Măsuri "dure, dar necesare"

Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat, în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi, că din cauza situaţiei economice dificile la nivel mondial, măsuri similare celor anunţate de preşedintele României au fost deja luate în multe ţări în sectorul privat, inclusiv sectorul privat din România.

"Cei din sectorul privat au fost nevoiţi să facă două lucruri: în primul rând să concedieze personal şi, în al doilea rând, să reducă salariile", a explicat Lucian Croitoru.

El a mai spus că aceeaşi direcţie trebuie să o urmeze şi sectorul public, deşi "acum s-a început în ordine inversă, întâi reducere a salariilor şi după probabil vor urma şi restructurări".

Consilierul guvernatorului BNR a precizat că s-a ajuns în această situaţie deoarece mulţi ani la rând, până în 2009, s-au angajat mai mulţi oameni decât sistemul putea să susţină şi acestora le-au fost acordate salarii peste nivelul sustenabil.

"Pensia medie este mai mare decât venitul mediu al unei familii. Nu este nicăieri în lume o astfel de situaţie într-o ţară dezvoltată", a explicat Lucian Croitoru.

Acesta a mai afirmat că a fost nevoie să se aleagă între două soluţii, amândouă dureroase: fie creşterea impozitelor, fie reduceri în salarii şi în pensii.

"Cred că aceasta, de-a doua, este mai bună. Sunt mai puţine consecinţe pentru viitor. Creşterea impozitelor ar fi descurajat creşterea economică a sectorului privat şi ar fi afectat negativ perspectivele reducerii ratei şomajului", a argumentat Lucian Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a fost de părere că măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu vor fi aplicate până în momentul în care restructurările strict necesare sectorul public vor fi duse la îndeplinire.

În lipsa măsurilor de austeritate "deficitul bugetar ar fi putut ajunge la 9%"

Fără măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu, care includ reducerea salariilor bugetarilor, pensiilor din sistemul de stat, a ajutoarelor de şomaj şi a subvenţiilor, deficitul bugetar ar fi putut ajunge la 9%, apreciază purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Bucureşti.

Aceeaşi sursă mai precizează că Guvernul intenţionează să menţină deficitul bugetar la 7% şi că în prezent, premierul Emil Boc şi ministrul Finanţelor fac ultimele retuşuri la scrisoarea de intenţie pe care autorităţilor române o vor trimite FMI.

Consilierul premierului Emil Boc, Andreea Paul, a declarat pentru Radio România că Guvernul are în vedere şi luarea unor măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare, urmărindu-se, între altele, impozitarea terenurilor agricole, combaterea evaziunii fiscale şi o mai mare transparenţă a sistemului de achiziţii publice.

  

Mediul privat a reacţionat pozitiv la deciziile anunţate de preşedintele Traian Băsescu

Analiştii economici, dar şi bancherii cred că cealaltă opţiune la care ar fi putut apela autorităţile şi anume creşterea fiscalităţii ar fi avut consecinţe mult mai grave pentru ansamblul economiei.

Şeful statului a anunţat aseară că din luna iunie salariile bugetarilor vor scădea cu 25%, pensiile cu 15 procente, la fel ca ajutorul de şomaj.

Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari, dar şi economist şef al unei bănci comerciale româneşti, Ionuţ Dumitru a explicat la Radio România că mediu privat a avut parte de reduceri semnificative în 2009, iar acum o ajustare a sectorului bugetar reprezintă o decizie corectă.

"Reducerea salariilor în sectorul bugetar cred că va crea nişte efecte negative, dar ele nu se vor întinde pe o perioadă foarte lungă de timp şi va exista posibilitatea ca, de la anul, să putem spera la o creştere economică şi o revenire economică. Altfel, cu o creştere de taxe compromiteam pe ani de zile, de acum încolo, prevenirea economiei şi durerea socială ar fi fost şi mai mare" a mai spus Ionuţ Dumitru.

Analistul a adăugat că în cazul în care se constată dificultăţi în achitarea creditelor de către bugetarii afectaţi de deciziile anunţate ieri, băncile ar putea decide punctual restructurarea împrumuturilor.

Statul "trebuie să vină cu măsuri de creare a noi locuri de muncă"

În contextul dominat de scăderea locurilor de muncă din sectorul privat şi cel preconizat în zona bugetară, statul ar trebui să vină cu măsuri suplimentare pentru crearea de noi locuri de muncă, subliniază preşedintele UGIR-1903, Ioan Cezar Corâci.

El a spus că o primă măsură ar fi aceea ca pe o perioadă limitată, pe perioada crizei, locurile de muncă noi create să fie scutite de orice fiscalitate, adică atât de impozitul pe salarii cât şi de CASS.

O altă metodă sugerată de preşedintele UGIR-1903 a fost preluarea modelului din Franţa, acolo unde guvernul a aplicat un program care se numeşte "Doi pe un loc de muncă", în care cei doi salariaţi erau menţinuţi la serviciu chiar dacă ei aveau de lucru parţial pentru patru ore, iar guvernul îi plătea jumătate din salariu.

Toate măsurile anunţate în vederea scăderii cheltuielilor bugetare ar putea să nu îşi facă efectul atât timp cât statul nu va găsi modalităţi de stimulare a mediului de afaceri, mai atenţionează Ioan Cezar Corâci.

"Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei va afecta în mod semnificativ o parte din comenzile pe care le are şi industria. Dar ca acest efort teribil pe care trebuie să îl facă o parte din cetăţenii României să aibă sens, el trebuie să fie dublat de măsuri active pentru ajutarea economiei", a explicat Ioan Cezar Corâci.

O primă măsură ar trebui să fie plata datoriilor către economia reală şi de asemenea ar trebui să existe măsuri active pe piaţa forţei de muncă.

Etichete Lucian CroitoruBNRrestructurărisector publicsector privatTraian Băsescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului: