Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareRegulamentul concursului "Relaxare la Jupiter"RRA îşi completează echipa de colaboratori din județul PrahovaPostul public de radio din Ucraina, transmis și pe site-ul Radio RomâniaRadio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareREGULAMENTUL CONCURSULUI „Radio România Actualităţi vă invită la lectură”Radio România Actualităţi, cel mai ascultat radio din RomâniaRegulamentul concursului din cadrul emisiunii "MATINAL"- Odihnă şi relaxareRegulamentul Concursului din cadrul emisiunii "Între Prieteni"Certificatul digital COVID. Care sunt pașii pentru obținerea documentului
.jpg)
Pentru teritoriul României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a întocmit un raport ce include principalele riscuri.
.jpg)
Potrivit datelor prezentate recent de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, o mare parte dintre români locuiesc în condiţii dintre cele mai riscante.
Pe lângă riscul seismic, care priveşte peste 40% din populaţie, există permanentul pericol al inundaţiilor, al alunecărilor de teren, dar şi al incendiilor de pădure sau al accidentelor chimice.
Pentru teritoriul României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a întocmit un raport ce include principalele riscuri.
Potrivit reprezentantului ISU, colonelul Ion Pleşu susţine că în acest raport figurează în primul rând cutremurele.
"Aici avem în evidenţă zona Vrancei, zona Transilvaniei, a Banatului, Criş, Maramureş, Făgăraş, ceea ce înseamnă o expunere de 75% din populaţia României şi de 45% din principalele reţele vitale ale unei populaţii.
"Zonele cu seismicitate ridicată cuprind 40 de oraşe dens populate. Evident, printre cele mai mari, Bucureştiul, capitala României, apoi Ploieşti, Constanţa, Braşov, Galaţi, Brăila şi altele", a declarat Ion Pleşu.
Inundaţiile, un factor de risc
Colonelul susţine că un alt factor de risc deosebit este legat de inundaţii.
"Se expun în prezent 1,3 milioane de cetăţeni şi 8 milioane de persoane ar putea fi afectate de diverse tipuri de riscuri chimice, biologice, nucleare, incendii, explozii deosebite", a mai spus Ion Pleşu.
Reprezentantul ISU Galaţi a declarat că administraţia publică centrală este responsabilă, de la caz la caz de unul, două tipuri de pericole.
"În cazul unui cutremur şi în general al oricărui tip de risc, intervenţia este asigurată în mod gradual.
"Dacă ne referim la o singură localitate, primarul are la dispoziţie un serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă şi este primul chemat să rezolve această situaţie de urgenţă.
"În cazul în care este depăşit, va apela la serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă care intervin pe raza unui judeţ.
"Acolo unde este depăşit şi inspectoratul judeţean, intervine Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă", a mai spus Ion Pleşu.
Statul, un rol major în prevenţie
Instituţiile statului au un rol major în prevenţie, însă conform datelor disponibile pe site-ul ministerului dezvoltării regionale în programul de acţiune privind proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic sunt incluse doar zece clădiri din Bucureşti şi câte una în Roman, Tulcea, Sfântu Gheorghe şi Hârşova.
Rămâne însă şi în datoria populaţiei să asigure cele mai bune condiţii pentru intervenţie.
Colonelul Ion Pleşu consideră că populaţia ar fi pregătită sub aspectul cunoaşterii consecinţelor, prevenirea panicii, evacuarea rapidă, întreruperea dacă este posibil a instalaţiilor de alimentare cu gaze, cu energie electrică, cu apă, deplasarea strictă numai pe lângă elementele de construcţie portante şi rezistente la aşa ceva.
Deşi harta riscurilor în România include mare parte a populaţiei, iar sărăcia şi infrastructura deficitară sunt factori care îngreunează prevenţia se pot accesa fonduri europene pentru consolidarea clădirilor, iar o populaţie pregătită să reacţioneze calm are mai multe şanse de a trece calm peste dezastre.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
.jpg)
