Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DE LA Miercuri, 21 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

21 Februarie 2010
Vizualizari: 5952
Comentează add

În spatele argumentului politic şi al calităţii de membru al Alianţei Nord-Atlantice se află munca de zi cu zi pentru planificarea şi executarea operaţiilor militare.

Operaţiiunile Armatei României pentru 2010

radu-dobritoiu

 Foto: mapn.ro

Ediţia "Euroatlantica" din 8 ianuarie.

Realizator: Bună seara, dragi ascultători şi La mulţi ani, vă spune Radu Dobriţoiu la prima ediţie din acest an a emisiunii "Euroatlantica". Tema de astăzi: principalele operaţii ale Armatei României în 2010, pentru că în spatele argumentului politic şi al calităţii de membru al Alianţei Nord-Atlantice se află munca de zi cu zi pentru planificarea şi executarea operaţiilor militare. În studio, alături de mine, se află doamna maior Monica Dragomir din Statul Major General, şi domnul colonel Gheorghe Badea, şeful Serviciului Operaţii din cadrul Direcţiei Operaţii a Statului Major General.

În această seară, un invitat-supriză, un comandat al luptătorilor din umbră, un comandant de forţe speciale, colonelul Adrian Ciolponea, comandantul Regimentului Operaţii Speciale de la Târgu Mureş, va fi în legătură directă cu noi. Colonelul Ciolponea, ca fiecare comandant militar, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, a absolvit şi un masterat în operaţii speciale în Statele Unite. După înfiinţarea primului batalion de forţe speciale la Târgu Mureş, în urmă cu aproximativ trei ani, această structură s-a dezvoltat, devenind regiment în luna august a anului trecut. Colegii mei din cabina de emisie, cei care asigură regia acestei emisiuni, Costin Iorgulescu şi Victor Mihăescu, mă anunţă că avem legătura la Târgu Mureş cu comandantul Regimentului de Operaţii  Speciale, colonelul Adrian Ciolponea.

Domnule colonel Gheorghe Badea, aş dori în primul rând să vorbim cu dvs despre Afganistan. Mai exact, despre suplimentarea trupelor româneşti din acest teatru de operaţii. Ieri, domnul general de flotilă aeriană Liviu Burhală, locţiitorul comandantului Comandamentului 2 Operaţional Întrunit de la Buzău, declara că până la sfârşitul acestui an efectivele româneşti din Afganistan vor ajunge la 1.200. Se vorbea de o suplimentare cu 100 de militari, deşi în acest moment avem acolo 1.020 de militari cu aproximaţie. Care este cifra reală? Ce a aprobat CSAT? Cu câţi militari vom suplimenta efectivele din Afganistan şi unde vor acţiona aceştia?

Gheorghe Badea: Conform aprobării CSAT prin memorandumul cu forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru misiune în afara teritoriului în anul 2010, cifra pentru teatrul de operaţii Afganistan este de 1.200. Conform solicitărilor Alianţei şi aprobărilor politice, vom suplimenta efectivele actuale, de 1.020, până la 1.200, cu aproximativ cu 170-175 de militari, care vor consta în ceea ce ne-am propus noi şi ceea ce am propus la Conferinţa globală de generare a forţelor din luna noiembrie anul 2009. Este vorba de o echipă operaţională de consiliere şi legătură de nivel batalion, care va fi dislocată în teatru în luna februarie. De asemenea, este vorba de o altă echipă operaţională de consiliere şi legătură, tot de nivel batalion, dar nivel batalion de sprijin de luptă, în special de artilerie, care probabil va fi dislocată în teatru în semestrul doi al anului 2010. De asemenea, un detaşament de avioane fără pilot, care va fi dislocat în momentul în care pista de decolare-aterizare va fi finalizată, şi ceea ce ne-am mai propus, să preluăm KAIA, Aeroportul Internaţional din Kabul, din nou, începând probabil cu luna octombrie, conform cerinţelor NATO. Aceasta este o problemă în discuţie, încă nu am primit răspunsul adecvat de la Alianţă pentru a declanşa procesul de planificare şi pregătire a personalului pentru această misiune. De aici probabil diferenţa aceea de 100 până la 175; este tocmai pentru aeroportul KAIA.

Realizator: Să precizăm, că nu este un secret, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a aprobat deja această cifră, de 1.200 de militari, deci există aprobarea legală necesară.

Gheorghe Badea: Exact.

Realizator: Aşadar, urmează doar să trimitem aceşti militari în teatrul de operaţii. Iarăşi, ce  informaţii aţi prezentant dvs foarte clare, pentru prima dată cred că în presă în ultima perioadă, şi foarte exacte, ideea este că vom avea acolo şi un detaşament de imagery, un detaşament cu avioane de cercetare fără pilot, şi de asemenea aţi spus că va mai fi probabil o subunitate de aruncătoare...

Gheorghe Badea: ... Nu, o echipă operaţională de legătură...

Realizator: ...sprijin de artilerie.

Gheorghe Badea: Da, dar pentru un batalion de artilerie afgan, pentru a-l instrui şi mentoriza.

Realizator: Am înţeles. Am înţeles, după modelul ANA Training, cum era la început, formarea forţelor militare... Pardon, că fac o greşeală, erau Afghan military forces, care erau subordonate liderilor locali, şi Armata Naţională Afgană, din 2002 s-a întâmplat asta, şi a trecut printr-o serie de reforme şi restructurări.

Gheorghe Badea: Dacă permiteţi, aş face o precizare: ANA Training acţionează sub egida  Operaţiei Enduring Freedom, care este condusă de Statele Unite, pe când echipele operaţionale de consiliere şi legătură acţionează sub mandatul ISAF, sub mandatul NATO.

Realizator: Sigur că da, aveţi dreptate. Eu voiam să fac doar o deosebire între ANA, Armata Naţională Afgană, şi Afghan military forces, care sunt structuri cu totul diferite, subordonate nu statului afgan.

Să ne îndreptăm acum către Târgu Mureş. Domnule colonel Adrian Ciolponea, SIGINT, HUMINT, Imagery: forţe speciale. Ce se ascunde în spatele acestor termeni? Ce reprezintă în operaţiile din misiunile externe forţele speciale?

Adrian Ciolponea: În primul rând, aş putea să precizez că forţele pentru operaţii speciale au prezenţă continuă în teatrele de operaţie Afganistan, Irak, Balcanii de Vest din luna decembrie 2005. Bineînţeles, acum în Irak forţele au fost retrase, dar în momentul de faţă în Kosovo şi în Afganistan avem două detaşamente. În Afganistan, avem detaşamentul de forţe pentru operaţii speciale ROU SOF DET, aflat la a 8-a rotaţie, şi în Kosovo detaşamentul ROFND. Acestea sunt structurile pe care regimentul le are în subordine şi le comandă la ora actuală şi sunt dislocate în teatrele de operaţii.

Realizator: Dacă puteţi să fiţi mai explicit, care este contribuţia? Ştiu că este un efort foarte mare, ştiu că nu se poate vorbi foarte mult, dar din ce se poate spune, pentru că este păcat să lăsăm deoparte aceşti luptători din umbră, care fac o treabă minunată, au făcut şi în Irak, fac în continuare şi în Afganistan, care este contribuţia, ce misiuni execută băieţi din subordinea dvs în Afganistan?

Adrian Ciolponea: Referindu-mă strict pentru Afganistan, misiunea principală a militarilor din detaşamentul de forţe pentru operaţii speciale, ROU SOF DET, este aceea de asistenţă militară în sprijinul forţelor de securitate afgane, care cuprinde şi /sprijinirea şi însoţirea/ în luptă a subunităţilor Armatei Naţionale Afgane şi ale Poliţiei Afgane; bineînţeles, în cooperare şi în colaborare cu forţele NATO. Dar mai mult decât atât aş putea spune că vârful misiunilor sau misiunile cele mai dificile reprezintă acele misiuni orientate înspre neutralizarea reţelelor insurgente teroriste. Militarii români din operaţii speciale execută aceste misiuni în cooperare cu forţele afgane şi cu forţele NATO şi pot spune că la ora actuală în multe situaţii au fost desemnaţi să planifice şi să conducă aceste misiuni în folosul NATO. Alte misiuni pe care le execută în Afganistan sunt misiunile în sprijinul populaţiei locale, cum ar fi asistenţă medicală, acţiuni umanitare, dezvoltarea unor programe de refacere a infrastructurii. Sunt misiuni pe care nu le neglijăm şi au o contribuţie majoră la refacerea stabilităţii zonale.

Realizator: Domnule comandant, încerc să profit cât mai mult de prezenţa dvs în emisiune. Un proverb vechi militar spunea că o misiune nu are succes, nu poate fi executată dacă nu se mişcă roata şi nu există comunicaţii. Iată, că au apărut forţele speciale între timp, în misiuni ca Afganistanul. Ce ne puteţi spune despre ponderea, despre importanţa forţelor speciale pentru reuşita, pentru succesul unor misiunii gen coaliţii multinaţionale sau chiar în sprijinul forţelor naţionale pentru protecţia forţei, să zicem, din Afganistan? Ce ne puteţi spune despre importanţa forţelor speciale româneşti din Afganistan?

Adrian Ciolponea: Forţele româneşti sunt foarte bine apreciate în Afganistan, în comunitatea de operaţii speciale. Suntem invitaţi în fiecare an, pe baza participării noastre în Afganistan, suntem invitaţi la exerciţiile internaţionale de operaţii speciale organizate de NATO şi, în cadrul acestor exerciţii, ni se pun la dispoziţie şi alte forţe din structurile NATO pentru a întregi mecanismul de comandă şi control al forţelor speciale. Eu cred că aceste forţe speciale în Afganistan au o contribuţie majoră, datorită faptului că reuşesc să aibă o legătură directă cu populaţia locală şi cu forţele afgane, reuşesc să se integreze foarte bine în mediul afgan şi reuşesc să identifice destul de bine riscurile majore care sunt în zonă. Au până în prezent rezultate foarte bune şi pot spune că, din experienţa celorlalte teatre, atunci când ponderea forţelor convenţionale scade, ponderea forţelor speciale creşte. Pentru că acest lucru îl urmărim noi cu forţele speciale, instruirea forţelor locale, instruirea celorlalte forţe care urmăresc stabilizarea zonei, stabilitatea în zonă.

*

Realizator: Emisiunea "Euroatlantica", invitaţi în această seară: colonelul Adrian Ciolponea, prin telefon de la Târgu Mureş, şi în studio doamna maior Monica Dragomir şi domnul colonel Gheorghe Badea de la Statul Major General. Emisiunea poate fi urmărită şi online la adresa româniaactualităţi.ro. Revenim încă un pic, în această a doua jumătate a emisiunii, la Târgu Mureş, la domnul comandant Adrian Ciolponea. O întrebare: i-am cunoscut pe băieţii dvs în Irak, unde au reuşit să pregătească cu succes un batalion de forţe speciale, un batalion irakian de forţe speciale; execută misiuni similare forţele speciale româneşti şi în Afganistan?

Adrian Ciolponea: Da, bineînţeles, aceasta este o prioritate a noastră, să instruim forţele afgane pentru ca ele să fie în măsură să guverneze şi /să se organizeze/ în zona de responsabilitate. Presupun că ştiţi foarte bine, misiunile noastre au fost presărate şi de sacrificii. Pe data de 3 aprilie 2009, în timpul unei misiuni de intervenţie rapidă pentru salvarea unor forţe NATO din încercuire, maiorul Tiberius Petre a căzut la datorie. Acesta a fost primul sacrifiu făcut de forţele speciale în Afganistan, dar au fost şi alţi...

Realizator: ... Atunci s-a auzit şi mai mult despre militarii dvs, şi datorită lui Adelin Petrişor, trebuie să recunosc asta, atunci s-a auzit şi mai mult despre forţele speciale româneşti din Afganistan. Vă rog să continuaţi.

Adrian Ciolponea: Da. Alături de acest sacrificiu, au mai fost şi alţi răniţi; din fericire pentru noi, au fost răniţi destul de uşor şi şi-au continuat misiunile pe timpul celor 8 rotaţii. Dar o concluzie este că această meserie este foarte dificilă, este presărată cu sacrificii şi eforturi deosebite şi doar o mică parte reprezintă adrenalină maximă, restul reprezintă antrenament, perseverenţă şi rutină. Rutina vieţii militare şi a teatrului de operaţii.

Realizator: Domnule colonel Gheorghe Badea, aşa cum forţele speciale nu ar putea acţiona fără infanterie, la fel forţele terestre ar fi ca un trup lipsit de suflet fără operaţii. Dacă nu se mişcă roata, cum spuneam, dacă nu sunt comunicaţii şi nu pot fi coordonate operaţiile, lupta e pierdută. Ce reprezintă în 2010 operaţiile pentru Armata României?

Gheorghe Badea: Ca şi în anii precedenţi, în acest an operaţiile vor continua să fie motorul pregătirii militarilor români şi al interoperabilităţii şi cooperării cu ceilalţi militari pentru îndeplinirea misiunilor pentru care ne-am angajat şi, bineînţeles, pentru respectarea angajamentelor politice pe care România şi le-a asumat. În acest an, eforturile ministerului, ale Statului Major General sunt îndreptate către asigurarea unor condiţii mult mai bune şi a unor echipamente pentru protecţia, în special pentru protecţia forţei mult mai performante.

Realizator: Mai ales pentru Afganistan, probabil în perspectivă, pentru că rămâne în continuare principala misiune externă a Armatei României, Afganistanul. Dar ce pondere, cât de important va fi în acest an sectorul dvs, şi mă refer la operaţiile militare din Statul Major General?

Gheorghe Badea: Ele au o pondere proporţională cu efortul militarilor din teatru. Pentru că nu putem să ne canalizăm pe operaţiile din afara teritoriului statului român, ci ne canalizăm şi pe operaţiile specifice timpului de pace în interior.

Realizator: Şi sunt /întrunite/, bănuiesc, e un joint acolo.

Gheorghe Badea: Ele sunt întrunite şi inclusiv exerciţiile şi antrenamentele planificate pentru a se desfăşura în acest an vin să răspundă scopului pentru care existăm.

Realizator: Pentru că mă refeream la întrunire la nivelul categoriilor de forţe, pentru că, dacă ne uităm la armata Statelor Unite, acolo un joint este cu totul altceva şi noi colaborăm interforţe de o altă manieră. De exemplu, acolo forţele navale au de la infanterie şi până la forţe aeriene, să spunem, componente aeriene. La noi sunt diferite, trebuie să...

Adrian Ciolponea: ... Putem spune că avem şi noi o categorie de forţe care întruneşte aceste elemente; nu la dimensiunea Statelor Unite... Este vorba de forţele navale, care au navele de luptă, au elicoptere şi au şi batalionul de infanterie marină.

Realizator: Da, la un alt nivel.

Adrian Ciolponea: Sigur că şi trupele... forţele terestre ar dori să aibă elicoptere.

Realizator: Se pare că vor avea UAV-urile până la urmă, că nu se ştia unde vor fi trecute avioanele de cercetare fără pilot. E posibil să fie chiar la forţele terestre, şi nu la forţele aeriene. Şi, pentru că aşa cum pentru intelect repetitio mater studiorum est, aşa pentru armată exerciţiile reprezintă pregătirea de bază. Vă rog, doamna maior Monica Dragomir, să-mi spuneţi ce aplicaţii a prevăzut Armata României în acest an.

Monica Dragomir: Să vă spun că şi în acest an Armata României, Statul Major General, are planificate o serie de exerciţii naţionale şi de asemenea are planificată participarea la exerciţii multinaţionale. Desfăşurăm aceste exerciţii în scopul antrenării trupelor, pentru verificarea nivelului de instruire şi, evident, pentru creşterea coeziunii unităţilor şi a marilor unităţi. Exerciţiile naţionale sunt planificate la nivelul Statului Major General, al categoriilor de forţe, la nivelul comandamentelor şi al marilor unităţi şi unităţi. M-aş referi la trei exerciţii naţionale importante pe care le-am planificat pentru acest an. La mijlocul lui 2010, se va desfăşura exerciţiul "Cetatea 2010", un exerciţiu anual prin care se urmăreşte testarea sistemului de comunicaţii şi informatică din armata noastră, şi la exerciţiul ROUSOFEX 10, exerciţiu destinat să evalueze forţele deja afirmate în anul 2007, un exerciţiu de comandament, dar şi cu trupe în teren. Cel mai mare şi cel mai important exerciţiu însă pe care Armata Română îl va desfăşura în acest an este "Dacia 2010", programat pentru toamna acestui an, un exerciţiu de comandament cu comunicaţii şi informatică în teren. El se va desfăşura în şase locuri din ţară, va fi pe trei eşaloane, pe nivel strategic, operativ şi tactic, şi are ca obiectiv să antreneze simultan structuri de conducere şi execuţie pentru rezolvarea pe baza unui scenariu foarte amplu, pentru rezolvarea unei game mari de misiuni. Acestea ar fi cele trei exerciţii mari. În afară de acestea, la nivelul categoriilor de forţe, la nivelul forţelor terestre, aeriene, navale, sunt planificate exerciţii pentru rezolvarea unor situaţii sau pentru luarea deciziei. De asemenea, noi avem exerciţii pentru certificarea trupelor care sunt alocate forţei de răspuns a NATO. Armata României va participa şi la exerciţii multinaţionale. Aş vrea să amintesc exerciţiul CMX 09, un exerciţiu NATO de managemnent al crizelor şi de asemenea aş vrea să menţionez exerciţiile bilaterale; unele din ele le desfăşurăm de mai mulţi ani, sunt o tradiţie pentru Armata Română...

Realizator: ... Cu Ungaria, de exemplu, cu Bulgaria?

Monica Dragomir: În principal, este vorba de exerciţiile aeriene de zbor în comun româno-americane, mă refer la /"Thunder Danube"/, şi la cel cu Franţa, cu forţele armate franceze, "Chasseur Accompli". Într-adevăr, vom desfăşura şi un exerciţiu cu Ungaria; este vorba de "Cross Landing 2010". Acesta va fi un exerciţiu de antrenament pentru salvarea-evacuarea aeromedicală în zona de frontieră, aş zice un exerciţiu care poate avea aplicabilitate...

Realizator: ... În bazinul Tisei...

Monica Dragomir: Da, poate avea aplicabilitate în situaţii chiar civile, în situaţii de criză.

Realizator: Se discuta încă de anul trecut /.../.

Monica Dragomir: Da. De asemenea, vom avea un exerciţiu bilateral cu Grecia. La nivelul marilor unităţi şi al unităţilor, pe lângă exerciţiile practice în teren cu trupe, sunt planificate şi exerciţii prin simulare, inclusiv pentru acele structuri, pentru acele unităţi care sunt destinate să participe la misiuni în afara teritoriului naţional.

Realizator: Şi, pe lângă aceste exerciţii, aplicaţii de amploare pe hartă sau în teren...

Monica Dragomir: ... În teren, cu trupe.

Realizator: ...în poligoane, există de asemenea pregătirea de bază şi pregătirea permanentă a militarilor români.

Monica Dragomir: Sigur că da.

Realizator: Mă gândesc în primul rând la structurile cu statele complete şi operative, cum sunt Brigada 282, Brigada 81 Vânători de Munte şi principalele... Cred că am spus principalele trei brigăzi de la noi din ţară. Ne întoarcem la Târgu Mureş, pentru că nu pot să nu mă îndrept din nou către domnul colonel Adrian Ciolponea. Domnule colonel Adrian Ciolponea, pe lângă studiile superioare, pe lângă pregătirea academică, sunteţi un ranger. Puţină lume ştie ce înseamnă asta, vă rog să explicaţi pe scurt, pentru ascultători, ce presupune acest statut, primit în urma unui curs special în Statele Unite.

Adrian Ciolponea: Da, fost o experienţă interesantă în 1997. Şcoala de rangeri vrea să creeze lideri în domeniul operaţiilor speciale şi nu numai, în toate unităţile din forţele armate americane. Aceşti lideri sunt căliţi la greu, căliţi la greu înseamnând că şcoala are nişte standarde foarte înalte în ceea ce priveşte testarea fizică, pregătirea fizică, pregătirea psihomorală, călirea în luptă, tactici de subunităţi. Aceste standarde sunt foarte dure...

Realizator: ... Este adevărat că atunci când intraţi în Şcoala de rangeri nu contează gradul?

Adrian Ciolponea: Da, nu contează gradul, eşti tuns zero, gradele jos, ai acelaşi tratament... De fapt, primeşti un număr, nu mai ai un nume; primeşti un număr şi vei fi apelat pe numărul respectiv. Dar, bineînţeles, cel mai greu este în prima săptămână, care se numeşte Hell Week.

Realizator: Săptămâna de iad, să traducem, pentru...

Adrian Ciolponea: ... Da, săptămâna de iad, în care efortul fizic şi psihic sau presiunea psihică este aşa de mare încât avem o atriţie de 20%.

Realizator: Câţi termină, câţi finalizează acest curs, ce procent?

Adrian Ciolponea: La noi au început 386, au finalizat 165. Cam asta e media, 50% din cei care încep.

Realizator: Au existat şi cazuri când au fost pierderi de vieţi, accidente sau...?

Adrian Ciolponea: Da, sunt destul de frecvente. Ultimul de care ştiu eu a fost în Florida şi nu un accident, hipotermie. Trei rangeri s-au rătăcit de subunitate şi practic au murit de frig în mlaştinile din Florida, Florida fiind totuşi o zonă cunoscută pentru soare şi căldură, dar se pare că pe timp de iarnă temperaturile de 3-4 grade Celsius sunt suficiente.

Realizator: Iată că avem şi noi comandanţi, aşa cum Divizia 101 Airborne a Statelor Unite sau Eighty-second, Divizia 82, este comandată de rangeri, iată, şi noi avem comandanţi rangeri. Pot spune şi recunosc că am mai întâlnit doar un singur locotenent, dacă nu mă înşel, era în Batalionul 32 Infanterie, care absolvise acest curs de rangeri, dar nu în Statele Unite, ci undeva în Kosovo. Vă mulţumesc.


Etichete euroatlanticaradio româniaactualităţiarmatăMonica DragomirAdrian CiolponeaGheorghe Badea

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live