„Legea este una pentru toți”

Românca a fost descrisă drept „candidatul cel mai curajos și cel mai distins pentru post”.

Laura Codruța Kövesi și-a făcut numele cunoscut în calitate de șefă a respectatei agenții anticorupție a României, DNA. A cercetat miniștri și primari, devenind rapid favorita Parlamentului European și a activiștilor anticorupție.

Kövesi era apreciată de multe guverne - dar nu și de al ei, care a jurat să facă tot posibilul pentru a-i zădărnici campania de succes pentru a deveni primul procuror public al Europei.

18 luni mai târziu, acel guvern român e căzut, iar Kövesi se pregătește să lanseze Biroul Procurorului Public European (EPPO), primul organ UE care se poate ocupa cu anchete penale.

Noua instituție va duce la mai multe investigații și la mai multe inculpări, precum și la o protecție mai bună a statului de drept în UE, a declarat Kövesi într-un interviu. „Etalonul nostru al succesului îl va constitui încrederea cetățenilor în instituție”, a declarat populara juristă, care la ea în țară este oprită pe stradă pentru fotografii și strângeri de mână.

EPPO, o idee veche deja de 25 de ani, permite UE să trimită în judecată în instanțele naționale penale cazuri de fraudă cu fonduri europene și escrocherii transfrontaliere cu TVA. Numai cele din urmă se estimează că păgubesc în total vistieriile naționale cu 50 de miliarde de euro pe an. Kövesi va conduce instituția de la Luxembourg, asistată de câte un procuror din fiecare țară participantă, deși anchetele vor fi efectuate de procurori anume detașați din statele membre.

Oficialii UE sunt preocupați de multă vreme de faptul că guvernele nu acordă prioritate infracțiunilor transfrontaliere și tentativelor de furt din bugetul UE, cazuri care sunt adesea complexe și necesită aptitudini lingvistice și cooperare între forțele de poliție. Biroul anti-fraudă al UE, OLAF, cercetează nereguli administrative, dar nu poate decât să transfere dosarul poliției naționale. Doar jumătate dintre aceste dosare se încheie cu o condamnare.

Kövesi, care se așteaptă ca EPPO să primească peste 3.000 de cazuri, se luptă să mărească bugetul instituției, pentru care s-au propus 37,7 milioane de euro. Oficiali UE argumentează că fondurile, deja suplimentate o dată, sunt suficiente pentru anul inaugural și speră că instituția va fi pregătită să înceapă lucrul conform planificării, anul acesta.

Cea mai mare problemă a ei ar putea fi decizia luată de cinci state membre - Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia - de a nu adera la instituție. Într-o tentativă de a convinge Ungaria să participe, al cărei premier are amici și rude care au obținut contracte profitabile cu fonduri UE, oficiali ai UE au încercat să condiționeze aprobarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. Ungaria tot a refuzat.

De la Kövesi se așteaptă mult. Familiile jurnaliștilor de investigație asasinați Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak au scris Consiliului UE pentru a pleda în favoarea numirii ei, calificând-o drept „candidatul cel mai curajos și cel mai distins pentru post”. Kövesi, au afirmat ei, e făcută după același calapod cu Caruana Galizia și Kuciak, care au vizat și ei corupția la nivel înalt.
Reflectând la aceste așteptări, Kövesi a declarat: „Sunt aceeași persoană care am fost și în funcția mea anterioară, deci voi face tot ce pot [...] și nu voi fi singură”.

Kövesi avea 15 ani în 1989, la prăbușirea comunismului. În august 1989 juca baschet reprezentându-și țara la campionatele europene de juniori, la Timișoara, orașul care peste câteva luni avea să devină locul nașterii revoluției române. Cel puțin 100 de oameni au fost uciși în reprimarea brutală din oraș, între care mulți tineri. Ulterior ea avea să spună: „Câți dintre acei oameni care erau la meciurile noastre și ne încurajau au fost răniți sau uciși la revoluție? Ei au luptat pentru democrație și unii dintre ei nu au supraviețuit”.

La facultatea de drept a intrat în 1991, la scurt timp după ce panul de studii marxist-leninist obligatoriu fusese eliminat și legile României fuseseră rescrise. Kövesi, al cărei tată a fost procuror, a ales să se specializeze în drept penal. Nu a fost ușor. „Primul lucru pe care l-am auzit după ce am spus că vreau să devin procuror a fost că funcția de procuror nu e pentru femei”, a declarat ea.

„A trebuit să muncesc mai mult decât bărbații doar pentru a dovedi că un procuror femeie poate fi la fel de bun ca un bărbat.”
La 33 de ani a devenit cel mai tânăr procuror general din istoria României. În 2013 a devenit șefa DNA, unde activitatea ei neînfricată a transformat-o într-o eroină a activiștilor pro-democrație.

La un sondaj 60% din respondenți au declarat că au încredere în DNA, în vreme ce numai 11% aveau încredere în parlament. Însă munca ei a făcut din ea o țintă a spionajului, a spionajului cibernetic și a atacurilor în presă. „Nu a fost ușor, mai ales pentru familia mea, dar atunci când alegi munca de procuror trebuie să-ți asumi toate riscurile care vin împreună cu această poziție”, a afirmat ea.

După mai bine de cinci ani la DNA, unde a supervizat inclusiv inculparea unui fost premier, a fost revocată în iulie 2018 din ordinul ministrului justiției. A fost un an al protestelor de stradă în masă și al avertismentelor că guvernul destructurează mecanismele democratice de control și echilibru care făcuseră posibilă aderarea țării la UE.

Kövesi, care preferă să nu comenteze pe tema politicii românești, a declarat că DNA are și acum procurori curajoși, dar speră că noul guvern va modifica o lege din 2018, amplu criticată pentru subminarea independenței judiciare și a luptei anticorupție.

După aderarea României la UE în 2007, unele guverne din UE s-au plâns că țara năpădită de corupție fusese primită prea devreme în bloc. Kövesi are însă o altă perspectivă, argumentând că lupta anticorupție s-a schimbat fundamental după aderare.
Acum ea va aduce aceeași concentrare pe combaterea corupției la nivelul a 22 de țări.

Întrebată dacă ar putea ezita să pună sub acuzare un lider UE suspectat de fraude cu fonduri UE, ea a răspuns: „Firește că vom acționa [...] EPPO va fi un parchet independent și va trebui să dovedească faptul că legea e una pentru toți”.

Articol de Jennifer Rankin (din Bruxelles)

Traducere: Andrei Suba/asuba/RADOR.