Marea Britanie vrea să pună capăt liberei circulaţii a muncitorilor

Marea Britanie vrea să pună capăt liberei circulaţii a muncitorilor după ieşirea din Uniunea Europeană şi să limiteze migraţia europenilor slab calificaţi. Informaţia a fost publicată de cotidianul The Guardian, care citează un document de lucru al guvernului britanic.

Autorităţile de la Londra susţin că, pentru a fi considerată un avantaj pentru ţară, imigraţia nu ar trebui să fie numai în beneficiul migranţilor, ci să fie profitabilă din punct de vedere financiar şi locuitorilor Marii Britanii, se arată în documentul redactat luna trecută de Ministerul britanic de Interne.

Ministerul Britanic de Interne avansează o serie de măsuri destinate să reducă sosirea migranţilor europeni slab calificaţi, după Brexit.

Aceştia ar urma să primească permise de sejur cu o durată de maximum doi ani, iar cei înalţi calificaţi de trei până la cinci ani.

Pe piaţa muncii li se va acorda preferinţe muncitorilor rezidenţi şi se va restrânge posibilitatea pentru europeni să caute de lucru în Marea Britanie. Guvernul de la Londra ar urma să limiteze drastic dreptul la reîntregire a familiei pe teritoriul său şi să reintroducă obligaţia prezentării unui paşaport la intrarea în ţară pentru cetăţenii europeni, în locul cărţii de identitate, aşa cum este în prezent.

Propunerile ar urma să fie supuse în negocieri cu Uniunea Europeană şi ar urma să intre în vigoare după o perioadă de tranziţie de doi ani. Un purtător de cuvânt al Guvernului Britanic a declarat că nu comentează documente de lucru care fac obiectul unei scurgeri de informaţii şi a precizat că executivul va prezenta în curând primele propuneri pentru un nou sistem care să permită reluarea controalelor la graniţe.

Chestiunea statutului celor 3,2 milioane de europeni care trăiesc peste Canalul Mânecii şi a milionului de britanici stabiliţi în restul Uniunii Euroopene se află în centrul negocierilor de separare dintre Londra şi Bruxelles.

În iunie, premierul Theresa May a prezentat un proiect pentru a reglementa statutul post-Brexit al europenilor instalaţi deja în Regatul Unit. Ea a promis că nimeni nu va fi expulzat din ţară imediat după pronunţarea divorţului de Uniunea Europeană, prevăzut în martie 2019, şi că Londra va oferi posibilităţi pentru ca europenii să poată să rămână în Marea Britanie.

Peste două sute de mii de români muncesc şi trăiesc în această ţară.

Europarlamentarul Cristian Preda e de părere că "ar fi prost şi pentru europeni şi pentru britanici" dacă Marea Britanie va ajunge să blocheze orice intrare a lucrătorilor europeni pe teritoriul său

"Cred că economia britanică are nevoie de anumite competenţe, aşa cum s-au exprimat lucrurile până acum, cât a existat libertatea de circulaţie; cred de asemenea că europenii sunt interesaţi să lucreze în Marea Britanie, există o admiraţie a europenilor pentru Marea Britanie şi o dorinţă de a trăi în societatea britanică.

"E firesc să existe aceste schimburi, suntem într-o perioadă în care peste tot lumea circulă, sunt mari mişcări de populaţii, că e vorba de migraţie, că e vorba de muncitori detaşaţi, că e vorba de oameni care decid să lucreze sau să trăiască în altă parte decât acolo unde s-au născut, asta e tendinţa vremii.

"Ideea că de acum punem bariere între noi europenii nu este rezonabilă. Eu mă aştept, totuşi, la soluţii inteligente şi care să avantajeze şi cetăţenii europeni care vor în continuare să trăiască în Marea Britanie odată ce sunt acolo, odată ce au muncit pentru PIB-ul Marii Britanii, şi cetăţenii britanici care vor să lucreze în Europa, pentru că evident că dacă Londra face o mişcare radicală către ceilalţi europeni, europenii vor răspunde", a mai declarat la RRA europarlamentarul Cristian Preda.

Articole cu teme similare:

Cabinetul May vrea o reducere a numărului imigranţilor şi reciprocitate

Negociatorii europeni ar fi propus ca britanicii să primească drept de reşedinţă doar în statul membru al Uniunii unde vor fi stabiliţi atunci când Brexitul va deveni efectiv.

Recomandarile editorului:

Concurență mare pentru construirea Lotului 3 al Autostrăzii 1 Sibiu-Pitești

Cel mai lung tronson al Autostrăzii A1: Secțiunea Cornetu-Tigveni, 37 km. și o valoare de 5.8 miliarde lei. Durată minimă de proiectare 12 luni, respectiv 4 ani execuție.

Bucureștiul - pe primul loc la numărul de noi infectări COVID-19

Peste 130 de jandarmi și polițiști, la Peștera Sfântului Andrei

Apel al prefectului de Constanţa, Silviu Ioan Coşa

Noi decizii de carantinare pentru localităţi din judeţul Constanţa

Franţa intră într-o perioadă de relaxare a restricțiilor

În mai multe orașe din Franța sunt anunțate manifestații de protest

Ceremonie restrânsă la Suceava, de Ziua Bucovinei

În aşteptarea vaccinurilor...

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania britanico-suedeză AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford necesită un ''studiu suplimentar''.

Guvernul a discutat despre sporul salarial pt cei care lucrează pe salvare

Premierul Ludovic Orban a spus că sunt consilii județene și primării care nu mai au bani suficienți.

Avertizări cod galben de ninsori

Meteorologii au prelungit codul galben de ninsori pentru estul şi sud-estul Munteniei şi Dobrogea.

Schema de ajutor de stat pentru companiile din HoReCa

Guvernul va discuta proiectul ordonanţei de urgenţă privind schema de ajutor de stat promisă companiilor din HoReCa.

Guvernul britanic cere verificarea vaccinului Oxford/AstraZeneca

Guvernul britanic a cerut instituției responsabile de omologarea vaccinurilor să verifice serul anti-COVID dezvoltat de Uuniversitatea Oxford și AstraZeneca.

Urs lovit de un autoturism pe DN 1, lângă Scoreiu, judeţul Sibiu

UPDATE: Ursul lovit aseară de un autoturism pe DN1, în apropierea localității Scoreiu din județul Sibiu, a decedat.

Liturghia de Sf. Andrei „se va oficia în toată Arhiepiscopia Tomisului”

Sfânta Liturghie se va oficia și la parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei, nu doar la Peștera Sfântului Andrei.