Ştiri

În lume

Autor

Răzvan Stancu

17 Martie 2018
Vizualizari: 1255
Comentează

Parlamentul de la Oslo a adoptat un amendament care autorizează retragerea cetăţeniei norvegiene, pe fondul unei polemici care îl vizează pe ministrul justiţiei .

Norvegia: Controversă declanșată de ministrul justiției

Stortinget, Parlamentul Norvegiei. Foto: Răzvan Stancu.

Parlamentul de la Oslo a adoptat joi seară un amendament care autorizează retragerea cetăţeniei norvegiene, pe fondul unei polemici care îl vizează pe ministrul justiţiei şi care ar putea declanşa o criză guvernamentală, transmite AFP, citat de Agerpres.

Cu o majoritate foarte largă (90 de voturi pentru şi nouă împotrivă), deputaţii au aprobat ca unei persoane majore având dublă cetăţenie să-i poată fi retrasă naţionalitatea norvegiană în cazul unei condamnări pentru terorism, genocid sau crime împotriva umanităţii.

Dezbaterile au fost însă dominate de o controversă aprinsă declanşată de ministrul justiţiei, Sylvi Listhaug, membră a Partidului Progresului (FrP), populist şi antiimigraţie.

Cu şase zile mai devreme, ea a postat pe Facebook un mesaj care a provocat emoţie şi în care acuza Partidul Laburist că pune mai presus 'drepturile teroriştilor' decât 'securitatea naţiunii'.

Or, laburiştii au fost ei înşişi principalele victime ale celui mai sângeros atentat comis pe sol norvegian după Al Doilea Război Mondial, avându-l ca autor pe extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, fost pentru o vreme membru al FpR.

Actualul lider laburist, Jonas Gahr Store, a acuzat-o pe Sylvi Listhaug că 'aţâţă ura care a dus la (masacrul din) 22 iulie' 2011.

Criticată de supravieţuitori ai masacrului, Sylvi Listhaug şi-a retras mesajul miercuri, iar joi, în parlament, a prezentat scuze, care nu au fost însă considerate suficiente de opoziţie.

Pentru marţi este prevăzut împotriva ministrului justiţiei un vot de neîncredere care, potrivit unor comentatori, ar putea declanşa o criză guvernamentală.

Conform serviciului de informaţii norvegian (PST), circa 40 de cetăţeni ai acestei ţări se află în continuare în Siria sau Irak, din cei aproximativ 0 sută care au plecat spre a lua parte la jihad.