Sisteme de irigaţii "finanţate de UE"

Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, a declarat că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru a analiza o astfel de propunere şi ar fi util ca subiectul să fie abordat într-un mod formal alături de Comisia Europeană.

De altfel, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat că irigaţiile sunt o prioritate şi că ministerul intenţionează să pună în practică, în următoarele şapte luni, un program care vizează dezvoltarea sistemului de irigaţii.

El a mai anunţat că împreună cu ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, va face o cerere către Comisia Europeană pentru ca zona de irigaţii să figureze ca obiectiv de finanţare din fonduri structurale de la UE.

România poate beneficia de o facilitate în urma unei propuneri a Comisiei Europene, adoptată de Consiliul European şi de Parlamentul European, care prevede creşterea nivelului de cofinanţare din fonduri europene a finanţărilor PNDR.

“Am recomandat domnului ministru să facă o solicitare către Comisie dacă doreşte să utilizeze această solicitare”, a declarat Dacian Cioloş.

Propunere de negociere a bugetului european

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban a anunţat că va propune guvernului să susţină tăierea de fonduri de la toate politicile europene, dacă statele membre net contributoare vor obţine o reducere a sumei totale propuse de Comisia Europeana, pentru viitorul buget al UE.

Ministrul Leonard Orban a precizat că încă nu s-a ajuns în acest punct dar că, după părerea sa, România trebuie să aibă în vedere interesul naţional şi un echilibru între toate domeniile în care se folosesc fonduri europene.

„În măsura în care scad sumele faţă de propunerea CE, este normal ca această scădere să fie făcută proporţional, nu să fie făcută doar de la o singură politică, de la politica de coeziune.

"Nu mi se pare normal ca politica de coeziune să fie victima reducerilor masive care sunt dorite de anumite state membre net contributoare.

"Deocamdată nu suntem în situaţia în care să ajungem la acest moment. Este poziţia pe care o voi propune guvernului român” a declarat ministrul Orban.

Fermierii versus Leonard Orban

Afirmaţia ministrului Orban a provocat reacţii dure ale reprezentanţilor diverselor asociaţii din agricultură, la conferinţa „50 de ani de politică agricolă comună” organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Asociaţiile din agricultură au reproşat ministrului faptul că, în condiţiile în care în agricultură sunt absorbite cele mai multe fonduri, nu văd de ce ar fi pedepsiţi fermierii pentru lipsa de absorbţie prin programe derulate în baza altor politici europene, ca cea de coeziune.

Leonard Orban a replicat că nu ar fi corect ca fondurile pentru agricultură să fie neatinse iar alte domenii strategice ca sănătatea, să rămână fără finanţare.

„În momentul de faţă, existã o propunere a CE privind următorul buget care însumează o anvelopă totală de 1.025 miliarde euro. Nu este o decizie.

"Unele state membre UE doresc o reducere substanţială a alocărilor totale, care sã meargã de la 100 miliarde euro pânã în 200 miliarde euro.

"Negocierile sunt dure. Condiţiile sunt la fel.

"Este nevoie de o negociere şi de o poziţie strictă pentru a apăra sume importante pentru România.

"Am dorit să atrag atenţia că trebuie sã asigurăm echilibrul pentu finanţarea tuturor sectoarelor de interes.

Ca şi coordonator al întregului proces de negociere al viitorului buget al UE, trebuie sã avem în vedere toate sectoarele ce trebuie finanţate prin fonduri europene - agriculturã, sănătate şi celelalte”,a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

Terenuri româneşti exploatate de străini

Prelungirea interdicţiei de a vinde terenuri agricole străinilor după 2014 nu poate fi realizată, pentru că România nu are o astfel de prevedere în tratatul de aderare, a declarat ministrul Leonard Orban în condiţiile în care, în România se discută tot mai aprins despre tendinţa din ultima vreme în agricultură, unde tot mai multe terenuri sunt cumpărate de străini, mulţi din afara UE.

„Singura formulă care ar permite prelungirea este modificarea tratatului.

"Acest proces poate să dureze însă 2-3 ani şi numai dacă instituţiile europene şi toate statele membre sunt de acord.

"Cred însă că este o solicitare care nu poate fi realizată”, a precizat Orban, care a adăugat că statele membe care au obţinut această prelungire şi care au aderat în 2004 au avut o astfel de prevedere pentru încă trei ani, inclusă în tratatul de aderare.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că va susţine o eventuală solicitare a României.

Noul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat recent că a demarat o evaluare a impactului pe care l-ar avea liberalizarea pieţei funciare în anul 2014, atunci când şi persoanele fizice străine vor putea cumpăra pământ în România.

„Trebuie să vedem care va fi impactul acestora asupra producţiei şi productivităţii în România.

"Deocamdată, nu vreau să mă pronunţ pentru că voi avea şi o discuţie cu comisarul european în acest sens.

"Tratatul de aderare ne impune ca, după şapte ani, să liberalizăm piaţa şi este foarte clar: nu se poate prelungi această interdicţie după 2014”, a precizat Daniel Constantin.

700.000 de hectare deţinute de străini

În prezent, străinii - persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole până în 2013, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, fiind considerate persoane juridice române.

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României.

Este vorba despre cetăţeni străini care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil.