Liderii europeni caută soluţii la problemele UE

La Bruxelles a început întâlnirea liderilor europeni care ar trebui să dea un răspuns clar la criza datoriilor declanşată acum trei ani în Grecia.

Se aşteaptă ca europenii să facă o nouă încercare de a-şi aplana divergenţele pentru a calma temerile pieţelor financiar-internaţionale.

Principalul punct pe agendă este consolidarea uniunii fiscale care ar putea duce apoi la o uniune politică.

Trebuie să se ajungă la un punct de vedere comun între apelul la austeritate şi disciplină fiscală lansat de Germania şi solicitarea Italiei, Franţei şi Spaniei de a lua măsuri ferme, precum emiterea de euroobligaţiuni.

Urmează să fie aprobat şi un plan pentru salvarea Ciprului care a solicitat ajutor internaţional şi să fie negociate detaliile creditului dat băncilor spaniole.

La această primă sesiune a participat, într-un prim moment, şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, iar conform programului, după întâlnirea liderilor europeni cu preşedintele Parlamentului era de aşteptat ca discuţiile să continuie cu toate forţele.

Confruntările cu preşedintele Parlamentului European au vizat bugetul uniunii pe perioada 2014 - 2020, iar acum continuarea discuţiilor se face pe acelaşi subiect.

Este prima discuţie asupra bugetului 2014 - 2020 la acest nivel.

Până acum au fost negocieri doar la nivelul miniştrilor responsabili, iar obiectivul uniunii este încheierea negocierilor până în luna decembrie şi bineînţeles repartizarea cât mai armonioasă a banilor în viitorul buget pentru politicile europene, aşa încât acestea să poată contribui la creştere economică şi crearea de locuri de muncă în primul rând.

România vrea ca în viitorul buget al uniunii să fie păstrate cel puţin alocările actuale cu precădere pentru două poziţii de mare interes pentru ţara noastră - politica de coeziune şi agricultura.

Liderii europeni "trebuie să adopte măsuri importante de creştere economică"

Al doilea subiect al acestei prime sesiuni este aprobarea pachetului de măsuri pentru creştere economică şi pentru crearea de locuri de muncă în uniune.

Franţa, Spania, Italia, Germania susţin că este vorba despre alocarea a 120 de miliarde de euro pentru a relansa creşterea economică.

Rămâne de văzut dacă toate statele membre vor fi de acord în cele mai mici detalii ale documentului, însă negocierile de până acum nu au ridicat cu adevărat mari semne de întrebare.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, spunea în discursul de început că liderii europeni trebuie să adopte măsuri importante de creştere economică şi pentru crearea de locuri de muncă şi a subliniat că "europenii sunt neliniştiţi pentru prezent şi anxioşi cu privire la viitor".

Germania nu spune "nu" solidarităţii, dar într-un fel îşi promovează propriile idei de a pune în practică această solidaritate.

Germania nu acceptă ideea ca statele membre ale zonei euro să pună în comun datoriile şi să emită euroobligaţiuni şi în plus spune că acest plan elaborat de preşedinţii principalelor instituţii europene nu conţine suficiente măsuri de control şi supraveghere.

Această idee este principalul punct la care ţine Germania şi, în special, cancelarul Angela Merkel a făcut din aceasta principala sa cale de negociere la Bruxelles.