Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICĂ SI RADIO (Continuare) Duminică, 07 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

15 Aprilie 2016
Vizualizari: 1385
Comentează add

O dată cu încălzirea vremii, noi valuri de migranţi sunt aşteptate să ajungă în Europa, pe trasee utilizate deja sau pe noi rute, ce vor ocoli barierele pe care le instalează autor

Migranții: presiune pe Europa

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Abordăm din nou, în această ediţie, o temă importantă pentru stabilitatea şi securitatea europeană, cu impact asupra viitorului din Uniune: migranţii şi presiunea acestora pe Europa. O dată cu încălzirea vremii, noi valuri de migranţi sunt aşteptate să ajungă în Europa, pe trasee utilizate deja sau pe noi rute, ce vor ocoli barierele pe care le instalează autorităţile din ţările de la graniţa Uniunii Europene. Continuă eforturile pentru identificarea unor soluţii funcţionale pentru gestionarea problemei migranţilor. Cotele de refugiaţi continuă să reprezinte un subiect controversat şi se depun eforturi pentru a controla tranzitul migranţilor dinspre Turcia spre Europa. Aşadar, o problematică ce apasă din ce în ce mai mult Europa, o presiune ce se va resimţi probabil pe termen lung. Invitatul ediţiei este generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor, analist politico-militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta Euroatlantica. În această seară vorbim despre migranţi şi presiunea acestora pe Europa. Bună seara, domnule general Stan Petrescu. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Stan Petrescu: Bună seara şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: O problemă cu evoluţii complexe, cea a migranţilor care caută noi rute spre inima Europei. Ce poate opri acest aflux?
Stan Petrescu: Acest aflux de emigranţi este greu de oprit şi migraţia va fi o constantă, un asediu constant, în ghilimele pun, asupra Europei, pentru că invitaţia făcută de Angela Merkel, să ne amintim de vara anului trecut, când a spus că îi primeşte cu tot dragul, 800 sau chiar la un milion, a încurajat acest aflux de emigranţi, prin traseele cunoscute, traversând Marea Mediterană, fie prin Italia, dar cu concentrare asupra Greciei şi, de unde Grecia, fiind veriga slabă la frontiera UE, a permis să se creeze adevărate cărări de invazie, prin... pe de o parte, prin Balcani, de fapt, două, şi anume: Grecia, Macedonia, Serbia. Din Serbia în Ungaria şi iată în Vest, în Germania, şi pe de altă parte, o altă rută, prin Bulgaria, România şi mai departe, în Vest... Acest drum este obturat /.../ de măsurile ferme luate de către Bulgaria şi România, care are un baraj natural, Dunărea, pe de o parte, dar pe altă parte, România este una dintre cele mai importante ţări în asigurarea frontierei de Sud-Est a UE, şi a dovedit că acest lucru îl stăpâneşte cu prisosinţă. Aşadar, cele două rute foarte importante, cele din Nordul Africii, unde se strâng fie din Siria, ca urmare a efectelor războiului, dar şi din Africa /.../, dar şi din Sudan, fie ajung în Libia, se concentrează, traversează Marea Mediterană. Acum, mai nou, în Italia, prin Lampedusa, dar Grecia rămâne veriga slabă şi este asaltată şi cealaltă cale de migraţie, care vine din Pakistan, care vine din Afganistan, prin ţările din Sudul Rusiei, toate terminate în "stan": Tadjikistan, Uzbekistan  - e concentrează la frontiera Moldovei şi chiar a Ucrainei, dovadă că în ultima vreme, pe frontiera cu Ucraina, dar şi pe frontiera cu Moldova, vameşii noştri şi Poliţia de frontieră au depistat şi au reţinut foarte multe familii, dar şi... în special, de provenienţă afgană, de provenienţă pakistaneză. Iată /.../ nu este uşor şi greu de stopat,dacă nu se ia o decizie la nivel european, dar o măsură s-a luat şi credem că a temperat întrucâtva aceste valuri de emigranţi, dacă ne gândim la faptul că Turcia a revenit la o nouă ascultare, acea imensă sală de aşteptare numită Turcia, pentru imigranţii sirieni. Gândiţi-vă că sunt circa două milioane de sirieni care staţionează pe teritoriul turc, mai mult decât toţi sirienii care sunt undeva adăpostiţi prin toate ţările lumii şi primind un ajutor financiar consistent, în prima etapă, de trei miliarde, următoarea etapă de încă trei miliarde, şi atunci se va stopa... s-a făcut, de fapt, o cotă de deportare a acestor imigranţi, care nu îndeplinesc condiţiile azilului politic, să meargă în ţările de origine. Aşadar, este una dintre hotărârile UE, după atâta indecizie, după atâta aşteptare, după atâta scandal. Dacă ne amintim de acea contabilicească cotă, stabilită de către Uniunea Europeană, pur şi simplu să se împartă un număr de imigranţi la numărul ţărilor primitoare şi să stabilească această cotă care a inflamat presa şi a inflamat şi ţările membre. Iată, Ungaria, la nivel public, a fost extrem de ofensată prin primul ministru Orbán.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, în istorie am mai avut o situaţie, tot în regiunea Orientului Mijlociu. Mă gândesc la cazul palestinienilor, care nu au venit spre Europa, ci s-au dus spre ţări arabe, din acea regiune. De ce nu se întâmplă aşa şi acum? De ce nu pleacă aceşti migranţi spre ţări din zona respectivă, cu aceeaşi cultură, cu tradiţii similare, cu aceeaşi religie?
Stan Petrescu: În primul rând, la baza acestei mişcări de trupe, pun în ghilimele, de migranţi, este fenomenul acesta că dinspre ţările sărace caută să atingă ţările bogate şi faptul că masa de populaţie din nordul Africii, din Orient, a atins un punct critic şi cu o populaţie destul de pregătită şi care caută condiţii mai bune de trai. Deci, ăsta ar fi fenomenul emigraţionist, la baza căruia stă căutarea unui loc de muncă - unii zic că merg la studii, alţii, din considerente politice, alţii ca urmare a efectelor războiului şi sunt justificate aceste mişcări, pe de-o parte. Dacă dăm timpul înapoi şi analizăm contextul de la acea dată, sigur, era o serie întreagă de state, cum ar fi Irakul, cum ar fi Siria, cum ar fi şi Libia...
Radu Dobrițoiu: Iordania...
Stan Petrescu: Iordania. Bine, Iordania îşi menţine statalitatea în condiţii foarte bune, fiind un aliat foarte de nădejde şi apropiat al Statelor Unite ale Americii şi are atât palestinieni, cât şi sirieni pe teritoriul naţional, pentru că există un stat, există autoritate. Şi în Irak exista un stat, exista o autoritate până la frontierele sale şi atunci era mai uşor de primit şi de adaptat, aveau aceeaşi cultură aproape, aceeaşi limbă, aceleaşi tradiţii. Însă, lucrurile s-au schimbat după Primăvara arabă. Practic, să-ţi folosesc aşa, un cuvânt, neaoş românesc, este vraişte în Orient, atât în Irak, atât în Libia şi în războiul acesta sirian care nu se mai termină, care a adus aproape 300.000 de morţi şi au plecat în bejanie milioane şi milioane de sirieni. Deci, astea sunt efectele războiului.

Radu Dobrițoiu: Continui această idee şi vă întreb, totuşi, aveam regatele arabe, Emiratele din regiunea respectivă, care, iată, nu se înghesuie cu aceleaşi ghilimele, să primească refugiaţi din Siria.
Stan Petrescu: Şi aici este o discuţie pe care nu o putem adânci din cauza timpului, însă sunt chestiuni de natură religioasă, divergente, dacă ne gândim la acele două ramuri principale, suniţi, şiiţi. Iată că şi wahabiţi, cum sunt aici, iată, la conducere în Siria şi chiar dacă au la bază aceeaşi cultură...
Radu Dobrițoiu: Alauiţi. Wahabiţii sunt cei mai apropiaţi de ISIS.
Stan Petrescu: Scuzaţi, aveţi dreptate! Da. Aşa este. Şi chiar dacă sunt beneficiarii aceeaşi culturi de tip islamic, iată că aici ei se hârjonesc în anumite diferenţe de natură culturală şi religioasă şi Arabia Saudită nu-i primeşte şi îi dirijează către... Există şi acel curent sau această teorie conspiraţionistă precum că există un centru de dirijare care dispune de bani, de sume, iată ne scoate în evidenţă Panama Papers, unde sunt atâtea şi atâtea firme înregistrate prin care se pot face plăţi, sunt scurgeri de fonduri financiare care pot să ajungă la cei care coordonează foarte bine războiul ISIS şi, sigur, şi bani suficienţi de mulţi, cu care să doteze pe aceşti migranţi să ajungă în Europa de Vest. Dar aici încurajează reţelele de crimă organizată.

Radu Dobrițoiu: Îl putem cita aici şi pe Gaddafi care a spus că, în viitor, Europa nu trebuie atacată cu armate, pentru că Europa are deja 40 de milioane de musulmani, la data respectivă, când făcea Gaddafi aceste declaraţii, în viitor, cu ajutorul lui Allah, Europa va fi ocupată fără luptă.
Stan Petrescu: Da, există şi nu numai din partea Libiei, şi din partea Algeriei. Am mai discutat la acest microfon al dumneavoastră de celebrele cuvinte ale generalului de Gaulle după eliminarea Algeriei. El nu a fost de acord să le acorde cetăţenie franceză, că s-a produs o invazie al algerienilor pe teritoriul francez şi aceste două culturi n-ar putea să coexiste aşa cum nu putem amesteca oţetul cu uleiul. Dar, cucerirea Europei este o chestiune mai veche, o teorie mai veche a Islamului şi, sigur, cu sorginte în conflictele cruciate, între cruciaţi şi Islam. S-a încercat de două ori să se asalteze Europa nu s-a... Şi iată, cu această invazie, care sufocă, practic, frontierele UE, ar putea să reuşească. Şi în spatele acestor migraţii se găsesc aceşti soldaţi ISIS, dar şi terorişti, care şi-au creat deja baze, şi-au creat deja infrastructură şi reţea şi oricând pot să producă ceea ce s-a întâmplat la Paris, la Lomdra, la Bruxelles ş.a.m.d., să producă şoc şi groază în Europa.

Radu Dobrițoiu: Uniunea Europeană a creat noi instrumente pentru ajutor umanitar şi depune eforturi pentru a ajuta Grecia, prima ţară care se confruntă cu presiunea migranţilor. Din Olanda, ţară care deţine preşedinţia UE, transmite Claudia Marcu despre criza refugiaţilor.

Reporter: În ultimul an, au fost dublate resursele financiare destinate acestei crize, de la 4,5 miliarde de euro în 2015 la 10,5 în prezent - a declarat la Amsterdam comisarul european pentru buget Kristalina Gheorghieva.
Kristalina Gheorghieva: De asemenea, am reuşit să creăm instrumente potrivite situaţiei de faţă. De exemplu, am creat un nou instrument pentru ajutor umanitar, care să acţioneze în interiorul UE şi nu în afara ei, aşa cum se obişnuieşte, pentru că se presupune că ţările noastre sunt prospere. De data aceasta, s-a dovedit că nevoile sunt atât de stringente, încât trebuie să fim în stare ca, săptămânal, să mobilizăm resurse financiare pentru autor umanitar de urgenţă.
Reporter: Kristalina Gheorghieva a reamintit faptul că acest instrument a fost creat pentru trei ani, în special pentru ajutorarea Greciei cu 700 de milioane de euro. Sunt instrumente care creează o anumită flexibilitate la nivelul bugetului UE.
Kristalina Gheorghieva: Sunt circumstanţe greu de prevăzut, care necesită sume mari de bani şi atunci ne uităm în buget la capitole care nu sunt neapărat o prioritate în acest moment. A fost nevoie de bani pentru acordul cu Turcia - un  miliard de euro de la bugetul Uniunii, două miliarde de la statele membre.
Reporter: Kristalina Gheorghieva pledează pentru mai multă flexibilitate în viitorul buget, astfel încât un euro să poată fi folosit de două ori şi a dat următorul exemplu.
Kristalina Gheorghieva: Cu 30 de milioane de euro de la buget am rezolvat două probleme: am cumpărat lapte de la fermierii europeni şi am hrănit copiii refugiaţilor. Trebuie să fim creativi.
Reporter: A încheiat Kristalina Gheorghieva, comisar european pentru buget.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, pare, totuşi, că Uniunea Europeană este în dificultate în acest proces de gestionare a crizei refugiaţilor şi lucrurile se mişcă destul de greu pentru a rezolva această problemă, pe care o putem, totuşi, anticipa, cu impact pe termen nu numai mediu, ci şi lung şi pentru viitorul continentului.
Stan Petrescu: Sigur, această migraţie generează trei situaţii şi anume una de criză, una de aşteptare şi una de urmare a acestor aşteptări - iată, invadează migranţii Europa. Mai degrabă, am putea vorbi de o indecizie. Deci cele 28 de state nu reuşesc să dea soluţii acestui fenomen, care este extrem de grav şi a pus Europa în dificultate. Suntem la ciocnirea sau la conflucena a două culturi, cea conservatoare, cea islamică, cea care nu este de acord cu sexualitatea... cu principiile şi valorile liberale a unui Occident foarte dezvoltat, a unui Occident care a depăşit în secole, dacă vreţi, distanţele dintre cultura lor şi cultura occidentală, care este extrem de progresistă şi sigur că ei vin pe acest spaţiu, unde se adaptează şi foarte greu. Europa nu a reuşit să dea soluţie - abia într-un sfârşit am amintit cazul deportărilor cu acordul Turciei şi cu ajutoare substanţiale, slăbiciunea de care a dat dovadă Grecia, foarte tare, deşi am fost criticaţi anul trecut că nu meritm să intrăm în Spaţiul Schengen, noi, românii, pentru că nu putem să stopăm traficul de droguri şi de migranţi; s-a dovedit faptul că de fapt Grecia este aceea prin care reţele de traficani de fiinţe umane s-au dezvoltat şi au făcut afaceri de miliarde, dar nu mai... şi de trafic de droguri. Deci prin Grecia, prin arhipelag, prin insulele lor s-au scurs către Occident toţi aceşti factori de risc. Ei bine, până când nu se dă o decizie politică, până când Uniunea Europeană nu hotărăşte, nu în numele statelor, ci cu consultarea tuturor celorlalte state s ia masuri ferme, această migraţie va continua, iar fenomenul terorist va continua.

Radu Dobrițoiu: Acordul cu Turcia, cu scopul de a reduce numărul de migranţi, reprezintă o prioritate pentru UE, dar şi una dintre soluţiile la problema afluxului de refugiaţi, de la începutul anului, au ajuns în Europa aproximativ 150.000 de migranţi. De la Bruxelles, transmite Cerasela Rădulescu.

Reporter: Cerasela Rădulescu - Dezbateri controversate, la nivelul instituţiilor europene, legate de faptul dacă a scăzut sau nu afluxul de imigranţi şi privind acordul încheiat cu Turcia; dacă acest acord şi-a atins scopul, şi anume, reducerea numărului de imigranţi care vin din Turcia prin Grecia, pe continentul european. Dezbateri aprinse în Parlamentul European, pe această temă. Au fost voci care au salutat acordul cu Turcia şi au încercat să îi convingă pe eurodeputaţi că acesta a început să funcţioneze. Vocile au fost cele ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar şi a celui a Consiliului European, Donald Tusk. Dar eurodeputaţii au criticat negocierile cu Turcia şi au amintit nerespectarea unor drepturi fundamentale cerute de europeni, de către autorităţile turce. Cei doi preşedinţi, Tusk şi Juncker, s-au plâns însă de implementarea aproape inexistentă a planului de relocare a solicitanţilor de azil, plan nepus în aplicare de către statele membre. Tusk a spus că cifrele prezentate în timpul dezbaterii din Parlament de către liderii de grupuri, nu sunt identice cu cele pe care le are domnia sa. El a vorbit însă de 150.000 de imigranţi ilegali care au sosit în Europa de la începutul anului, dar a subliniat că numărul acestora scade în fiecare lună. Totuşi, domnul Tusk a recunoscut că, de la începutul anului, 20.000 de imigranţi ilegali au sosit pe Continent, prin ruta mediteraneană şi că numărul acestora creşte, dar printre aceştia nu se află vreun sirian, ci sunt imigranţi din ţări africane, precum Nigeria, Somalia sau Gambia.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, Turcia joacă o carte importantă, atât ca factor regional de influenţă, dar şi ca interfaţă între Orientul Mijlociu şi Europa, Uniunea Europeană. Joacă o carte, spun pentru că este în relaţie directă şi pe picior aproape de egalitate, în acest moment, cu UE, în dialogul acesta diplomatic pentru rezolvarea crizei migranţilor.
Stan Petrescu: Da, pentru că este actorul de putere cel mai important la frontiera cu UE şi, dacă vreţi, Turcia a reprezentat şi fereastră şi avanpost pentru scurgerea acestor fluxuri de migranţi, dar şi Turcia, la rândul ei, se confruntă cu probleme extraordinar de grele, şi anume numai în ultimii ani s-au născut peste 100.000 de copii sirieni, şi mă refer la cele două tabere unde trăiesc emigranţi sirieni, dar şi cei aproape un milion şi opt sute de sirieni care muncesc şi trăiesc în oraşe, deci nu sunt în tabere. Este nevoie de investiţii în educaţie, este nevoie de investiţii în locuinţe, adică două milioane, două milioane şi ceva de sirieni creează probleme de natură economică şi, poate, Turcia, din aceste cauze a reacţionat pentru a primi sume - pe de o parte. Pe de altă parte, pune şi ea condiţii Uniunii Europene, de a accede în Uniunea Europeană, lucru care, să spunem aşa, sunt întârziate din cauza opoziţiei unor alte state, pentru că pe lângă cele 35 de milioane de musulmani, dacă mai vine şi Turcia, cu vreo 70, 80 - imaginaţi-vă că o cincime sau mai bine, din populaţia UE, care se cifrează la 500 de milioane de creştini, ar fi de cultură musulmană, ori aceste chestiuni ar putea să genereze situaţii de criză extraordinară, între cele două culturi, pe spaţiul UE.

Radu Dobrițoiu: Croaţia şi Albania vor opri crearea unei noi rute migratorii, prin Marea Adriatică - au convenit astăzi la Zagreb, miniştrii apărării din cele două state, care s-ar putea confrunta cu un aflux de migranţi, după închiderea rutei balcanice, informează astăzi Agenţia Tanjug, în timp ce Reuters anunţă că Austria a decis să construiască un gard la graniţă, pentru a opri accesul migranţilor dinspre Italia. Noul sistem de protecţie a frontierei va intra în funcţiune la 1 iunie, în condiţiile în care Ministerul de Interne Austriac estimează că blocarea aşa-numitei rute a Balcanilor va conduce la dublarea traficului de imigranţi spre Italia, până la 300.000 de oameni, anul acesta. Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Elena Postelnicu, situaţia - şi aşa foarte complicată - preocupă, în cel mai înalt grad, autorităţile de la Roma, care se tem că peninsula ar putea deveni o imensă tabără de refugiaţi în aer liber.

Reporter: Zilnic, navele din cadrul Operaţiunii Triton salvează în Mediterană câte 2000 de refugiaţi, care vin dinspre Libia în fel de fel de ambarcaţiuni ilegale sau bărci pneumatice. După închiderea rutei balcanice şi anunţul construirii unei bariere la graniţa dintre Austria şi Italia, la Brennero, creşte şi mai mult riscul ca ţările Europei Meridionale, Italia şi Grecia, să devină tabere de refugiaţi în aer liber, avertizează Organizaţia Medici fără Frontiere. Odată blocată ruta din Balcani, Italia rămâne puntea dintre Occident şi spaţiul mediteranean. Ipoteza că Italia ar putea deveni pista de sosire a migranţilor înspăimântă Roma şi Bruxelles. Ar fi vorba de o invazie foarte greu de gestionat, scrie cotidianul "Il Tempo", ceva care trebuie să fie evitat cu orice preţ. Numărul migranţilor care traversează Mediterana pentru a ajunge în Italia ar putea să se dubleze, de la 150.000 de anul trecut la 300.000 în acest an. Acesta a fost motivul pentru care Guvernul de la Viena a decis că este mai bine să închidă graniţa, pentru a controla un eventual aflux de migranţi. Decizia Guvernului de la Viena deranjează. Italia se teme de haosul ce ar putea să apară la Brennero, de pierderile comerciale din zonă, dar şi de o reacţie negativă din partea localnicilor.

Radu Dobrițoiu: 300.000 de migranţi, domnule general, numai prin Italia îndreptându-se spre Europa - acestea sunt estimarile. Probabil că totalul migranţilor, care vin spre bătrânul continent, va ajunge undeva la 500.000-600.000 în acest an.
Stan Petrescu: Trebuie să facem diferenţă între certitudini şi estimări. Estimările, în general, umflă cifrele, pe de-o parte. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a luat măsura activării Frontex-ului şi o serie întreagă de nave de război, atât italiene, greceşti şi turceşti defilează prin Marea Mediterană, rejectând încercările unor nave-pirat să aducă imigranţi, să le trimită înapoi către porturile libiene, că Libia, iată, a devenit un avanpost puternic în această materie, şi sigur că până la urmă, Europa va accepta să primească doar azilanţii care îndeplinesc condiţiile de azilanţi, iar restul vor fi trimişi la ţările de origine.

Radu Dobrițoiu: Cei mai mulţi migranţi, care se îndreaptă spre bătrânul continent provin din Orientul Mijlociu. Toţi doresc să ajungă în Europa, cei mai mulţi prin Turcia. De la Ierusalim transmite Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Rezervorul primar este Siria, dar nu sunt numai sirieni care pleacă. Este un flux, care include persoane din Afganistan, Pakistan, Irak şi din Africa. Ei fug din zonele în care sunt lupte. Principala componentă a fluxului de migranţi, care a început anul trecut, este siriană. Aproape toată clasa mijlocie siriană şi-a scos agoniseala, bani şi aur, şi a plecat la drum, cu intenţia de a ajunge în Europa. În eventualitatea în care Daesh şi-ar muta comandamentul în Libia, un nou flux de migranţi poate interveni din această direcţie. În ceea ce priveşte rezervorul intermediar, reprezentat de Turcia, oprirea valului de migranţi depinde de modul în care este gestionată situaţia între Bruxelles şi Ankara. Presiunea asupra Europei se manifestă în următoarele planuri: socio-economic, de securitate şi, în perspectivă, de natură religioasă. Astfel, pentru Europa este un efort de natură financiară economică. Din punct de vedere social, este şi o problemă de integrare. Pe de altă parte, intervine factorul demografic şi, nu în ultimul rând, timid, Europa îşi modifică protocoalele de securitate şi intervenţie operativă, pe fondul radicalizării unor elemente. Analiştii comentează despre lipsa caracterului unitar al politicii la nivel european. Pe termen mediu, va exista o presiune de natură culturală religioasă. Fluxul de migranţi aduce cu el şi problemele de acasă. Au fugit din Orient în Europa, dar rămân fideli religiei lor.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, în concluzie, cum va trebui abordată această problemă, unitar, cum spuneaţi dumneavoastră mai devreme, de către Uniunea Europeană?
Stan Petrescu: Prin urmare, este vorba de o decizie politică foarte puternică şi oglindită în acte normative, care să dea posibilitate forţelor, să le spunem, structurilor de forţă pentru a preîntâmpina acest aflux şi anume măsuri puternice de securizare a frontierelor, în apele Mediteranei să fie o prezenţă masivă şi să rejecteze orice încercare de ... la frontiere să se înregistreze doar acei migranţi, care au drepturi de azil şi nu alţii, care din alte motive, vor să penetreze pe teritoriul european. Prin urmare, o mai bună apropiere faţă de Turcia, că ea reprezintă o soluţie, dar nu o rezolvare, ci există un partener de a gestiona în condiţii mult mai bine acest aflux de imigranţi şi, în sfârşit, Europa să aibă controlul gestiunii acestui "asediu" - pun în ghilimele - asupra Europei, prin migranţii de cultură musulmană.
Radu Dobrițoiu: O presiune ce va continua. Vom reveni cu siguranţă asupra acestei teme la "Euroatlantica". Emisiunea la final, ediţie în care am vorbit despre migranţi şi presiunea acestora pe Europa. Invitatul ediţiei a fost generalul Stan Petrescu. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru c aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".


Etichete Operatiunea Tritonfenomenul migratieimigratia spre Europadecizi problema migratieianalize media migratieemisiunea Euroatlanticageneral Stan PetrescuRadu DobritoiuNicu PopescuClaudia MarcuCerasela RadulescuDragos Ciocarlan

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live