Obama trebuie "să se concentreze asupra Orientului Mijlociu"

De-abia spuseseră experţii în spaţiul asiatic că este momentul potrivit ca preşedintele Obama să facă din Asia axa politicii sale externe, când realităţile au răsturnat proiecţiile.

Uitaţi Asia, au avertizat analiştii chiar în timp ce Barack Obama se afla în regiune, în primul său turneu diplomatic după realegere.

"Este timpul ca Obama să se concentreze, din nou, asupra Orientului Mijlociu."

"Dat fiind marele potenţial ca actuala criză (dintre Israel şI palestinieni)să escaladeze şi ca forţele israeliene să lanseze un război terestru în Gaza, consecinţele ar putea fi dramatice pentru interesele strategice ale SUA în Orientul Mijlociu", scria Martin Indyk de la institutul think tank Brookings, în timp ce preşedintele Obama se autodeclara în Asia de Sud Est, la începutul săptămânii trecute,"primul preşedinte Pacific din istoria SUA".

Cu numărul victimelor palestiniene care continua să crească în timpul confruntării dintre Gaza şi Israel, cu furia deja instalată pe străzile Egiptului şi ale Iordaniei, exista potenţialul foarte serios al unor cereri imperioase de abrogare a tratatelor de pace cu Israelul, care sunt baza strategiei şi influenţei SUA în regiune.

În vreme ce Hamas pretinde că violenţa este singurul mod de a elibera Palestina sau, cel puţin, de a o reaşeza pe agenda comunităţii mondiale, organizaţia teroristă câştigă credibilitate, umbrind eforturile fără succes ale Autorităţii Palestiniene din CisIordania de a negocia pacea cu Israelul.

Şi, mai mult, previne Martin Indyk, "sub această acoperire, a distragerii atenţiei, Teheranul este capabil să desfăşoare 3000 de centrifuge în facilitatea subterană de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, fără a stârni protestele internaţionale."

Dincolo de ceea ce a fost urgenţa unei încetări a focului înainte ca neîntrerupta lansare de rachete din Gaza să fi determinat Israelul să-şi fi trimis forţele în Gaza, analistul de la institutul Brookings crede că este nevoie de o strategie pe termen lung, care să stabilizeze relaţiile dintre Israel şI Gaza, "ca bază a vindecării diviziunii cronice a palestinienilor şi singura cale prin care israelienii pot începe să contempleze o soluţionare finală a conflictului israeliano-palestinian."

Martin Indyk atrage,însă,atenţia,că nimic din toate acestea nu se poate întîmpla în cazul în care Casa Albă continuă să se concentreze asupra Asiei ca axă a politicii sale externe.

Preşedintele Obama a dobândit o considerabilă autoritate

Partenerul crucial pentru Obama în strategia pentru Gaza şI Israel este unul care părea neverosimil: Mohamed Morsy, preşedintele Egiptului provenit din rândurile Frăţiei Musulmane.

Destrămarea alianţei dintre aripa militară a Hamas-care este o organizaţie descendentă din Frăţia Musulmană-şi Iran, care i-a furnizat rachetele de rază lungă Fajr-5, lansate chiar cătreTel Aviv şi Ierusalim, este un imperativ strategic şi ideologic pentru preşedintele Egiptului.

Ca lider natural al lumii arabe,Egiptul este un rival al Iranului, care încearcă să domine regiunea, iar ca islamişti suniţi, fraţii musulmani sunt rivali religioşi ai clericilor revoluţionari şiiţi de la Teheran.

Mai mult, traficul de arme prin peninsula Sinai către Gaza, crează o provocare de securitate naţională pentru liderii de la Cairo.

Experţii americani cred că imperativul strategic al preşedintelui Obama ar trebui să fie protejarea tratatului de pace dintre Israel şI Egipt şi oportunitatea de a dezvolta o dinamică pozitivă între Cairo post-revoluţionar, Washington şi Ierusalim privind subiectul delicat al chestiunii palestiniene pe care a promis lumii că o va rezolva.

Preşedintele Obama a avut ,potrivit analistului Martin Indyk, motive de a fi urmărit o încetare rapidă a focului dintre Gaza şI Israel, dar şi motive de a evita un obiectiv mai amplu, pentru că este, probabil, circumspect să încerce aceasta, dată fiind experienţa sa mai puţin decât productivă cu primul ministru israelian Benjiamin Netanyahu.

Intervenţia lui Benjamin Netanyahu în alegerile americane de la 6 noiembrie de partea rivalului lui Barack Obama, Mitt Romney,a adâncit şi mai mult prăpastia dintre ei.

Martin Indyk crede că preşedintele Obama a dobîndit, însă, o considerabilă autoritate acum, de care Benjamin Netanyahu are nevoie pentru a-l ajuta să scoată Israelul din dilema pe care el însuşi a creat-o.

"Nu poate prefera să invadeze Gaza pentru că ar creşte preţul pe care îl plăteşte Israelul în ce priveşte oprobriul internaţional, ar ameninţa tratatul de pace dintre Egipt şi Israel şi ar lăsa fără răspuns adevărata întrebare: cui ar transfera puterea forţele defensive israeliene atunci când se retrag."

Aceasta ar însemna, deci, că Benjamin Netanyahu ar trebui să dorească să răspundă eforturilor preşedintelui american dacă acesta îi conferă o şansă mai bună decât cea pe care o are în faţă acum.