Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICA ŞI RADIO - continuare Duminică, 25 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

3 Octombrie 2018
Vizualizari: 1855
Comentează add

Invitat: dl. lect. univ. dr. Sorin Cristescu, cercetător ştiinţific şi de izvoare la Institutul de Studii Politice de apărare şi Istorie militară

"Legea minelor din anul 1895" "Legea minelor din anul 1895" - Conține audio

george-popescu

  Câmpuri petrolifere în Valea Prahovei. Sfârşitul secolului al XIX-lea. Credit: https://www.viata-libera.ro

 Abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea bogăţiile minerale încep să capete o atenţie potivită valorii lor.

 

Izvoare istorice vorbesc totuşi de prezenţa acestor minerale pe actualul teritoriu al României încă din vremea domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare.

 

Mai târziu în 1817 prin codul Calimachi, în Moldova era statuat că bunurile miniere aparţineau statului. În Ţara Românească, la 1818, codul Caragea stabilea regimul primului ocupant.

 

Regulamentul Organic din 1831 introdus de ocupaţia rusească în cele două ţări, legifera că subsolul aparţinea proprietarului.

 

Dreptul de proprietate a fost din nou revăzut pe timpul administraţiei domnitorului Cuza, Codul civil din 1864 prevedea că proprietatea asupra pământului se întinde de la suprafaţă până la subsol.

 

În timp ce în Principate pe timpul domniilor pământene, statul reţinea ca impozit zece la sută din valoarea afacerii, între timp, redevenţa pentru stat a scăzut după 1895 la numai doi la sută.

 

 

Până la 1857 un subprodus al ţiţeiului, varianta primară, păcura a fost folosită pe scară largă îndeosebi pentru iluminat public. Bucureştiul a fost primul oraş din Europa alimentat cu păcură.

 

La sfârşitul anului 1857, producţia de petrol a Ţărilor Române însuma numai 275 de tone, pe când la 1885 ajunsese la peste 80 de mii de tone.

 

Familii ca : Monteoru, Stănculeanu, Mateescu, Mehedinţeanu, Grigorescu, Câmpeanu au fost unii din primii investitori autohtoni în industria petrolului.

 

Exploatarea se făcea cu mijloace rudimentare dacă le comparăm cu tehnologia de azi. În România nu funcţiona nici o rafinărie, aşa că preţul petrolului rămâne numai ca produs primar, destul de mic.

Primii exploatatori ai terenurilor petrolifere au fost ţăranii cu suprafeţe de 5 mii până la 10 mii de metri pătraţi. Fiindcă utilajele erau foarte scumpe concesionarea sau vânzarea pământurilor a devenit o practică ce a adus şi primele necazuri.

 

Cumpărate pe sume derizorii, terenurile au fost vândute în unele cazuri chiar de-a doua zi în schimbul unor sume considerabile, ducând la spolierea ţăranilor.

 

După istoricul Gheorghe Buzatu, exploatarea terenurilor petrolifere după 1895 a fost cu totul neraţională şi neeconomică.

 

 

În doar zece ani, concurenţa americană din domeniu a scăzut preţul petrolului românesc în Europa cu peste 75 la sută.

 

Şi politica agresivă a trusturilor americane s-a dovedit o piedică serioasă atât pentru români, cât şi pentru viitorii investitori europeni.

 

Legea minelor din 1885 o creaţie a conservatorilor, dintre care cel mai vizibil a fost prim-ministrul Petre Carp, a deschis calea exploatării terenurilor petrolifere intereselor străine.

 

Până atunci, între 1870 şi 1880, nouă din zece proprietăţi petrolifere aparţineau autohtonilor.

 

La 1914 aveam 11 provenienţe de capital în România, în petrol : german, englez, olandez, francez, belgian, american, austro-ungar, italian, suedez şi românesc.

 

La 31 decembrie 1915, capitalul nominal al societăţilor petroliere de la noi ajunsese la 512 milioane de lei aur.

 

Germania avea de departe cele mai mari sume investite în industria petrolului românesc.

 

În 10-15 ani de la adoptarea legii minelor sau legea Carp, capitalul străin a monopolizat aproape în întregime această ramură economică.

 

În anul 1913 a fost înregistrată o producţie record de 1 885 000 de tone, consumul intern fiind de o treime.

 

Proiectul legii minelor din 1895 a fost votat în Senat la 11 februarie cu 65 de voturi pentru şi 22 de voturi contra. La 10 aprilie legea minelor a fost prezentată la Cameră.

 

G. Roznovanu, conservator se pronunţa pentru respingerea legii pe motiv că aducea amestecul guvernului în afaceri private, că P.P. Carp împinge partidul la socialism de stat, ceea ce va nimici prestigiul şi puterea formaţiunii politice.

 

Liberalii s-au pronunţat cu înverşunare împotriva legii minelor elaborată de P.P. Carp, un membru marcant al PNL, C. Stoicescu declara că legea în ansamblul său este anticonstituţională.

 

Mai târziu, către finele lunii, liberalii publică un manifest prin care se declarau convinşi că legea în cauză îi alungă pe ţărani de pe proprietăţile lor şi concesionează avuţiile ţării capitaliştilor străini.

 

În ciuda adversităţilor, a protestului, legea minelor este trecută prin Cameră la 18 aprilie 1895, în lipsa liberalilor cu 81 de voturi pentru şi şase voturi contra.

 

P.S. Aurelian, om politic român, prim-ministru, dar şi un mare intelectual, alături de istoricul A.D. Xenopol cereau protecţia capitalului autohton prin impunerea unui tarif vamal care să apere producţia naţională de concurenţa mărfurilor străine şi încutajarea directă de către stat a tinerei industrii româneşti.

 

 

 

AUDIO: Istorica din 1 octombrie 2018

 

 

 

Regia de montaj : Cătălina Popescu

 

Regia de emisie : Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan

 


Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro   


Etichete ţiţeipertolpetroliferterenuriproprietateCarplegeminecapital autohtonstrăincapitaliştiGermaniaSUAAustro-Ungarialiberaliconservatoriredevenţăexportconsum internSenatCamera Deputaţilor

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live