Mare parte din populaţia rurală a României "este săracă"

75% din populaţia rurală a României trăieşte în sărăcie.

Nu e vorba totuşi de sărăcie extremă, ci de condiţii precare, numai că cifra este îngrijorătoare.

Studiul pe teren efectuat de Institutul de Economie Socială şi Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii arată că aproape toate exploataţiile agricole sunt ferme de subzistenţă individuale.

Peste un milion de persoane sunt lucrători în agricultură neremuneraţi şi nu în ultimul rând un număr foarte mic de persoane controlează aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării.

Claudia Petrescu, sociolog la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii, unul dintre realizatorii studiului, spune că motivul acestui nivel de sărăcie este că oamenii care trăiesc în mediul rural nu au locuri de muncă în agricultură, pentru că nu există asociaţii, "pentru că avem o agricultură în special de subzistenţă şi nu avem asocieri între agricultori, astfel încât să poată să-şi vândă produsele şi să poată să aibă venituri".

În ultima vreme, oamenii par că nu se mai asociază. Nu există exploataţii medii, ci doar foarte mici şi foarte mari de peste 100 de hectare.

Claudia Petrescu spune că o cauză majoră este lipsa încrederii populaţiei în ceilalţi.

"Nici politicile publice nu i-au încurajat foarte mult să se asocieze. Acum vedem că există multe voci care spun că este mai bine dacă dăm drumul să vândă acele terenuri. Nu este o soluţie, soluţia este asocierea, dar nu ştiu cum o să reuşim să îi facem pe oameni să se asocieze. Vorbim de asociere şi pe produse diversificate, astfel încât să poţi să ai un produs integrat la final care să aibă valoare adăugată mai mare. Ceea ce se întâmplă cu pieţele este că nu au pieţe de desfacere pentru produsele lor.

"Uitaţi-vă în pieţele din marile oraşe şi din oraşe în general care sunt pline de intermediari, ori în cadrul grupurilor de producători ei trebuie să-şi vândă produsele cu acte, cu acte înseamnă 24% TVA. Dacă-l vând intermediarului, îl vând la un preţ probabil un pic mai mare decât le-ar putea vinde ei cu acte, pentru că ar ajunge foarte scump la piaţă. Intermediarul îl ia fără niciun act de la ţăran şi nu se ştie dacă tot timpul îl vinde cu acte în regulă ca să poată să plătească acel TVA de 24% şi faptul că nu se asociază, nu poţi să-ţi meargă la piaţă şi să vândă şi să şi cultive, şi să lucreze pământul în acelaşi timp", spune Claudia Petrescu.

Ponderea formelor asociative agricole, duoă intrarea în UE, "a scăzut"

Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici explică de ce suntem în această situaţie.

"Aşa s-a dorit. S-a dorit, pentru că nu există politici coerente, nu există bugete multianuale şi asta este o propunere a noastră Asociaţiei Comunelor de câţiva ani, neluată de nimeni în seamă, tocmai pentru ca guvernul să poată, de la an, la an să vadă în primari nişte oameni dependenţi de nişte sume care vin de undeva de la cel de sus. Aşadar, situaţia sărăciei de la ora aceasta este numai şi numai din cauza politicilor ce privesc dezvoltarea mediului rural", a declarat Emil Drăghici.

Acesta explică faptul că România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE şi că după aderarea ţării noastre la UE în loc să crească ponderea formelor asociative agricole, ea a scăzut.

"Dat fiind faptul că agricultura nu asigură un venit corespunzător, oamenii din dorinţa de a face o activitate, au înfiinţat societăţi, după care, rând pe rând, s-a dovedit că de fapt activitatea din agricultură nu este una profitabilă dacă nu este susţinută prin măsuri ferme, prin subvenţii de la nivel naţional sau din alte resurse, pentru că vedem foarte bine situaţia altor state, unde diverse activităţi din agricultură sunt puternic subvenţionate pentru ca produsul respectiv sau activitatea respectivă să fie una profitabilă pentru fermieri", a mai spus Emil Drăghici.

Acces limitat pe pieţe

Acesta spune că, pentru proiecte realizare împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor a creat un plan strategic de dezvoltare a mediului rural şi, mai mult de atât, poate transpune acea strategie într-un program coerent, ajutat şi de media, pe toate căile, pentru ca altfel va rămâne la nivelul unei frumoase strategii, dar fără să fie transpusă în practică.

"Mai mult de atât, s-a văzut clar că anul trecut, la sfârşitul proiectului, deşi era un aranjament ferm ca el să fie aprobat printre hotărârea guvernului, guvernul nu a vrut să vină cu o hotărâre de însuşire a planului strategic şi a rămas, cum se spune poate mai puţin academic, în coadă de peşte, în sensul că proiectul l-am terminat, s-au cheltuit banii, dar nu au realizat acea însuşire de către guvern printr-o hotărâre a planului strategic", a declarat Emil Drăghici.

Ţăranul român are acces limitat la pieţe.

"Ştiu că există puncte de vedere potrivit cărora certificatele de producător agricol se dau şi celor care nu ar fi producători agricoli, ajungând astfel încât să se mascheze forme de comerţ şi implicit să se elimine o fiscalizare cu care nu pot să fiu de acord.

"Noi ne-am implicat în sensul de a menţine la nivel local certificatele de producători şi să le dăm numai acelora care sunt producători pentru a nu duce aceşti mici producători să obţină un astfel de atestat după la nu ştiu ce instituţie judeţeană, pentru că aşa vor dori la un moment dat. Aşadar, pot spune că aici am făcut un lucru bun, dar vedeţi nu toate lucrurile bune pot să acopere tot felul de atitudini necorespunzătoare, poate şi din rândul nostru", a mai spus Emil Drăghici.