LIVE VIDEO: Conferință de presă a președintelui Klaus Iohannis

LIVE VIDEO: Conferință de presă a președintelui Klaus Iohannis

Bună ziua!
Iată că a trecut o lună și jumătate de când am instituit starea de urgență. Este mai mult de o lună și jumătate de când, din păcate, trăim cu această epidemie. Din motive de distanțare, din motive de siguranță, am avut mai degrabă declarații de presă și am considerat că este bine să revenim la o formă mai interactivă. În consecință, am invitat jurnaliști acreditați la Cotroceni să vină astăzi la o conferință de presă. După o introducerea pe care o voi face, jurnaliștii prezenți vor avea posibilitatea să-mi adreseze întrebări legate probabil de epidemie, de politică și alte teme de actualitate.
Acum, după o lună și jumătate, deja putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice și aș începe prin a remarca că, în această epidemie, autoritățile împreună cu medicii și împreună cu românii au obținut până acum rezultate notabile.
Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate, însă se discută foarte mult în aceste zile despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge și acolo. Eu am menționat că după 15 mai anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenți. Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită și poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obținut până acum. Și, ca să nu rămână doar așa, o afirmație din partea mea, am pregătit și un grafic, pe care îl puteți urmări.
Sper că acest grafic apare imediat și pe ecran. Este un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează. De obicei, datele care se comunică sunt date de total - în total câți bolnavi sunt într-o țară sau alta - însă populațiile sunt foarte diferite de la țară la țară, și atunci am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi dintr-un milion de locuitori, și un milion este un milion și în România, și în Spania, și în Italia, și în Statele Unite.
Aveți graficul în față și cred că se observă foarte ușor că am ajuns la diferențe foarte mari între diferite state. De exemplu, sus, regretabil, dar asta este statistica dată de Organizația Mondială a Sănătății, Spania - aproape 5.000 de spanioli dintr-un milion de locuitori din Spania sunt coronapozitivi. Putem să vedem în Italia, avem mai puțini, sub 3.000, deci mai puțin de 3.000 de italieni dintr-un milion sunt infectați. Avem date foarte apropiate de Italia și în Statele Unite ale Americii, este acea steluță albă. Avem date și din Israel, din Marea Britanie, din Germania.
Și, dacă ne uităm cu mare atenție, găsim și datele din România, care sunt cele mai de jos, triunghiurile galbene, ceea ce arată că în România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. Deci, 4.900 de spanioli dintr-un milion de spanioli, 600 de români dintr-un milion de români. De asta am spus că autoritățile, împreună cu medicii, împreună cu românii care s-au ținut de ce li s-a cerut, au, până acum, rezultate foarte bune. N-ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obținute greu?
Eu sunt foarte conștient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, le-a fost greu să își reducă viața într-un fel total neașteptat. Eu sunt foarte conștient că medicilor le-a fost extrem de greu, că personalului medical i-a fost extrem de greu și îi este în continuare, dar împreună am obținut aceste rezultate. Și, repet: pericolul nu a trecut. Pericolul nu a trecut și este nevoie în continuare de maximă atenție.
Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în niciun caz că revenim la viața noastră normală pe care am avut-o înainte de epidemie. Deci 15 mai, dragii mei, nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o.
În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală, așa cum o știm noi de dinainte de pandemie. Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei, nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieșim, de exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate.
În majoritatea unităților - fie ele comerciale, sau economice, sau de stat - la ușă va fi cineva care ne măsoară temperatura, să vedem și să nu permitem accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc. Iată câte și mai câte restricții vom avea.
Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Știu că sunt mulți care își doresc, de exemplu, să se reia competițiile sportive. Dacă se vor relua - atenție, dacă se vor relua - există o probabilitate mare să se reia fără spectatori.
Deci lucrurile, în niciun caz, nu vor intra, din păcate, repede în normalitate, iar măsurile pe care le vom lua de reducere a restricțiilor vor fi graduale, nu se întâmplă totul dintr-o dată. În 15 mai va fi ceva, de la 1 iunie, dacă totul merge bine, atenție, încă ceva, din 15 iunie încă ceva, din 30 iunie sau 1 iulie încă ceva și întotdeauna cu ochii pe statistică. Dacă după o măsură crește dintr-o dată numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi, nu avem ce face. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți.
E nevoie de atenție, este nevoie de echilibru, este nevoie de o abordare responsabilă. În timpul stării de urgență, majoritatea măsurilor au fost coercitive, le-am impus prin decret, care a fost aprobat de Parlament. Ușor, ușor autoritățile trebuie să se retragă puțin din această atitudine coercitivă și oamenii simpli trebuie să preia responsabilitatea. Vom avea, de exemplu, după 15 mai obligația să purtăm măști când suntem în spații publice închise, când mergem cu autobuzul, cu metrou, cu trenul, și așa mai departe. Deci, lucrurile vor evolua gradual.
Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi și cu soluții bune, și acuma urmează să dăm și noi exemplele, noi, simplii cetățeni, să dăm exemple. Că am vorbit de guvernanți, să știți că, atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, nu au existat rezerve de biocide, au existat foarte puține medicamente și acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, și s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puțini care au fost la visteria noastră, s-au folosit cu mare succes și banii europeni, și se folosesc în continuare - am dat niște date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format de videoconferință.
România are acum acces la un miliard și jumătate de euro din fondurile europene aferente acestui exercițiu bugetar, care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, medicamente, pentru sporurile care se vor da medicilor și personalului din spitale, și așa mai departe. Am obținut aceste lucruri de la Uniunea Europeană, sunt bani pentru români, sunt bani pentru spitalele noastre, pentru personalul nostru, pentru resursa umană din România.
În paralel, obligați și de epidemie, dar și împinși de pretențiile electoratului, Guvernul a început să pună în practică reforme, reforme promise, reforme necesare, reforme oportune. De exemplu, s-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației. Asta e partea pozitivă. Deci, în felul în care s-a reacționat și până acum, am obținut rezultate notabile.
Nu toți însă, nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români.
Avem un contraexemplu, mare cât Casa Poporului. Contraexemplul este Parlamentul și modul în care unele partide și unii lideri au înțeles și înțeleg să folosească această nenorocire pentru câștigul lor electoral în această perioadă critică.
În Parlament, fie că s-a lucrat în sistem video sau la distanță, fie că s-au adunat unii, am văzut un spectacol ciudat, un spectacol sinistru, aș zice, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni. Care și înainte de criză au avut un comportament destul de nociv și cert demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani.
Banii românilor au fost risipiți pe guvernele pesediste. Acești bani au fost risipiți în loc să fie investiți acolo unde aduceau un câștig pentru toată țara. Este trist ca, după ani și ani de guverne pesediste, să ne găsim în situația să facem față unei epidemii groaznice cu vistieria aproape goală, fără rezerve, și tot aceiași pesediști să strige în Parlament că Guvernul și Președintele nu fac ce trebuie. Este ceva jalnic.
Și, în plus, vin aproape zilnic cu inițiative, care de care mai populiste - vor să ofere tot, că, așa-i?, nu dau de la ei - măsuri populiste care este imposibil să fie puse în practică de cineva.
Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile, doar pentru a câștiga capital electoral. Este ceva jalnic.
Au fost o serie de gesturi iresponsabile în Parlament, transformate în acte normative care apasă asupra bugetului public, care și așa este sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem să gestionăm economia României, dar în niciun caz nu se poate așa, cu gesturi populiste, un gest după altul, după altul.
Dăm la toată lumea? Ok, dăm, de unde să dăm? Putem să dăm doar atât cât este.
Iar acești politicieni, ca să trag linie, că nu vreau să vorbesc prea mult despre ei, n-au învățat nimic din greșelile trecutului și ei compromit, prin acest comportament, viitorul întregii națiuni.
Ei compromit prin acest comportament populist, demagogic, viitorul generațiilor de români care vor veni după noi. Și vă spun drept, eu nu voi tolera așa ceva!