Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Joi, 18 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

2 Octombrie 2011
Vizualizari: 3918
Comentează add

Jandarmii români în Afganistan şi Kosovo

Misiuni internaţionale ale trupelor MAI

radu-dobritoiu

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Radu Dobriţoiu: Bun găsit la "Euroatlantica" vă spune Radu Dobriţoiu cu o ediţie dedicată în această seară participării trupelor Ministerului de Interne la misiuni internaţionale, pornind de la Afganistan, un teatru de operaţii extrem de dificil, unde acţionează în misiuni speciale 66 de jandarmi, continuând cu Kosovo, de unde jandarmii şi poliţiştii se vor retrage în acest an, Haiti, unde poliţiştii români continuă să fie alături de populaţia greu încercată. Invitat special în această ediţie este secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnul Ioan Dascălu. Bună seara, domnule secretar de stat! 
Ioan Dascălu: Bună seara! 

Radu Dobriţoiu: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea "Euroatlantica". În studioul 31, alături de noi, se află şi domnul colonel în rezervă Ion Petrescu, analit militar, fost şef al trustului de presă al armatei. Bună seara, domnule colonel! 
Ion Petrescu: Bună seara şi felicitări pentru ideea de a merge cu ocazia emisiunii prin deşert, deşi suntem în plină toamnă. 
Radu Dobriţoiu: Bine aţi revenit la "Euroatlantica". Mulţumesc pentru această apreciere.
Domnule secretar de stat Ioan Dascălu, aveţi o experienţă impresionantă ca militar, absolvent a numeroase cursuri de specialitate şi mi ales veteran al misiunii din Kosovo, unde în 2002 aţi avut funcţii de comandă la Pristina. Sunteţi primul secretar de stat în Ministerul de Interne care a deschis misiunea de jandarmi din Afganistan; aţi fost şi acolo, la Kandahar, în acea zonă fierbinte, unde acţionează cei 66 de jandarmi. Aveţi, aşadar, o imagine complexă a misiunilor internaţionale executate de militarii din subordinea dumneavoastră. Tot la "Euroatlantica" anul trecut în iunie, într-un interviu pe care l-am realizat cu sprijinul ambasadei SUA, cu generalul locotenent american, Wlliam Caldwell, comandantul misiunii NATO de instruire din Afganistan vorbea cu admiraţie despre jandarmii români înainte ca aceştia să ajungă în Afganistan. Îl citez pe generalul Caldwell: "Sunt experţi în ceea ce fac. Am avut ocazia să urmăresc un exerciţiu executat de jandarmii români şi am fost foarte impresionat. Jandarmii români reprezintă o foarte bună forţă de poliţie şi este ceea ce îmi doresc pentru Afganistan". Ce ne puteţi spune astăzi, domnule secretar de stat, Ioan Dascălu, despre jandarmii români din Kandahar? 

Ioan Dascălu: Pot să vă spun că în urma eforturilor pe care le-am întreprins la Ministerul Administraţiei şi Internelor am reuşit să trimitem în Afganistan, în acest teatru de operaţiuni, începând cu data de 1 mai, un contingent de 66 de jandarmi, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunii NTM-A (NATO Training Mission Afghanistan). Vizavi de contribuţia lor şi activitatea lor în cadrul acestei misiuni pot să vă spun că am avut ocazia să efectuez o vizită de lucru la sfârşitul lunii iulie în Afganistan şi am avut întrevederi cu conducerea misiunii NTM-A, ocazie cu care mi s-au transmis aprecierile unanime din partea conducerii acestei misiuni vizavi de profesionalismul dovedit de jandarmii români în acest teatru de operaţiuni - o postură extrem de onorantă pentru mine, iar acel mesaj l-am transmis mai departe conducerii ministerului şi autorităţilor române în general.  ealizator: Domnule secretar de stat, putem aminti că drumul a fost deschis în Afganistan cu rezultate foarte bune şi cu o imagine foarte bună pentru România de către infanteriştii români. Cât de mult a contat în relaţia care s-a dezvoltat între jandarmi şi partenerii, aliaţii din Afganistan acest drum deschis de armata României acolo?  oan Dascălu: Trebuie să recunosc că sprijinul oferit de efectivele Ministerului Apărării în acest teatru de operaţiuni, oferit jandarmilor români este unul substanţial. Toţi jandarmii ne-au raportat la unison că la sosirea în acest teatru de operaţiuni le era foarte greu să se acomodeze şi să intre, practic, în locaţiile care le-au fost stabilite de conducerea misiunii şi să-şi desfăşoare activităţile fără sprijinul nemijlocit şi direct al militarilor români care, sigur, deja au o anumită experienţă acolo, deţin chiar funcţii la nivelul misiunii ISAF şi cooperarea în acest teatru de operaţiuni pot să vă spun la modul cel mai sincer că este excelentă. 

Radu Dobriţoiu: Şi să amintim că la Kandahar sunt aproximativ 30 de militari ai Ministerului Apărării care fac parte dintr-o echipă de sprijin logistic, dacă nu mă înşel şi poate că a contat şi acest sprijin din partea lor. Domnule colonel Ion Petrescu, cunoaşteţi dificultatea teatrului de operaţii Afganistan, o zonă de luptă de linia întâi.
Cum apreciaţi prezenţa jandarmilor români acolo, alături de importanta forţă de manevră a Ministerului Apărării Naţionale? 

Ioan Dascălu: Este un semn bun pentru opinia publică din România în sensul că arată, prin prezenţa jandarmilor faptul că Statele Unite, care constituie liderul forţelor aliate din teatrul de operaţii Afganistan, se pregăteşte pentru faza următoare, în care are loc transferul de putere către autorităţile locale. Prezenţa jandarmilor este necesară pentru a consolida prin misiunile specifice ceea ce trebuie să preia poliţia naţională afgană cu sprijnul forţelor de securitate şi o vreme cu sprijinul trupelor române şi trupelor americane în acest areal al Afganistanului, pentru că, să nu uităm, Afganistanul, şi asta arată raportul secretarului general al ONU, publicat astăzi, este vorba de un raport trilunar care se referă la situaţia din Afganistan şi care spune că în primele şase luni din anul în curs incidentele în această ţară au crescut faţă de 2010, aceeaşi perioadă, cu 39%, iar numărul morţilor fată de 2010 în aceeaşi perioadă de şase luni a crescut cu 15%. Deci prezenţa jandarmilor români este salutară, pentru că ei merg pe un eşalon necesar de întărire a ordinii interne în provinciile care, mai ales în sud, au trecut 80-90% sub autoritatea structurilor administrative, care se subordonează guvernului legal de la Kabul.   

Radu Dobriţoiu: Sunt structuri de poliţie şi de ordine publică care trebuie pregătite de la zero, sau chiar de la minus, dacă facem o comparaţie cu algebra. Suntem în legătură directă şi cu Afganistanul, în premieră la Radio România Actualităţi, cu jandarmii din Kandahar, pentru că legăturile cu Kandaharul, în premieră pentru RRA în 2002 le făceam eu de acolo, cînd eram alături de infanterişti, dar de data aceasta suntem în legătură cu jandarmii din Kandahar. Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura cu şeful contingentului de jandarmi din Afganistan, maiorul Sebastian Cucoş. Bună seara, dle maior.  ebastian Cucoş: Bună seara dumneavoastră, invitaţilor dvs şi ascultătorilor. Vă salut de aici din Afganistan.  ealizator: Dle maior Sebastian Cucoş, în primul rând felicitări pentru misiunea dificilă pe care o executaţi sub drapelul României acolo, în acel teatru extrem de dificil de operaţii. Reprezentaţi în acest moment vârful de lance al trupelor de jandarmi cu o misiune dificilă, cu un grad de risc ridicat, în condiţii aspre de climă. Am trăit cinci luni acolo alături de infanteriştii români şi ştiu că în această perioadă la Kandahar s-a mărit diferenţa de temperatură dintre zi şi noapte. Care sunt cele mai mari probleme cu care vă confrunaţi din punctul de vedere al misiunilor complexe pe care le executaţi? 

Sebastian Cucoş: În primul rând suntem aici pentru a pregăti o forţă de poliţie afgană, capabilă să facă faţă dificultăţilor cu care se confruntă societatea afgană. 80% din populaţie nu a beneficiat de ceea ce noi considerăm elementar, şi anume dreptul la învăţătură, iar asta este una dintre problemele mari care ni le ridică misiunea noastră. Este adevărat că există pericole şi le vedem cu toţii, le vedeţi şi dvs pe site-urile de ştiri, pe tot ceea ce înseamnă media, de la atacuri indirecte asupra bazelor noastre, de la maşini capcană. În schimb, în ultima perioadă, conform statisticilor, un mare grad de risc în prezintă în prezent atacurile din partea celor pe care îi pregătim noi.   

Radu Dobriţoiu: Dle maior, este primul contingent de jandarmi de acolo din Kandahar, dacă nu mă înşel, acolo în acest teatru de operaţii dificil. Cum v-aţi adaptat şi cum colaboraţi cu aliaţii noştri din Afganistan şi vorbeam mai devreme şi cu dl secretar de stat Ioan Dascălu, cum colaboraţi cu infanteriştii români de acolo, din Afganistan?  
Sebastian Cucoş: În primul rând, aşa cum sublinia dl secretar de stat, sprijinul acordat de către elementul naţional de suport al Ministerului Apărării, aici în teatru, a fost  extrem de important. Noi am venit în teatru, dar jandarmeria nu deţine capacităţi de dislocare pe care le deţine Ministerul Apărării. Şi atunci, încă de la plecarea noastră, care s-a realizat cu sprijinul Ministerului Apărării şi până la dislocarea noastră în fiecare bază am depins şi depindem de capacităţile Ministerului Apărării şi doresc să mulţumesc pe această cale tuturor celor care s-au implicat în activitatea asta. 

Radu Dobriţoiu: Cât de mult credeţi că va con.... 
Sebastian Cucoş: În ceea ce priveşte... 
Radu Dobriţoiu: Vă rog. Continuaţi. 
Sebastian Cucoş: În ceea ce priveşte relaţia cu partenerii s-a dezvoltat deosebit de bine, sunt extrem de mulţumiţi de ceea ce facem. Adevărul este că şi noi am contribuit la imaginea asta prin munca pe care o facem în fiecare centru, cu fiecare afgan care ne trece prin mână şi calitatea îşi spune cuvântul. Laudele pe care domnul secretar de stat le-a auzit în Afganistan nu sunt gratuite. 

Radu Dobriţoiu: Şi să amintesc că aceste laude au venit dinspre Afganistan, în principal de la aliaţii noştri americani, chiar de la începutul participării noastre cu trupe acolo, din ianuarie 2002 şi iată până în prezent. Să aducem minte că şi mulţi militari, este adevărat, din partea Ministerului Apărării Naţionale, au fost ucişi în misiune sau au fost răniţi acolo. Nu mai devreme de aproximativ o săptămână, un militar din Batalionul 495 Infanterie de la Clinceni a fost rănit în urma exploziei unui dispozitiv improvizat. Domnule maior Sebastian Cucoş, în finalul intervenţiei dumneavoastră, pentru că aveţi această ocazie prin intermediul Radio România Actualităţi, aş dori să le transmiteţi un mesaj familiilor de acasă care sunt sunt sigur că vă aşteaptă şi că sunt cu gândul, cu sufletul la dumneavoastră şi vă poartă de grijă aici, în România. Ce le transmiteţi în numele militarilor pe care îi comandaţi, ca să audă prin intermediul Radio România Actualităţi. Aveţi această ocazie. 

Sebastian Cucoş: Vreau să le transmit că sunt, pot fi mândri de soţii, de fiii pe care i-au trimis aici, în Afganistan şi să-i anunţ că îşi fac cu vrednicie treaba în misiunea pe care o au şi cu toţii sperăm să ajungem cu bine acasă şi să ne vedem familiile sănătoşi. 

Radu Dobriţoiu: Domnul secretar de stat Ioan Dascălu şi după aceea domnul colonel Petrescu doresc să intre în legătură cu dumneavoastră. Vă rog domnule secretar de stat. 

Ioan Dascălu: Domnule maior, vă adresez şi pe această cale ceea ce v-am transmis cu ocazia vizitei mele în Afganistan. Vă rog să transmiteţi din partea mea şi a conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor mult succes în executarea misiunilor pe care le aveţi de îndeplinit, să vă îndepliniţi sarcinile cu profesionalism. Am încredere deplină că veţi face o bună imagine ministerului şi implicit României şi că veţi lăsa o carte de vizită foarte bună pentru următorul contingent de jandarmi care vă va înlocui la începutul lunii noiembrie. Cel mai important lucru - să vă întoarceţi sănătoşi acasă. 

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Petrescu, întrebarea dumneavoastră pentru domnul maior Sebastian Cucoş, comandantul jandarmilor din Afganistan. 
Ion Petrescu: Domnule maior, v-am ascultat cu atenţie şi mi-a plăcut vocea dumneavoastră caldă care nu ascundea o mândrie profesională, care vă face cinste dumneavoastră şi camarazilor. Pentru curiozitatea ascultătorilor noştri, vreun poliţist afgan v-a întrebat care ar fi trei repere comune ale misiunilor specifice Jandarmeriei Române şi poliţiei afgane? Şi dacă da, ce răspuns i-aţi dat? 
Sebastian Cucoş: Eu cred că poliţia afgană, din discuţiile pe care le-am avut, deci întrebarea nu a fost specifică, dar a fost aproape. Ei, ca şi misiuni şi specific se apropie foarte mult de specificul Jandarmeriei Române. Structurile poliţieneşti sunt încă la stadiul în care sunt mai apropiate de armată decât de o poliţie civilă, dată fiind şi situaţia de securitate din regiune. 

Radu Dobriţoiu: Domnule maior Sebastian Cucoş, vă mulumesc că aţi fost în direct la emisiunea "Euroatlantica", succes în ceea ce faceţi şi vă asigur că şi noi, la fel ca şi familiile dumneavoastră, ne gândim cu grijă şi afecţiune la misiunile pe care le îndepliniţi şi ne temem pentru dumneavoastră, pentru ceea ce faceţi acolo. Vă mulţumesc foarte mult. La revedere. Am fost în legătură, aşadar, cu Afganistanul. Domnule secretar de stat Ioan Dascălu, misiune dificilă pentru jandarmii din subordinea dumneavoastră care acţionează în Afganistan. Ceea ce a amintit domnul maior Cucoş, dar vreau să insistăm asupra acestui lucru - sistemul de educaţie din Afganistan.
Trebuie să spunem că jandarmii, pe lângă instructori militari, sunt acolo şi educatori, şi învăţători, şi profesori, pentru cei pe care-i pregătesc. Cum gestionează această misiune dificilă nu numai ca şi instructori militari, dar şi de la persoană la persoană, cum gestionează această misiune?  

Ioan Dascălu: Trebuie să recunoaştem că, într-adevăr, misiunea jandarmilor români îm Afganistan este îngreunată de faptul că recruţii afgani de poliţie sunt în procent de 86% analfabeţi. Sigur, asta îngreunează foarte mult procesul de pregătire pe care trebuie să-l desfăşoare jandarmii români, însă, prin pregătirea militară specifică pe care o parcurg alături de jandarmii români, forma de pregătire principală este cu rol preponderent contrainsurgent şi mai puţin o pregătire de specialitate, pur poliţienească, care se doreşte să se desfăşoare într-o etapă ulterioară. În acest moment, pentru că, aşa cum se ştie, efectivele internaţionale militare din acest teatru de operaţiuni au început să se diminueze, sigur că se acordă o atenţie deosebită pregătirii armatei naţionale afgane şi, bineînţeles, forţelor de securitate afgane, care, în primă fază, primesc o pregătire militară, cu rol, cum am spus, preponderent contrainsurgent. Deci, în această fază, se încearcă, de asemenea, de către misiunea NATO în Afganistan, inclusiv cursuri de alfabetizare cu mare parte din aceşti recruţi, însă acest proces de educaţie necesită timp.  

Radu Dobriţoiu: Să amintim că acolo, în Afganistan, se vorbesc mai multe dialecte, pashto, dari, sunt şi alte populaţii din zone asiatice, deci sunt dialecte absolut diferite, unele se aseamănă cu persana, altele merg şi spre indiană ş.a.m.d. Aşadar, alfabetizarea va fi chiar şi din acest punct de vedere dificilă pentur cei pregătiţi de jandarmii români. Aţi fost acolo, sunteţi primul demnitar din Ministerul de Interne care a vizitat Afganistanul în calitate de comandant militar şi aţi inspectat, aţi şi survolat zona de operaţii în care acţionează jandarmii români, cât de dificilă credei că este această misiune în comparaţie cu pregătirea trupelor din subordinea dumneavoastră? 
Ioan Dascălu: Din punctul meu de vedere, Afganistanul, în acest moment, este zona cea mai fierbinte după glob. Sigur că participarea jandarmilor români în această misiune implică riscuri de sewcuritate foarte mari la adresa lor. Dacă doriţi doar într-unul dintre centrele de pregătire în care o parte din jandarmi îşi desfăşoară activitatea, am înregistrat, de la începutul misiunii, un număr de 56 de atacuri, atât cu armament uşor, cât şi armament greu. Din fericire, nu am înregistrat victime în rândul jandarmilor români, însă, au fost morţi şi răniţi din rândul forţelor de securitate afgane, care asigurau perimetrul acestui centru de pregătire. Este vorba de Centrul de pregătire de la Wardak. Ca şi informaţii generale, jandarmii români sunt repartizaţi în patru centre de pregătire. În cel mai mare centru de pregătire din Afganistan şi anume, în Wardak, la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri de Kabul. De asemenea, în Kandahar, care se vrea un centru regional de pregătire, cel mai mare din regiunea Kandahar, în partea de sud a Afganistanului, în Centrul de pregătire de la Kostall şi Centrul de pregătire de la Spin Boldak. 

Radu Dobriţoiu: O zonă foarte fierbinte la Spin Boldak, Îmi aduc aminte, aproape de graniţa cu Pakistanul! Foarte multe incidente au loc acolo săptămânal! 
Ioan Dascălu: Da. Cu ocazia vizitei pe care am întreprins-o la sfârşitul lunii iulie, cum vă spuneam, am evaluat nivelul de securitate şi, pe cale de consecinţă, riscurile la care sunt expuşi jandarmii români şi cu ocazia întrevederii pe care am avut-o cu domnul general-locotenent William Caldwell, şeful misiunii NTM-A, am solicitat mutarea jandarmilor care-şi desfăşoară activitatea în acest Centru de pregătire de la Spin Boldak în Centrul de pregătire de la Kandahar, întrucât este mult mai uşor să asiguri un perimetru de securitate unui centru de pregătire în care avem un număr mai mare de jandarmi şi un centru care să fie dotat mai bine decât acest centru, care nu oferă condiţii de securitate foarte bună. Domnul Caldwell a achiesat la solicitarea noastră şi, de la mijlocul lunii august, cei 28 de jandarmi, care erau repartizaţi în acest centru de la Spin Boldak, au fost mutaţi în Centrul de pregătire de la Kandahar, acesta, cum am spus, fiind cel mai mare centru din zona de sud a Afganistanului. Este mult mai bine pentru securitatea jandarmilor noştri, pentru că pot, în definitiv să-şi asigure unii altora măsuri de securitate mai bune decât ar fi disparaţi, dislocaţi în locaţii izolate de pe întreg teritoriul Afganistanului şi cu un număr mai mic de jandarmi. 

Ion Petrescu: M-aş lega de cuvântul cheie rostit de domnul secretar de stat: contrainsurgenţa. La ora actuală, conform unei analize a contraspionajului rus, care a devenit public la Moscova, prin vocea generalului-locotenent în rezervă Ghenadi Evstafiev, insurgenţii afgani au trei obiective: în primul rând, să lovească trupele americane până la retragere, să atace aliaţii, ca să-i determine să plece cât mai repede din Afganistan, şi să atace autorităţile administrative. Din acest punct de vedere, măsura de a pune la adăpost jandarmii români, structuri militare puternice, este salutară. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că toată lumea, inclusiv în Statele Unite, îşi dă seama că 2014 nu mai este un termen realist. Dacă 2014 se va păstra, într-un eventual al doilea mandat al lui Obama, aceasta nu va face decât să ducă al reîntoarcerea talibanilor la putere. Într-un dialog pe care şeful statului pakistanez l-a avut cu generalul menţionat, la vremea respectivă era în activitate, a transmis dorinţa, pe care a spus-o şi americanilor, să găsească printre talibanii moderaţi oamenii care pot fi selectaţi pentru viitoarea conducere a Afganistanului. Altfel, trupele aliate, şi aici e vorba de trupele NATO, indiferent că se implică în baze militare retrase din marile oraşe, în instruirea armatei naţionale, a poliţiei afgane, vor trebui să rămână în efective mari şi dincolo de limita lui 2014. Şi se mai făcea o estimare foarte interesantă! dacă la alegerile din noiuembrie 2012 vor câştiga republicanii, respectiv un bărbat sau una dintre cele două candidate femei, cu siguranţă, prima măsură luată de republicani va fi stoparea retragerii. Din această perspectivă, Afganistanul rămâne o mare provocare, pentru că niciunul din vecinii săi, şi mă refer la Iran, la Pakistan, nu este în situaţia, la ora actuală, de a avea relaţii bune cu occidentul şi de a sprijini autorităţile de la Kabul să stabilizeze un regim de eventuală orientare democratică.  

Radu Dobriţoiu: Să amintim că noi am mai vorbit de aceste negocieri cu talibanii la "Euroatlantica" şi în urmă cu câteva luni. Britanicii au vorbit deschis despre deschiderea acestor negocieri. Domnule colonel Petrescu, încă o întrebare pe tema Afganistanului. Iată, domnul secretar de stat Ioan Dascălu a reuşit să primească din partea domnului general William Caldwell asigurări că jandarmii nu vor mai acţiona în această zonă dificilă şi ne refeream la baza de la Spin Boldak. Cum credeţi că domnul Oprea va reuşi să obţină o zonă de operaţii mai puţin fierbinte decâ Kalat, Zabul, acea zonă unde sunt incidente zilnic?

   Ion Petrescu: Eu cred, în primul rând, că România datorează armatei noastre naţionale şi trebuie s-o spunem, în primul rând armatei noastre naţionale, intrarea în NATO. Doi - forţa expediţională românească, care este la un nivel de aproximativ 1.800 de militari, nu s-a dus acolo să facă o paradă pe sub Arcul de Triumf; execută misiuni foarte dure. Cred că trupele noastre româneşti, la fel ca şi jandarmii, nu trebuie să fie cocoloşite sau să fie puse în locuri în care să nu se întâmple nimic. Noi nu avem - am să fiu un pic dur, dar îmi cer scuze, este cazul - laşitatea olandezilor şi nici a altora care au... 
Radu Dobriţoiu: Militarilor olandezi... 
Ion Petrescu: Exact.  ealizator: Ca să nu intrăm în conflictul Schengen şi cu emisiunea asta. De altfel, ne distingem... 
Ion Petrescu: Sau a altor aliaţi care au plătit talibanii locali să nu-i atace. 

Radu Dobriţoiu: Francezii şi italienii, după câte îmi amintesc eu, plăteau nişte stipendii către... 
Ion Petrescu: Însă, pentru liniştea ascultătorilor noştri, la ora actuală, atenţia americanilor, şi mă refer aici la comandamentul de la Kabul, dar şi orientarea Pentagonului, este spre zona din vestul Pakistanului, zona unde... 
Radu Dobriţoiu: Waziristanul. 
Ion Petrescu: Waziristanul şi zona federală în care triburile administrează zona şi unde se pare că va fi o intervenţie militară chirurgicală împotriva campusurilor insurgenţilor talibani. 

Radu Dobriţoiu: Ediţie dedicată participării trupelor Ministerului de Interne la misiuni internaţionale, invitaţi: domnul Ioan Dascălu, secretar de stat în Ministrul Administraţiei şi Internelor şi domnul colonel Ion Petrescu, analist militar. Colega mea, Luminiţa Apostol, corespondentul Radio România la Bruxelles, a realizat un interviu în exclusivitate cu secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, în care liderul NATO s-a referit şi la situaţia din Kosovo. Vă propun să ascultăm acest fragment, după care să abordăm acest subiect, Kosovo, unde avem în acest moment 178 de jandarmi şi poliţişti români plus 60 de infanterişti. Aşadar, Anders Fogh Rasmussen. 


Reporter: O altă întrebare legată de Rusia şi de discuţiile de săptămâna aceasta din Consiliul Nord-Atlantic, ambasadorul rus a declarat că au fost discuţii foarte dure referitoare la Kosovo şi că Rusia a cerut o anchetă după evenimentele din nordul Kosovo. Cum răspundeţi acestei cereri?  nders Fogh Rasmussen: Răspunsul meu este foarte clar, NATO şi partenerii din KFOR acţionează pe baza unui mandat al Naţiunilor Unite, iar trupele noastre au acţionat respectând pe deplin acest mandat. Suntem acolo pentru a asigura securitatea zonei şi pentru a asigura libera circulaţie a persoanelor, iar trupele noastre au luat toat măsurile necesare pentru îndeplinirea mandatului încredinţat. Recent, au fost înregistrate violenţe, trupele noastre au acţionat pentru a se apăra şi niciun fel de investigaţii nu sunt avute în vedere, pentru că ştim foarte bine ce s-a întâmplat. Cred că trupele din forţa KFOR au contribuit la calmarea situaţiei şi sper că va exista o soluţie paşnică la disputa din nordul Kosovo. 

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, să precizăm pentru ascultătorii emisiunii "Euroatlantica" la ce eveniment se referea secretarul general al NATO şi să precizăm, totodată, că este vorba de trupe ale NATO, KFOR, şi nu despre trupe EULEX, ale Uniunii Europene din care fac parte şi jandarmii. Vă rog să le spunem ascultătorilor despre ce incident... 
Ion Petrescu: În primul rând că acolo e vorba de trupe germane şi austriece, care au primit misiunea să nu mai permită localnicilor sârbi să împiedice autorităţile militare ale statului Kosovo, care este recunoscut de către aliaţi, să ajungă la frontiera unde trebuie să-şi instituie autoritatea. Există două versiuni: versiunea aliată este că s-a tras cu gloanţe de cauciuc şi versiunea medicilor sârbi din capitala Kosovo este că s-a tras cu gloanţe adevărate. Este vorba de patru militari răniţi din partea NATO şi şase cetăţeni kosovari de etnie sârbă. Un incident regretabil şi, în acelaşi timp, dacă se merge pe respectarea normelor de drept specifice administraţiei din Kosovo, chiar dacă aceasta nu este recunoscută la ora actuală decât de 80 de state... 

Radu Dobriţoiu: Să amintim şi să subliniem că România nu recunoaşte Kosovo, să ne adresăm, ca atare, de acum, în emisiune, de drept /.../. 
Ion Petrescu: Am folosit administraţia, pentru că este o administraţie locală din perspectiva Belgradului, care consideră în continuare Kosovo parte firească a moştenirii străbune pentru istoria lor naţională. Pe de altă parte... 
Radu Dobriţoiu: Să le înţelegem durerea sârbilor, pentru că ei construiseră aceste baricade, şi să aducem aminte că în Kosovo, Câmpia Mierlei, acolo au luptat şi 10.000 de ostaşi români, sub comanda lui Mircea cel Bătrân. Iată, vorbim de cruciade, de cruciade la care a luat parte şi România. 

Ion Petrescu: Dar vorbim şi de o realitate nouă, în sensul că pe de-o parte există o presiune din partea Belgradului ca măcar să fie ruptă partea ocupată de etncicii sârbi. 
Radu Dobriţoiu: Partea de nord a provinciei sârbe Kosovo. 
Ion Petrescu: Da. 
Radu Dobriţoiu: Şi vorbim de Leposavić, de zonele respective. 
Ion Petrescu: În acelaşi timp, oficialităţile NATO au anunţat foarte clar că nu vor tolera niciun fel de secesiune. Şi atâta timp cât nu s-a luat o altă hotărâre în ceea ce priveşte mandatul trupelor NATO în Kosovo, ele îşi respectă misiunea iniţială. 
Radu Dobriţoiu: Domnule secretar de stat Ioan Dascălu, de câteva zile aţi revenit din Kosovo. Chiar dumneavoastă aţi întocmit raportul care a fost analizat de CSAT, în urma căruia s-a decis retragerea forţelor de jandami şi de poliţie din Kosovo, în luna decembrie. Să precizăm, tot pentru ascultătorii noştri - pentru că s-a mai făcut confuzia, da nu la RRA, ci pe alte canale media - este vorba de trupe ale Ministerului de Interne, retragerea jandarmilor şi poliţiştilor, şi nu este vorba de trupele Ministerului Apărării, cei 60 de militari români, cei 60 de infanterişti. Domnule secretar de stat, în primul rând doresc să vă întreb de ce ne retragem din Kosovo cu jandarmii şi poliţiştii?  

Ioan Dascălu: Sigur, aşa cum aţi precizat dumneavoastă, am întocmit un raport pe care l-am prezentat în şedinţa CSAT. Sigur, am avut calitatea de invitat la această şedinţă. Pot să vă prezint un punct de vedere personal, pe care mi-l asum. Nu este punctul de vedere al CSAT. În hotărârea CSAT nu se prezintă motivele pentru care s-a luat decizia retragerii. Deci, punctul meu de vedere personal este că s-a luat această decizie datorită degradării climatului de securitate în care atât jandarmii, cât şi poliţiştii români îşi desfăşoară activitatea în acest teatru de operaţiuni, în cadrul misiunii EULEX, sub egida UE. Pe de altă parte, aşa cum preciza şi domnul colonel Petrescu, constatăm o escaladare a tensiunii între sârbi şi albanezi, motivată în principal de decizia autorităţilor de la Belgrad, de la începutul verii, de a interzice importurile din Kosovo, care aveau sigla "made in Kosovo". Sigur, ca o măsură de reciporcitate, autorităţile de la Priştina au interzis importul de produse din Serbia, ceea ce a generat, până la urmă, conflictul din 25 iulie, cu consecinţele ulterioare. Pentru a respecta realitatea evenimentelor care s-au petrecut în 25 iulie, vreau să vă spun că autorităţile de la Priştina au încercat să preia controlul în cele două pune de frontieră din zona de nord a Kosovo, în zona Mitroviţa nord. Este vorba de Poarta 1 şi Poarta 31, care erau deservite de poliţişti kosovari de etnie sârbă şi de vameşi sârbi, şi care, bineîneles, permiteau importul de produse din Serbia. Autorităţile de la Priştina au vrut să preia controlul acestor puncte de trecere a frontierei cu vameşi albanezi şi poliţişti kosovari de etnie albaneză, ceea ce a condus, pană la urmă, la escaladarea acestui conflict. Au existat unele riposte din partea populaţiei civile sârbe din zonă, întrucât această preluare a controlului în cele două puncte de trecere a frontierei s-a încercat să se facă cu ajutorul unor trupe speciale /.../, care sunt încadrate de către luptători albanezi, poliţişti speciali albanezi.  

Radu Dobriţoiu: Să aibe legătură cu UCK? 
Ioan Dascălu: Nu, nu neapărat, însă vreau să vă spun că în urma acelor schimburi de focuri, dacă vreţi, un luptătoru din această formaţiune, /.../, un luptătorualbanez a fost ucis şi alţi patru au fost răniţi. Consecutiv acestui incident violent, populaţia sărbă din întreaga regiune, din Mitrovica de Nord, a instalat baricade pe toate drumurile de acces către cele două puncte de trecere a frontierei, inclusiv pe podul principal din oraşul Mitrovica, pe acel main bridge peste râul Libar care separă comunitatea sârbă din nordul oraşului Mitrovica de comunitatea albaneză din sud şi de asemenea o altă baricadă în faţa sediului UE din oraşul Zvecan. Un total de 11 baricade care sunt baricade imposibil de traversat sau de ocolit de către vehicule şi practic accesul şi schimbarea personalului în cele două puncte de trecere a forntierei nu se face decât cu elicopterul. În acest moment partea de nord a provinciei Kosovo este total paralizată. P de altă parte, să revin la întrebarea dumneavoastră, sigur din punctul meu de vedere participarea noastră în aceste teatru de operaţiuni cu 178 de oameni de la nivelul administrăţiei şi internelor şi în total cu 233 de oameni, ca şi stat,deci suntem principalul stat contributor cu efective în acest teatru de operaţiuni, intră într-o contradicţie flagrantă, dacă vreţi, cu poziţia oficială a ţării noastre de nerecunoaştere a independenţei acestei provincii. Deci, după părerea mea, este o decizie absolut logică a CSAT. 

Ion Petrescu: Aş avea şi eu de făcut două completări. Un alt motv al mâniei sârbilor este faptul că în momentul în care controlul ar fi fost preluat de către autorităţile de etnie albaneză se interzicea automat orice transfer de presă sârbă, de literatură sârbă în Kosovo. Lucrul acesta chiar astăzi la Belgrad a fost dat publicităţii şi s-a mulţunmit Ambasadei ruse pentru sprijinul în dezvăluirea acestor şicane care amintesc de regimul nazist. În al doilea rănd mai este situaţia premierului din Kosovo care acum este luat la întrebări în legătură cu un anumit trafic de organe care este pe zi ce trece tot maidovedit, care era ştiut de trupele KFOR şi care acuma este în faza în care chiar astăzi unul dintre martorii care recunoscuse, parlamentar din Kosovo, pe unul dintre făptuitorii care era mâna dreaptă a premierului kosovar, a murit în Germania. Deci avem deaface cu o suprapunere a unor autorităţi din Kosovo cu anumite structuri mafiote care nu au nicio legăţură cu eventualele idealuri de libertate ale kosovarilor.    

Radu Dobriţoiu: Foarte scurt, domnule secretar de stat, exact pe aceaşi întrebare pe care v-am pus-o, putem spune că jandarmii într-un fel erau şi prinşi între aceste două tabere, sârbi alături de care noi am fost de-a lungul istoriei parteneri şi kosovarii de etnie albaneză, în primul rând, şi poate la decizia retragerii contribuie şi atitudinea albanezilor din provincia Kosovo fată de trupele româneşti? 
Ioan Dascălu: Trebuie să recunoaştem că există o campanie mediatică, să spun aşa, concertată împotriva prezentei noastre cu jandarmi în primul rând în acest teatru de operaţiuni, în principal datorită incidentului care a avut loc la începutul anului 2007, în Priştina, când în timpul unei misiuni pe care o exercitau jandarmii români de restabilire a ordinii publice în capitala acestei regiuni, jandarmii au executat foc cu muniţie, cu gloane de cauciuc practic, nu a fost o muniţie letală şi doi protestatatri albanezi din regiunea Poedovo au decedat. Sigur că acesta a fost punctul din care am care am înregistrat foarte multe comentarii negative în presa kosovară, dacă vreţi, de limbă albaneză.  


Radu Dobriţoiu: Colegele din regia de emisie confirmă că avem legătura cu colonelul Valentin Indrieş, şeful detataşamentului de jandarmi din Kosovo. Bună seara domnule colonel! 
Valentin Indrieş: Am onoarea să-l salut pe domnul secretar de stat, pe invitatul dumneavoastră domnul colonel Ion Petrescu, pe dumneavoastră şi pe ascultătorii dumneavoastră. Bună seara! 
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, ce ne puteţi spune despre misiunile pe care le executaţi în Kosovo? 

Valentin Indrieş: Ne desfăşurăm o activitate aici în Kosovo sub umbrela legislativă a Rezoluţiei ONU 12-44 care a fost preluată de către UE şi a constituit practic baza înfiinţării misiunii EULEX. Misiunea EULEX este o misiune full executivă, noi, în ceea ce ne priveşte, ca şi jandarmi români în acest teatru de operaţii, avem  misiunea să prevenim conflictele interetnice, să conservăm integritatea comunităţilor etnice de la nord de râul Ibar şi să asigurăm securitatea cetăţenilor din Mitrovica, atât din partea de nord, cât şi din partea de sud, ca fiind şi zona noastră de dislocare. În ceea ce priveşte compoziţi misiunilor pe care le executăm, nu putem spune că ducem lipsă de ele, avem o medie generoasă de misiuni, desfăşurăm în principal misiuni de control /mulţimilor/, trecând prin toate formele de manifestare ale protestelor pe care trebuie să le asigurăm din punct de vedere al ordinii publice, protestele pasive, mixte, violente, lupte de stradă, chiar interetnice între albanezi şi sârbi, lupte stradă chiar şi împotriva autorităţilor mai nou, atât a autorităţilor locale, cât şi internaţionale. Avem o misiune deosebit de delicată, aş spune eu, pentru că asigurăm din când în când, prin rotaţie cu celelalte /..../ Curtea de Justiţie din Mitrovica /nord/ care este unul dintre simbolurile sârbilor din Kosovo, alături de membrii Gate 1, Gate 31 şi bineînţeles de mănăstirile de la Dečani şi Patriarhia Sârbă din zona de sud. Mai avem, bineînţeles, misiuni chiar acum, curente la Gate 1, unde desfăşurăm activitatea în blue box-ul care s-a constituit aici, cu 12 jandarmi. Urmează ca de săptămâna viitoare să ne mutăm în cealaltă parte. Executăm, de asemenea, escorte adminsitrative ale Kosovo Police, care merge către Gate 1 şi Gate 31, escorte ale custom-urilor, ale investigatorilor, etc. Bineînţeles că am asigurat, având în vedere faptul că /.../ România este cam singura unitate care se descurcă foarte bine în nord din punct de vedere al cunoaşterii zonei şi al drumurilor pentru că foarte des drumurile sunt blocate instantaneu şi trebuie ocolite pentru a atinge ţinta. Escortele VIP le asigurăm, de asemenea, tot noi, din când în când. 

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, aţi pomenit de nord, unde populaţia majoritară este sârbă. Îmi aduc aminte, când am vizitat, în 2002, provincia sârb Kosovo, sârbii aveau o impresie foarte bună despre poliţiştii români care erau sub mandat ONU la data respectivă, despre trupele româneşti. De fiecare dată când aveau o problemă, doreau ca aceasta să fie rezolvată de către poliţiştii români. Cum au primit vestea sârbii din Kosovo, cum au primit vestea retragerii jandarmilor şi poliţiştilor români în luna decembrie?  
Valentin Indrieş: Domnule Radu, la ora actuală, aşa cum cred că ştiţi, toată partea de nord, peste râul Ibar, este blocată, este baricadată. Niciun internaţional nu este acceptat dincolo de baricade, fie ei englezi, francezi, polonezi sau români decât transportaţi cu elicopterul. Din semnalele pe care le avem de la cetăţenii de etnie sârbă ai provinciei Kosovo este clar că le pare rău că plecăm. În schimb, acestea sunt nişte semnale neverificate, impresia bună faţă de /.../ România şi de poliţiştii români care acţionează în zona de nord este aceeaşi, nu şi-au schimbat-o. De altfel, noi suntem printre puţinele forţe internaţionale dezirabile în zona de nord pentru cetăţenii de etinie sârbă din provincie. 

Ion Petrescu: Domnule colonel, am o întrebare scurtă pentru dumneavoastră. 
Valentin Indrieş: Vă rog. 
Ion Petrescu: Cum comentaţi aprecierea ambasadorului Rusiei la NATO, Dmitrii Rogozin, că în Kosovo este o stare premergătoare unei situaţii de război?  alentin Indrieş: Având în vedere ultimele evenimente, dar îmi permit să le comentez cu latura personală a acestui comentariu, având în vedere ultimele evenimente, precum şi îndârjirea sârbilor pe care am observat-o de când am venit aici, cred că este foarte posibil ca, în situaţiile în care se vor face alte intervenţii în forţă, incidentele de acum trei zile, care au avut loc la Gate 1 să se repete şi chiar să crească în intensitate.

Valentin Indrieş: ...Pentru că, atunci, trupele KFOR germane, alături de trupele KFOR americane, au avut un schimb de focuri susţinut, timp de două minute, cu, să le spunem, cetăţeni de etnie sârbă, care încercau să protejeze baricada dinspre partea Kosovo de la Gate 1. Această baricadă, până la urmă, a fost înlăturată, în cursul zilei de astăzi, în totalitate. 
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Valentin Indrieş, vă mulţumim că aţi intrat în direct cu noi, din Kosovo, la emisiunea "Euroatlantica"! Vă urăm să vă întoarceţi cu toţii sănătoşi acasă şi, încă o dată, mulţumiri şi apreciem ceea ce faceţi sub drapelul României!
România găzduieşte, peste o săptămână, a 57-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, cel mai important eveniment din activitatea organizaţiei. Ce semnificaţii are pentru ţara noastră şi ce aşteptări au participanţii ne spune colegul meu, Septimiu roman, care a stat de vorbă cu doi dintre membrii delegaţiei României. 

Reporter: Adunarea Parlamentară a Alianţei reprezintă forumul de dialog parlamentar internaţional cu privire la problemele de securitate, politice, sociale şi economice. Peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre ale NATO şi delegaţi din ţările asociate, partenere regionale, asociate mediteraneene şi observatoare vor discuta probleme de interes privind securitatea internaţională. Ei vor formula recomandări şi vor adopta rapoartele celor cinci comisii de specialitate, pentru economie şi securitate politică, pentru apărare şi securitate, comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii, cea pentru ştiinţă şi tehnologie. Şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO, deputatul Sever Voinescu, era de părere, într-un interviu în exclusivitate pentru postul nostru de radio, că se vor lua decizii foarte importante.  ever Voinescu: Sunt subiecte extrem de importante pe ordinea de zi. Vom vorbi despre războiul din Afganistan, care este, să spun, chestiunea cea mai importantă în momentul ăsta, e cea mai importantă de câţiva ani deja. Vom avea o reacţie sub forma unei rezoluţii pe marginea evenimentelor din Africa de Nord, acolo unde NATO are trebui să fie prezentă într-o anumită formă, credem noi. Vom avea, de asemenea, discuţii foarte serioase, cu atât mai mult cu cât le vom la Bucureşti, pe marginea scutului antirachetă - un proiect în care România e pionier, ca să spun aşa, şi e o nevoie reală de comunicare cu ceilalţi aliaţi pe subiectul ăsta. Altfel, sigur, vom avea şi alte teme, care au suscitat interesul unor colegi parlamentari; de pildă, vom avea şi un raport, şi o rezoluţie pe marginea prezenţei doamnelor şi domnişoarelor în armată şi în structurile militare. Vom avea, de asemenea, discuţii în legătură cu noile tipuri de ameninţare, va fi un raport în comisia noastră de ştiinţă şi tehnologie, pe marginea ameninţărilor de tip cyber, care sunt din ce în ce mai complexe în momentul ăsta. Va fi, cu alte cuvinte, o reuniune bogată, sunt multe de vorbit, Alianţa e un organism viu, cu foarte multă treabă.  eporter: Pentru preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, membru al delegaţiei ţării noastre la Adunarea Parlamentară NATO, organizarea în ţara noastră a acestei sesiuni reprezintă o consacrare a poziţiei pe care România o are în cadrul Alianţei.  eodor Meleşcanu: Pentru /noi/ este a doua reuniune, ca importanţă, după întâlnirea NATO la cel mai înalt nivel, la nivel de preşedinţi şi prim-miniştrii. Această întâlnire, de aici, este de aceeaşi magnitudine, însă de data aceasta are două caracteristici. În primul rând, este o reuniune a parlamentarilor din ţările membre NATO, deci care, practic au obligaţia de a controla, verifica şi sprijini acţiunile guvernului în ceea ce priveşte funcţionarea NATO. Şi a doua caracteristică foarte importantă este că, pe lângă parlamentarii din ţările membre NATO, la această reuniune participă şi parlamentari din celelalte ţări care iau parte la programele NATO, în special la parteneriatul pentru pace. Deci, este o reuniune, dacă vreţi, mai largă decât Summit-ul NATO. Prin amploarea ei, are şi o altă semnificaţie pentru România, la reuniunile parlamentare de acest tip, la Adunarea Parlamentară a NATO este obiceiul ca foarte mulţi să vină însoţiţi de soţie sau alţi membri ai familiei, existând şi un program special, de natură culturală, pentru cei care însoţesc. Are şi meritul de a fi o ocazie, un excelent prilej pentru foarte mulţi parlamentari din ţările membre ale NATO, care poate nu au vizitat niciodată România, nu ştiu mare lucru decât eventualele clişee pe care le-au văzut la televiziunile sau în presa scrisă din statele lor. Deci e, în acelaşi timp, şi o reuniune care permite unor oameni să vadă, să ia contact direct cu realităţile din România, aşa cum sunt ele, şi cu bune, şi cu rele. Şi, în fine, nu în ultimul rând, pentru mine, această reuniune importantă a Adunării Parlamentare a NATO este şi o recunoaştere, dacă vreţi, sau o reconfirmare a încrederii de care se bucură România în cadrul NATO, a rolului pe care şi l-a asumat şi a capacităţii noastre organizatorice şi, aş spune, chiar şi financiare, că nu e totul fără bani, de a organiza o reuniune de o asemenea amploare.  eporter: Vinerea viitoare, preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Karl Lamers, va susţine o conferinţă de presă împreună cu secretarul general al Adunării, David Hobbs, şi cu şeful delegaţiei române, Sever Voinescu. Sâmbăta viitoare şi duminică, delegaţii vor dezbate, în fiecare din cele cinci comisii, o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare. La  discuţii vor participa şi reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, din lumea academică, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Reporter: La sesiunea plenară de luni, 10 octombrie, vor participa preşedintele Adunării Parlamentare a NATO şi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. A 57-a sesiune se va încheia cu dezbaterea şi adoptarea recomandărilor Adunării Parlamentare a NATO. 

Radu Dobriţoiu: Ascultaţi "Euroatlantica". Aţi ascultat un reportaj realizat de colegul meu Septimiu Roman despre sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO care va avea loc la Bucureşti peste o săptămână. Revenim la subiectul ediţiei de astăzi, subiectul principal, ediţie dedicată participării trupelor Ministerului de Interne la misiuni internaţionale. Invitat special - domnul secretar de stat Ioan Dascălu de la Ministerul de Interne. Domnule secretar de stat, ca o concluzie pentru că ne apropiem rapid de finalul emisiunii. Cum puteţi caracteriza participarea trupelor din Ministerul de Interne, iată la misiuni dificile din Kosovo, din Afganistan, am amintit eu şi de Haiti, unde avem acolo poliţişti. Ce ne puteţi spune ca o concluzie? 
Ioan Dascălu: În concluzie, vreau să vă spun că monitorizăm atent calitatea misiunilor executate de către jandarmii şi poliţitii români în teatrele de operaţiuni în care îşi desfăşoară activitatea. Vreau să vă spun că, în acest moment avem cuvinte de apreciere din partea conducerilor tuturor misiunilor în care avem reprezentat Ministerul Administraţiei şi Internelor. În total, la misiunile de menţinere a păcii avem un număr de 323 de poliţişti şi jandarmi, atât sub mandat al Uniunii Europene, de asemenea ONU, NATO Şi OSCE. 
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată participării trupelor Ministerului de Interne la misiuni internaţionale. Invitaţi - domnul Ioan Dascălu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor şi domnul colonel Ion Petrescu, analist militar.


Etichete jandarmiJandarmi AfganistanEuroatlanticaRadu DobritoiuIoan DascăluIon PetrescuNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live