Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICĂ SI RADIO Duminică, 06 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Carmen Gavrilă, Iran

17 Mai 2017
Vizualizari: 998
Comentează add

Iranienii se pregătesc de scrutinul prezidenţial din 19 mai şi au de ales mai degrabă dacă Iranul menţine politica de deschidere sau nu, decât ideologii.

Iran: ghid de alegeri în ape tulburi

carmen-gavrila-iran

Alegeri prezidenţiale în Iran. Foto: Carmen Gavrilă

Iranienii se pregătesc de scrutinul prezidenţial din 19 mai şi au de ales mai degrabă dacă Iranul menţine politica de deschidere sau nu, decât ideologii. Candidaţii cu cele mai mari şanse sunt actualul preşedinte Hassan Rouhani şi fostul procuror Ebrahim Raisi, ambii clerici, aflaţi la mica distanţă unul de celălalt, potrivit sondajelor.

Cei mai mulţi iranieni au de votat mai degrabă linii generale de orientare a ţării decât un candidat sau altul. Asta pentru că în Iran, de fapt, nu există partide politice cu ideologii foarte clare, ci tabere, formaţiuni şi grupuri destul de imprecis definite cu clasicele etichete „conservator” sau „reformist”. De exemplu, în taberele considerate ultraconservatoare, sunt personalităţi cu vederi, să spunem „moderate” sau chiar liberale, pe anumite subiecte şi în acelaşi timp, foarte stricte pe alte teme ca libertăţile sociale.


Alegeri prezidenţiale în Iran. Foto: Carmen Gavrilă

Termeni occidentali irelevanţi în Iran

Favoriţii presei occidentale au fost mai mereu aşa numiţii „reformişti”, „liberali” sau „progresişti” de la care Occidentul a tot aşteptat schimbări radicale în Iran, inclusiv de regim, o speranţă nerealistă după cum s-a dovedit de-a lungul anilor. Pentru iranieni, aceşti termeni înseamnă cu totul altceva decât pentru occidentali. Reformiştii radicali reprezintă o grupare din tabăra în general numită reformistă care susţine idei ca separarea religiei de politică sau măcar mai multă putere pentru instituţiile democratic alese şi mai puţină pentru cele formate din clerici. Această grupare are în prezent o influenţă neglijabilă în Iran.

O altă grupare din tabăra „reformistă” este cea formată din politicieni pe care i-am putea numi „moderaţi” pentru că susţin păstrarea regimului de republica islamică, în special a funcţiei de lider suprem religios, dar consideră că o reală aplicare a principiilor revoluţiei islamice din 1979 ar însemna o societate mai deschisă şi mai incluzivă, cu un cuvant mai greu al poporului în treburile ţării.

Interpretările revoluţiei islamice

De altfel, diferitele interpretări ale principiilor revoluţiei islamice întreţin cea mai intensă dezbatere în Iranul modern, pentru că aceste principii oferă, paradoxal, argumente tuturor taberelor. În special, cei numiţi ultraconservatori, care gravitează în jurul liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, invocă tot revoluţia islamică atunci când susţin că Iranul trebuie să rămână închis pentru Occidentul considerat  de ei decadent şi imperialist, iar viata de zi cu zi, administraţia şi politica, trebuie profund infuzate de religie.

Dar, şi în această tabără există o grupare de aşa numiţi „conservatori pragmatici” care vor menţinerea stării de fapt dar cu deschidere economică, e drept nu foarte mare, spre Occident, de unde şi termenul „pragmatic”. Ei bine, o altă grupare este cea a „pragmaticilor”, cei care se plasează undeva între ultraconservatori şi conservatorii pragmatici, pentru că vor menţinerea regimului dar cu o deschidere economică şi diplomatică mai consistentă spre Occident.


Alegeri prezidenţiale în Iran. Foto: Carmen Gavrilă

Candidaţii sistemului

Din aceste tabere vin candidaţii de anul acesta la alegerile prezidenţiale, aşadar toţi fac parte din sistem. În timp ce actualul preşedinte, Hassan Rouhani este liderul grupului pragmaticilor, principalul său contracandidat, Ebrahim Raisi, este bine ancorat în tabăra ultraconservatorilor.

Dar cei doi au şi susţinerea unor personalităţi ori foşti candidaţi din alte grupări. De exemplu, primarul Teheranului, Mohammad Ghalibaf, un model de conservator pragmatic, a decis să abandoneze cursa prezidenţială şi să-şi îndemne electoratul să voteze cu ultraconservatorul Raisi, în timp ce, alt conservator pragmatic extrem de influent, presedintele Parlamentului, Ali Larijani, a anunţat că îl susţine pe Hassan Rouhani.

Sprijin pentru Rouhani a venit public şi de la fostul preşedinte Mohamad Khatami din grupul moderaţilor.

În general alegerile iranienilor sunt greu de descifrat şi chiar de anticipat tocmai pentru că, de multe ori, ei ăşi doresc ori ce propun taberele politice atat de variate şi complicate, ori câte ceva diferit de la fiecare sau câteva dintre aceste grupări politice.


Etichete Iranalegeri prezidentiale in IranHassan RouhaniEbrahim Raisi

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live