Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Noi mijloace de susţinere a economiei din zona euro

Banca Centrală Europeană nu poate înlocui lipsa de acţiune a guvernelor, după cum nu poate înlocui lipsa de capital din sistemul bancar, spune preşedintele băncii, Mario Draghi.

Euranetplus.

Articol de Arina Petrovici, 05 Aprilie 2013, 10:17

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, afirmă că se aşteaptă la o revenire treptată a economiei zonei euro în a doua parte a acestui an, însă avertizează că această revenire este ameninţată de o serie de riscuri.

Totodată, preşedintele Draghi susţine că Ciprul nu este un model pentru viitoarele programe de sprijin.

Banca Centrală Europeană caută noi mijloace de susţinere a economiei din zona euro – a dat asigurări, astăzi, preşedintele Mario Draghi.

El a atras atenţia că BCE nu poate înlocui lipsa de acţiune a guvernelor, după cum nu poate înlocui lipsa de capital din sistemul bancar.

Audio: Noi mijloace de susţinere a economiei din zona euro.

Mario Draghi: „În următoarele săptămâni, vom monitoriza cu atenţie toate informaţiile care vor veni cu privire la evoluţiile economice şi monetare pentru a evalua impactul asupra stabilităţii preţurilor. Este esenţial pentru guverne să grăbească aplicarea reformelor structurale la nivel naţional şi să consolideze guvernanţa în zona euro, inclusiv prin implementarea uniunii bancare. De asemenea, ar trebui să înregistreze progrese în consolidarea fiscală şi să meargă înainte cu restructurarea sectorului financiar. […] După cum am spus şi cu alte ocazii, vom continua cu o dabândă fixă, iar politica monetară a BCE va rămâne flexibilă atâta timp cât va fi nevoie.”

Declaraţiile preşedintelui Draghi au venit după ce BCE a lăsat dobânda de referinţă nemodificată, la nivelul-record de 0,75%. Cu toate acestea, BCE practică în continuare cea mai mare dobândă din rândul marilor bănci centrale – comentează France Presse.

Pe de altă parte, Mario Draghi a precizat că programul de asistenţă financiară internaţională convenit cu Ciprul, care include taxarea depozitelor bancare, nu este un model pentru viitoarele programe de sprijin.

El a ţinut să liniştească spiritele inflamate după declaraţia liderului Eurogrup, potrivit căruia, acest program s-ar putea repeta.

Draghi a subliniat că a fost o greşeală decizia iniţială a autorităţilor cipriote, de a taxa toţi deponenţii, chiar şi pe cei care beneficiau de depozite bancare garantate.

Ciprul a devenit a cincea ţară din cele 17 membre ale zonei euro care va beneficia de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Economia cipriotă, evaluată la 17 miliarde de euro, reprezintă 0,2% din Produsul Intern Brut al zonei euro.