, de fapt, penetrarea pieţei şi companiile din sectorul de construcţii, vizau extinderea în Orientul  Mijlociu, după care a fost destabilizat Orientul Mijlociu, a căzut Saddam, toate evoluţiile pe care le-am văzut, şi s-au orientat spre Rusia, Rusia văzută încă din anii '80, înainte să cadă Uniunea Sovietică, ca partenerul ideal care să asigure baza enegetică pentru dezvoltarea industrială a Turciei. Şi, de la această cooperarea strânsă economică, s-a ajuns şi la o armonizare politică şi, iată, la un parteneriat cu valenţe strategice.

Radu Dobriţoiu: Şi chiar militare dacă ne gândim la sistemele S 400.

Ştefan Popescu: Şi chiar militare, S 400, sigur.

Radu Dobriţoiu: Rusia sprijină în continuare integritatea teritorială a Siriei, ceea ce este în contradicţie cu dorinţa Turciei de a controla o regiune în apropiere de frontiera cu Siria, în nordul acestei ţări, în contradicţie şi cu înfiinţarea unei zone de securitate, iniţiativă sprijinită de Statele Unite cu o forţă militară formată în principal din miliţii kurde. Informaţii despre această perspectivă avem în corespondenţa transmisă de la Moscova, pentru Euroatlantica, de Alexandru Beleavschi.

Reporter: Autorităţile ruse nu fac aprecieri la adresa operaţiunii militare turce de la Afrin, reafirmându-şi totodată sprijinul pentru integritatea teritorială a Siriei, ceea ce vizează însă nu doar Turcia, ci mai ales Statele Unite. Rusia acuză Washingtonul că ar fi provocat, de fapt, intervenţia turcă la Afrin prin înarmarea miliţiilor kurde siriene YPG, susţinerea separatismului kurd în Siria şi intenţiile de a înfiinţa în nordul şi în nord-vestul Siriei, la graniţa cu Turcia şi Irakul, o zonă de securitate apărată de un corp de frontieră, alcătuit pe jumătate din kurzi. Experţii ruşi consideră însă că operaţiunea de la Afrin n-ar fi fost posibilă fără acordul explicit al Kremlinului. Cu câteva ore înainte de declanşarea operaţiunii, Rusia şi-a retras din zona Afrin observatorii militari, desfăşuraţi acolo ca forţe de interpunere între cele turceşti şi kurde, şi a deschis pentru aviaţia turcă spaţiul aerian din nord Siriei, controlat de cele două sisteme S 400 de la baza sa aeriană Hmeimim. Moscova este avantajată de adâncirea conflictului dintre Turcia şi Statele Unite, doi membri NATO, deoarece serveşte intereselor sale în confruntarea politică generală cu Washingtonul, inclusiv din perspectiva alegerilor prezidenţiale din martie, din Rusia. De asemenea, conflictul slăbeşte poziţiile în Siria a celor două ţări, cât şi ale kurzilor sirieni, ale căror interese politice Rusia le-a apărat, dar pe care nu-i doreşte transformaţi într-un instrument al influenţei americane în zonă. Moscova nu acceptă acuzaţiile de trădare din partea kurzilor sirieni şi a confirmat astăzi invitarea acestora la congresul pentru dialog naţional în Siria, principala sa iniţiativă politică a momentului, programat luni şi marţi la Soci. În contextul actual, mai importantă pentru Rusia este strângerea relaţiilor cu Ankara, de care depind inclusiv poziţiile sale în Siria. Recent, baza aeriană rusă de la Hmeimim a fost supusă unor atacuri cu mortiere şi drone de pe teritoriul provinciei siriene Yildirim, controlată de jihadişti, dar aflată, conform înţelegerilor ruso-turco-iraniene, în aria de responsabilitate a Turciei. Tensiunile ruso-turce au fost dezamorsate în urma convorbirii telefonice din 11 ianuarie între preşedinţii Putin şi Erdogan, după care şeful Statului Major turc a avut la Moscova convorbiri cu conducerea Ministerului rus al Apărării, obţinând acordul pentru operaţiunea de la Afrin. În paralel, armata siriană a lansat o puternică ofensivă în provincia Yildirim, Turcia şi-a dat acordul pentru construirea celui de-al doilea fir al gazoductului rus South Stream. Rusia a confirmat semnarea zilele trecute a contractului privind vânzarea către Turcia a primelor rachete S 400, iar Moscova, Ankara şi Teheranul au anunţat finalizarea listelor de invitaţi la congresul inter-sirian de la Soci.

Radu Dobriţoiu: Se pare, domnule profesor, că din această evoluţie va câştiga din nou Rusia.

Ştefan Popescu: Da. Este ţara care are iniţiativa strategică nu numai în Siria, în tot bazinul oriental al Mării Mediterane, din Egipt, unde am văzut ..., nu mai văzusem /.../ manevre militare şi cooperarea militară cu Rusia, cu Uniunea Sovietică de atunci, o vedem acum. Este clar că a devenit ţara care face jocurile în zonă, în momentul de faţă.

Radu Dobriţoiu: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut de urgenţă ieri după-amiază intervenţia militară a Turciei în nordul Siriei, în regiunea Afrin. Cei mai mulţi dintre vorbitori au condamnat intervenţia şi şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia civililor prinşi în confruntările dintre armata turcă şi kurzii sirieni. Domnule profesor Ştefan Popescu, foarte multe declaraţii, foarte multe instituţii importante...

Ştefan Popescu: Nu avem mijloace în Europa.

Radu Dobriţoiu: ... atrag atenţia asupra consecinţelor pe care le vor avea acţiunile militare ale Turciei în Siria. Ce să aşteptăm, pe de o parte, de la Europa şi, pe de altă parte, ce reacţii va avea Turcia?

Ştefan Popescu: Care Europa? Turcia nu se va opri, nu va da niciun pas înapoi, pentru că este o chestiune prea importantă. Este susţinută de Moscova şi ştie că Europa, în primul rând, nu este unită şi europenii nu au mijloace.

Radu Dobriţoiu: Şi, din toate acestea, cum am spus, Rusia, pe de o parte, iată că şi Iranul se va impune mai mult într-o anumită sferă.

Ştefan Popescu: Absolut.

Radu Dobriţoiu: Pentru că este alături de Bashar al-Assad.

Ştefan Popescu: Şi se regăseşte împreună cu Turcia în acelaşi timp pe chestiunea kurdă, pentru că există o populaţie kurdă importantă şi în Iran.

Radu Dobriţoiu: Da.

Ştefan Popescu: Prin urmare, este clar că au interes, Iran, Irak, dar inclusiv regimul lui Bashar al-Assad, dacă doreşte să aibă unitate, pentru că e clar că zonele, inclusiv există un sector în Alep controlat de kurzi.

Radu Dobriţoiu: Da.

Ştefan Popescu: Este clar că şi regimul lui Bashar al-Assad doreşte slăbirea frontului kurd pentru a recâştiga controlul teritoriului /.../

Radu Dobriţoiu: Şi, implicit, dacă va câştiga Bashar al-Assad va câştiga şi Iranul din această evoluţie.

Ştefan Popescu: Absolut. Iranul a devenit iarăşi o putere importantă în regiunea Orientului Mijlociu.

Euroatlantica la final. Am discutat despre „Operaţiunea ramura de măslin” pe care Armata Turciei o desfăşoară în Nordul Siriei. Invitatul ediţiei a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane.

Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiu Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.

 


Etichete Exclusiv RadioAfrinOperatiuna ramarua de maslinNordul SirieiYPGKurdistanEmisiunea EuroatlanticaStefan PopescuRadu DobritoiuNicu PopescuDoina SaiciucDragos CiocarlanAlexandru Beleavski

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live