Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 11 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

10 Iunie 2020
Vizualizari: 669
Comentează add

Ruxandra Săraru vă invită la o discuție cu Gheorghe Rusu, președintele fondator al Asociației pentru Inteligență Artificială și Robotică.

INTERVIU Gheorghe Rusu, președinte FAIR

luminita-voinea

Gheorghe Rusu, președintele fondator al Asociației pentru Inteligență Artificială și Robotică, este  un om care a mișcat România și lumea.

A participat la realizarea primului computer fabricat  în România și la numeroase proiecte cu implicații în toate ramurile din societatea românească, de la cercetări operaționale la conducerea proceselor tehnologice în marile proiecte din România.

A fost inițiatorul mai multor reglementări legislative pentru activitățile de programare a calculatoarelor și a introducerii informaticii în cele mai diverse domenii.

A activat în mai multe institute de cercetare și proiectare și a condus numeroase proiecte pentru implementarea automatizării în numeroase țări din Orientul Mijlociu, China,  Africa și acum este consultant la o prestigioasă firmă internațională.

Este absolvent al Facultății de Matematică și Fizică de la Universitatea București, al Facultății de Relații Internaționale a Academiei de Studii de Științe Economice și a absolvit  un curs postuniversitar de mașini learning de la Universitatea Stanford și posesor a numeroase brevete și invenții. A publicat numeroase articole în domeniu și este autor de cărți de specialitate.

"Adevărul este că, pentru noi, ca ființe umane, este necesar totuși contactul social între oameni, că fără împărtășirea unei experiențe sociale este mai dificil. Părerea mea este că aceste mijloace pe care le construim în inteligența artificială și în robotică vor permite totuși ca oamenii să fie oameni, adică să nu robotiză orice și să stăm în niște capsule izolați, numai de frica de a nu lua contact unii cu alții. Că omenirea va găsi soluții și la această interacțiune umană socială și foarte importantă psihologic. E adevărat, însă,  în economiile dezvoltate de exemplu ,  telemunca este mult mai dezvoltată decât în România să zicem cam 20 la sută din PIB-ul Regatului Unit este realizat prin prin telemuncă",
i-a mărturisit Gheorghe Rusu, Ruandrei Săraru.

Video: Oameni care mișcă România cu Ruandra Săraru, ediția din 9 iunie 2020
 

INTEGRAL/TEXTUL EMISIUNII

Educația - cel mai important lucru pentru un popor! - Gheorghe Rusu, președinte FAIR intervievat de Ruxandra Săraru Ruxandra Săraru: Bună seara, doamnelor și domnilor vă spune Ruxandra Săraru care vă invită la o nouă ediție a emisiunii Oameni care misca Romania! Un om care a mișcat România și lumea este domnul Gheorghe Rusu președintele fondator al Asociației pentru Inteligență Artificială și robotică, cum îl cunoaște multă lume, un veteran i se spune, dar eu i-aș spune un om veșnic tânăr al științei computerelor și tehnologiei informatice. A participat la realizarea primului computer realizat în România și a numeroase proiecte cu implicații în toate ramurile din societatea românească de la cercetări operaționale la conducerea proceselor tehnologice în marile proiecte din România. A fost inițiatorul mai multor reglementări legislative pentru activitățile de programare a calculatoarelor și a introducerii informaticii în cele mai diverse domenii. A activat în mai multe institute de cercetare și proiectare și a condus numeroase proiecte pentru implementarea automatizării în numeroase țări din Orientul Mijlociu, China, Africa și acum este un consultant la o prestigioasă firmă internațională. Este absolvent al Facultății de Matematică și Fizică de la Universitatea București, al Facultății de Relații Internaționale a Academiei de Științe Economice și un curs postuniversitar de Machine Learning de la Universitatea Stanford, posesor a numeroase brevete și invenții și a publicat numeroase articole în domeniu, autor de cărți de specialitate. Bună seara! Multe am sa vă spun, cat de mult va admir, domnule Gheorghe Rusu! Bine ati venit la Radio România Actualități.

Gheorghe Rusu: Multumesc pentru invitatia dvs.va doresc o seara buna si dvs.si auditorului dvs. si sigur ca da sunt si eu incantat ca pot sa destainui cate ceva din activitatea mea, mai ales stiintifică, ascultatorilor dvs.

Ruxandra Săraru: Domnule Gheorghe Rusu cum se vede, de la înălțimea experientei acumulate de dumneavoastră timp de atâția ani în cercetarea și practica din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii, oportunitatea deschisa de acest lock down impus de pandemie și trait de noi tot timp de mai bine de două luni. Mă gândesc aici în special la domeniul cercetării aplicate în sfera inteligenței artificiale și a roboticii pentru că ne a pus pe toți cu mintea pe moațe cum as spune eu, nu-i asa?

Gheorghe Rusu: Doamna, cum stiti si dvs si de fapt si ascultatorii noștri, in istorie cataclismele si catastrofele, de altfel in matematică exista chiar o teorie a catastrofelor, produc rupturi importante între ce a fost si ce va fi. Deci noi suntem cumva obligati ca și in alte, sa zic asa, salturi in istoria omenirii să ne adaptăm. Omul este probabil, din cauza asta si a populat globul, este cel mai adaptabil. Deci, noi acum de exemplu, pentru noi, pentru partea, sa zicem, a prelucrării datelor si a inteligenței artificiale, a roboticii intervin niște fenomene foarte interesante. A accelerat cerința în domeniul nostru de a face noi metode, noi echipamente, noi propuneri pentru dezvoltarea în continuare a științei. Nu e plăcut, nu e plăcut că in aceste imprejurari... cred că nu-i placut pentru nimeni, dar ganditi-va cât de mult a contat faptul că va trebui cam toată lumea care a fost si sunt multi, jumate din omenire, au trebuit să participe la toate întâlnirile si toate discutiile în mediul online, cum facem si noi acum, de fapt.

Ruxandra Săraru: Cum facem si noi acum. Exact! Tot pandemia ne-a forțat la telemuncă. De asemenea, a impus regândirea modelelor de business pentru a se adapta la mediul digital. Până vom merge pe această tendință? Dumneavoastră care sunteți un vizionar.

Gheorghe Rusu: Adevărul este că pentru noi ca ființe umane este necesar totuși contactul social între oameni, că fără împărtășirea unei experiențe sociale este mai dificil. Părerea mea este că aceste mijloace pe care le construim în inteligența artificială și în robotică vor permite totuși ca oamenii să fie oameni adică să nu ne robotizăm cu toții și să stăm în niște capsule izolați numai de frica de a nu lua contact cu unii cu alții. Cred că omenirea va găsi soluții și la această interacțiune umană socială și foarte importantă psihologic. E adevărat, însă, în economiile dezvoltate de exemplu la telemunca este mult mai dezvoltată decât în România, să zicem cam 20 la sută din PIB-ul Regatului Unit este realizat prin prin telemuncă într-un fel. Adică sunt programe flexibile. Foarte mulți oameni sunt freelanceri, lucrează individual. dar comunică cu echipa de ani de zile, deci nu numai acum. Așa că se vor găsi soluții. Omenirea găsește soluții să nu întrerupă viața socială.

Ruxandra Săraru: În domeniul roboților, cât de mult îi vom putea folosi și până unde? Va putea omul să rămână la conducerea roboților sau va apărea o generatie complet autonomă de astfel de agenți inteligenți, complet autonomi, ce ziceți?

Gheorghe Rusu: Există două direcții în robotică și aici trebuie să înțelegem foarte bine pentru că exact se propagă o chestiune de asta... și eu sunt întrebat tot timpul dacă sunt un promotor al dispariției oamenilor și înlocuirii lor cu roboți? Nu este așa! De fapt robotul și omul formează o pereche. La un moment dat în tehnologia noastră se și vorbește de un cockpit, adică robotul nu poate fără om, omul nu poate fără robot. E adevărat însă, și teoria mea la asta ajunge, că în timp omul va prefera chiar să...pentru că, doamnă, este o problemă: de fapt tot corpul nostru lucrează și există pentru creier. De ce deci tot ce avem noi în dotare de la natură, prima noastră proprietate pe care nu poate să o ia decât când ne omoară, este corpul. De fapt toate componentele lui lucrează pentru creier. E, acum, pentru unele componente ale corpului deja s-au creat înlocuitori înlocuitori să le zicem bio-electronici. Deci, ați văzut mâini bio-electronice, or să ajungă picioare, or să ajungă organe... la un moment dat, și sunt și acuma, inimi electronice, adică acele pompe... știți... Deci, la un moment dat s-ar putea sau de exemplu exo-scheletele, adică omul să intre în exo-schelet și să aibă performanțe atletice fizice...și așa să parcurgă kilometri fără să obosească. Deci acest creier nu refer acum la acel film unde arăta că numai creierul rămâne din noi, dar nu e imposibil. Nu putem călători cu corpul pe care îl avem de exemplu interstelar, adică ar fi prea periculos, și atunci sigur că se va ajunge, eu zic că în 300-400 de ani, ca să putem să folosim... Doamnă, nu trebuie să uităm că creierul are miliarde de celule. Vreau să vă zic, toate procesoarele de pe glob la ora actuală nu sunt cu numărul de celule pe care le are un creier uman.Deci neuronii noștri ca număr într-un singur creier, nu la toate miliardele de oameni, într-un singur creier avem mai mulți neuroni decât există în toate procesoare! Deci creierul e foarte puternic. Eu cred că omul va rămâne cu conștiință și așa în situația asta mult timp vor forma o pereche.

Ruxandra Săraru: Frumos ce spuneți dumneavoastră și nu mai e nimic înfricoșător, asta este minunat, ne dați sperante! Pentru că suntem într-un moment de amenințare maximă la adresa sănătății noastre, cât de departe credeți că se va ajunge cu telemedicina?

Gheorghe Rusu: Se va ajunge foarte departe. Există deja inteligențe artificiale, pentru că a fost un concurs între o inteligență artificială și doctori umani și în care computerul a câștigat pentru că e chiar unul din domeniile care mă ocup, pentru că computerul, inteligența artificială, avea acces la milioane și milioane de informații la care, orice ar face, bietul om al nostru nu are acces. E adevărat că avem altceva: avem creativitatea. Ca să zic așa avem acest simț al șaselea, adică simțim mult! Încă nu se poate face așa ceva. Deci, telemedicina va ajunge foarte departe, va fi implicată... Practic uitați-vă și acum se fac diagnostice online, se pot trimite materialele, se pot lua echipamente, dar există deja! Sunt echipamente, pentru oamenii suferinzi, care controlează totul de la domiciliu, de unde stă omul, și emit semnale care sunt trimise la medici. Sunt deja operații făcute la mii de kilometri... adică vedeți acuma eu nu vreau să... nu sunt un adept, știu domeniul 5G-ul acela care tot e discutabil, 5G ul permite ca să se facă operații în timp real, foarte real, adică e chestiune de secunde transmisia din Australia în Statele Unite sau din Australia în România și poate un medic din Australia să supervizeze o intervenție medicală în România, Anglia. Deci telemedicina și marii specialiști vor profita. Nu că vor profita excesiv, vor profita de știința lor ca să salveze oameni în suferință. Deci se va dezvolta!

Ruxandra Săraru: In ultimii ani, dumneavoastră ați dezvoltat mai multe proiecte de inteligență artificială cu diverse aplicații. Dintre acestea putem cita de pilda aplicatiile din domeniul inteligenței artificiale conversationale, asa numitii chatboti. Explicati-ne, va rog, ce este un chatbot și ce poate să facă el?

Gheorghe Rusu: ...Doamnă, dar sunteți foarte documentată, ceea ce mă încântă... și că, cum să zic eu, s-a ajuns ca să cunoască la nivelul acesta și aceste, să zic așa, informații care sunt de esență privind inteligența artificială. Un chatbot, de fapt, este un bot, pentru că în ultimul timp nu prea se mai folosește cuvântul robot decât pentru roboții care înlocuiesc munca fizică, adică de exemplu roboți de sudură, roboți piloți aceia sunt roboți. Bot este deja așa o prescurtare care alintă de fapt creațiile pe inteligență artificială care sunt împreună cu omul... Această pereche om - bot formează un umano-bot. I se zice chatbot pentru că chatul nu e o discuție, ci chatbotii, de fapt, sunt partea interactivă, adică interacțiunea dintre un om și computer. De fapt, este partea de conversație, se încearcă ca să se creeze o aplicație un program informatic prin care omul să discute cu computerul la un limbaj cât mai apropiat de cel uman. Aceasta ar fi chatboot-ul: deci este un program care ușurează discuția omului cu un computer.

Ruxandra Săraru: Din cine este formata firma Rolaxit? Unde sunt școliți membrii echipei dumneavoastră?

Gheorghe Rusu: Cei care sunt în România să știți că au făcut prin studiu individual, pentru că, din păcate... nu este o critică, eu sunt plecat din România de 7 ani, sigur, mă așteptam ca (educația) să evolueze acuma tot așa... nu știu din ce motive nu a evoluat sincronizat cu dezvoltarea educației în alte țări. De exemplu, în Anglia, unde sunt stabilit acum, acest limbaj care e foarte utilizat în inteligența artificială numit Python se predă în toate școlile medii, adică în licee. Toți copiii, când termină liceul, știu Python care este limbajul folosit in inteligenta artificiala. Aici, de exemplu, foarte greu se găsesc oameni care să cunoască Python. Nu am înțeles de ce nu se face limbajul, care nu este dificil, nici prea greu...Eu vă spun pentru că chiar nepoatele mele au facut Python la școlile din Anglia și limbajul nu este dificil... nu am înțeles de ce nu se face un limbaj de acest gen în școlile din România. Din cauza asta zic eu că sunt niște pete care nu ajută la ridicarea nivelului în domeniu.

Ruxandra Săraru: Știu că sunteți implicat activ în promovarea și implementarea sistemului 5G din România. Care sunt avantajele pentru economie și ce dezavantaje ar fi?.. se vorbește foarte mult de dezavantaje, în rândul oamenilor obișnuiți

Gheorghe Rusu: Da, așa este. Problema e că dezavantajele sunt privite nu numai din punct de vedere al influenței acestei tehnologii asupra mediului. Deci, lumea...cumva există tendința de a fi speriată de consecintele conviețuirii tehnologiilor 5G cu mediul și mediul și influența asupra oamenilor. S-a mers chiar pe ideea că chiar și COVID-19 este legat de tehnologia 5G. Probabil că spre mirarea mea chiar și din Anglia s-au dat foc la niște stâlpi pe care se montasera deja niște echipamente pentru tehnologia aceasta. Una din marile mele să zic așa realizări a fost că am înțeles că între cei din comunicație și cei din computere nu trebuie să existe o agresivitate, pentru că vă spun deschis și probabil stiti si dumneavoastra, tehnicieni în general nu se inghit... nu se înghițeau cei de la comunicații cu cei de la computere. Erau niște impunsaturi reciproce.... Știți vorba aceea, că ati cunoscut și dintr-o tabără si din cealalta... Eu am fost unul din cei care am zis că tocmai că la frontiere, la granițele pe aceste două mari domenii ale omenirii sunt importante realizări. Ceea ce eu am și făcut. Așa am adus internetul în România... pentru că am învatat prin studiu propriu foarte mult despre comunicații. Din cauza asta vreau să le spun, celor care ne ascultă și în general, 5G-ul nu prezintă un pericol pentru mediul înconjurător. Este într-adevăr o evoluție, adică un un salt tehnologic foarte important pentru omenire. Fără 5G nu se pot face ce spuneam și mai înainte: telemedicină de bună calitate, aproape instantanee, intervenție medicală ghidată în orice zonă a lumii la distanță, nu se poate realiza conducerea vehiculelor fără șofer. Pentru că prin tehnologia 5G crește imens volumul informațiilor care se pot transporta într-un timp foarte scurt! Mai bine zis, poate că multă lume știe, nu mai suntem acum 25 de ani cand am introdus eu internetul, ceea ce e o bandă o bandă de internet. Cum vedeți că nu vă merge acasă internetul bine, atunci zicem “domnule, nu am bandă”. Deci 5G multiplică banda de sute de ori, chiar de mii de ori față de ce avem acum. Din cauza asta e foarte utilă tehnologia 5G.

Ruxandra Săraru: Am avut institute de cercetare în România în domeniul ciberneticii si al roboticii în care chiar dumneavoastră ati activat cu mare succes. Ce s-a întâmplat cu ele?

Gheorghe Rusu: Din păcate, într-adevăr au dispărut a fost. Eu vă spun acum, de exemplu unul din marile mele regrete este că s-au desființat CAP-urile în ideea... E adevărat că a fost acel avânt al eliberarii, în ghilimele, de toate oprelistile dar s-a distrus. Așa s-au irigațiile, așa s-au distrus un spun pe CAP-urile. Totuși, mă uit în Germania, în Anglia, în Franța, în toate țările dezvoltate, în Elveția, oriunde sunt ferme... Eu, în Anglia, am casa la marginea unui orășel și de acolo încep niște ferme grozave, niște ferme bine organizate, puternice, ceea ce puteau fi și CAP-urile. Din cauza asta, așa mă refer și la institutele de cercetare. Am lucrat la IPA, am fost unul din directorii de cercetare și cel care a condus proiecte importante în toate domeniile, mă rog. în toate domeniile care erau sub incidenta IPA. Institutul de proiecte avea 2.200 de angajați din care trebuie să recunosc cam 800 erau de o valoare deosebită recunoscută...câștigam licitații, făceam proiecte. Doamnă, acel IPA la un moment dat ajunsese un fel de mall, adică putea să vină oricine acolo sa stea... Oamenii au plecat s-au risipit în cele patru vânturi. Mulți sunt în institute, încă lucrează, pentru că și la IPA... am și eu o vîrstă, dar erau unii mai tineri... care sunt mari întreprinzători, adică în domeniul cercetării proiectării. Din cauza asta România, de exemplu... Vă dau un exemplu: știți Transfăgărășanul a fost proiectat la un alt institut se numea, unde am fost și acolo director, Institutul de Cercetări Forestiere. Acolo s-a făcut proiectul pentru că se ocupau de drumuri forestiere, că Transfăgărășanul a fost proiectat, eu am participat cu partea de calculatoare, adică făceam calcule... s-a făcut prin anii ‘70. Ați auzit vreodată că a alunecat Transfăgărășanul, că s-a dus, s-a surpat șoseaua, s-a rupt ceva?

Ruxandra Săraru: Nu, nu...

Gheorghe Rusu: ați văzut acum aceste bucăți de autostrăzi care, spre coșmarul românilor și al tuturor, ori alunecă, ori trec castorii pe drumul pe dedesubt. Oamenii ăia nu mai sunt, din păcate! Uitați-vă și dvs: adică, așa autostrăzi care au costat miliarde și nu stau! Și, culmea, nu în condițiile Transfăgărășanului, că cine a fost pe Transfagarașan știe ce despre ce e vorba și ce zic... e o pierdere enormă a experienței care s-a datorat distrugerii acestor instituții. Nu mai vă spun că multe arhive, multe documentații ale institutelor au ajuns în mâna unora și altora și au fost valorificate în interesul propriu al unora și altora, nu al românilor și al României! Pentru că știți bine, nu vreau să vă dau eu cu istoria companiilor și institutelor de petrol, nu vreau să vă dau toți acei oameni, vă amintiți 1Mai de la Ploiești... era furnizor mondial de echipamente... dar eu vă spun, am proiectat sisteme automate la Tractorul... astea nu pot să le înțeleg. Acuma nu vorbesc de institute, dar chiar Fabrica Tractorul... o țară agricolă, adică cu asemenea pământ și cu asemenea agricultură, a dispărut fabrica de tractoare. Am fost cu automatizările în Iran, în Egipt. Acum, am înțeles, pe undeva cumpărau tractoare din Egipt făcute pe experiența românilor de acum 40 de ani...

Ruxandra Săraru: Sunt convinsa ca știți faptul că, în România anului 2020, sunt copii de vârstă școlară care nu au lumină electrică, darămite să fi văzut un calculator. În același timp, România are firme unicorn, în valoare de miliarde dolari, specializate în IT (de. ex. UiPath). Cum vedeți rezolvată aceasta discrepanță, strigătoare la cer?

Gheorghe Rusu: Părerea mea este că cel mai important lucru pentru un popor, chiar și inaintea sănătății, deși multi, poate, mă înjură, batranul asta nu-i mai pasă...Problema este educația. Cea mai grea povară, așa cum vorbeam de CAP-uri in agricultură, este educația poporului, adică educația de masă, vă amintiți, totuși, cât de emulative erau initiativele prin școli... cât participam la competiții, cât ne zbăteam să invățăm, să fim mândri de școala unde învătam... e, cu toate acestea nu au văzut lumina electrică. Vedeți este o discrepanță. Citeam undeva că zece mii de oameni într-un județ, nu mai dau nume ca să nu creadă că am ceva cu ei, încă nu au toalete. Nu că sunt în fundul curții, nu sunt deloc! Dacă în primul război mondial când au venit au ocupat nemții Oltenia s-au încartuit într un sat și neamțul după ce a stat la un țăran, zice “și toaleta unde este?“... tăranul s-a uitat la el și i-a aratat porumbii “du-te băiete”, dar era 1916... “Du-te uite acolo e toaleta” și ăsta(neamțul) s-a dus a adus tablă au făcut toalete armata germană mă rog. După război, sigur că a dispărut tabla s a împărțit între oameni egal... Problema este că acum suntem la o sută de ani distanță și exact ce ziceți și dvs... și cu Electrica... Nu e așa de greu,totuși! Mă uitam la greci și era o casă într un vârf de munte și ăla avea curent electric, iar noi care avem, cum să zic eu, Apuseni, de exemplu, zone unde încă... nu știu dacă sunt, dar știam că nu e curent electric...

Ruxandra Săraru: Nu este.

Gheorghe Rusu: Erau câteva zone care nu aveau și probabil că așa a și rămas. Părerea mea este că în România. românii, că spuneați că au ajuns și uitați-vă cum e: românii câștigă olimpiade, sunt un popor....Vă spun sunt mândru că sunt român nu acuma că iau lozincile... dar mie îmi place. La Amazon suntem 11 oameni și în care eu sunt unul din ei care sunt român și am șaptezeci și opt ani nu mă... cum să zic eu, se țin de mine pentru că am idei. Vă dați seama că nu ar avea aia... nu am nici pile, nici rude, nu sunt apropiat cu patronul... N-am nicio treabă! Pe undeva, sunt unul din cei care am idei... avem, doamnă, genetic suntem bine dotați! În schimb, niciodată, n-am să pricep cum dintr-un popor așa de... cu toate că am parcurs o viață... cum de nu reușim să ne organizăm în așa fel ca să fie bine și pentru țara asta! Avem o țară frumoasă. Mie îmi place foarte mult. Nu vorbesc de țara mea adoptivă, unde stau, dar nu se compară. Adică cu toate castelele, foarte mari, foarte interesante. Dar când vezi aici râurile, pădurile, care încep să se ducă și atea, dealurile și toată viața asta... nu stiu, te leagă ceva de România, vă spun! 

Ruxandra Săraru: Ultima întrebare în urmă cu 30 de ani, un cercetător din SUA, Mark Weiser arăta că industria computerelor a trecut deja prin două etape principale (de la marile computere de tipul ENIAC, operate de mai multe persoane, la calculatorul personal) si se indreapta spre cea de a treia (calm computing). Weiser prevedea ca viitorul apartine computerelor ubicuitare care vor fi gandite astfel incat sa „se faca nevazute” in peisaj. Cum credeti ca se aplica aceasta previziune? Este Internetul Lucrurilor (Internet of Things) o realizare a acestei previziuni?

Gheorghe Rusu: Doamnă, da, știu despre ce e vorba. Foarte bine știu pentru că Internet of Things, de exemplu, am fost unul din primii care am avut ideea aceasta pentru că am lucrat în IPA, care era de automatizare a proceslor de conducere ca să zic așa internetul lucrurilor.De exemplu, conduceam vagoanele de minereu de fier la un furnal....da... ubicuitate. dar se vor răspândi, vor fi din ce în ce...mai e și la Amazon, mă rog, Stinge lumina, conduce frigiderul... Deci peste tot vor fi computere! La un moment dat Bill Gates, ca să amintesc totuși, că e si acum un nume care e băgat în seamă în timpul pandemiei, spunea că îi părea rău că Microsoft s-a ocupat de computerele economice de birou decât de cele de proces pentru că ar fi câștigat mult mai bine, că în timp ce în computer erau sute de milioane de computere, în calculatoare de proces, adica aceste mici creiere electronice sunt în frigidere, sunt în mașini, sunt peste tot acest IoT... erau 32 de miliarde la vremea respectivă și dacă ar fi dat soft la 32 miliarde Micosoft-ul erla mai mult mult mai bine câștigat. Problema asa este, calculator o sa avem probabil si in maini, unii unii se chinuie să le bage si in creier, altii, cum sunt cei de la Tesla de fapt fac experimente... E adevărat că vor fi dar vor fi vizibile pentru că, de exemplu, orice orice intervenție... principiul calculatoarelor este ca să concentreze informația în baze de date. Bazele de date vor fi vizibile și accesibile oamenilor adică acelor oameni care se vor pricepe, nu la toată lumea.Vor fi într-adevăr peste tot dar vor fi sub un control în care cred eu că oamenii vor constitui totuși nivelul care nu va putea fi atins cel puțin prea curând, cred eu, niciodată, pentru că lucrez cu creierele artificiale imediat chiar din facultate în urma unui unei trimiteri și implicării mele de profesorul Moisil. Această lucrare mi-a dat-o dânsul cand eram in anul 4, m-am apropiat de inteligența artificială și am rămas un hobbyst al ei și consider că nu vor fi. Nu se poate! Există emoție, asta nu va fi transmisă roboților. Nu ai de ce, nu ai de ce să faci un fier să fie emotiv!

Ruxandra Săraru: Cu această speranță in bine, in frumos, in sentimente , in uman. închei această minunată ediție cu dumneavoastră. Vă mulțumesc că ați participat la ea. Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru România și pentru lume. Vă urez sa fiți sanatos, mereu tanar, mereu inventiv, mereu puternic si sa veniti la Radio România Actualități de câte ori va chemam si de câte ori este nevoie de dumneavoastră.

Gheorghe Rusu: Da doamna as face mult pentru români. Am crescut foarte mulți tehnicieni în domeniu. Noi, am fost 20 de absolvenți, în anul următor mai erau incă... până la urmă în câțiva ani am ajuns la 150, după aceea s-au multiplicat cunoștințele și aș vrea tare mult ca țara asta să devină, așa cum merită și cum are posibilitatea, să devină una din puterile, cum am adus-o în bandă, doamna, la un moment dat România avea cel mai bun serviciu de bandă internet din Europa. Deci nu eram și nici acum nu suntem prea departe suntem pe locul 6. Vă mulțumesc mult pentru invitația dumneavoastra si le multumesc si ascultatorilor dumneavoastra, cei care urmăresc această emisiune. Aș vrea să înțeleagă că numai prin cunoștințe putem deține un loc în lumea asta sub soare. Altfel ajungem, așa cum ajung unii dintre noi, să lucrăm pe la ușile altora, care vă spun nu cred că au ceva mai multă minte, au mai multă organizare, o conducere mai competentă și determinată să educe poporul! Educatia, după părerea mea, e pe primul loc înaintea sănătății, chiar!, spun inca odată, deși nu e frumos, dar asta-i adevărul! Eu vă mulțumesc foarte mult pentru posibilitatea de a mă adresa ascultătorilor dumneavoastră, care știu că sunt foarte mulți.

Ruxandra Săraru: Vă mulțumesc mult. Aici se incheie editia din această seară a emisiunii “Oameni care mișcă România” cu un om care chiar a crezut că România trebuie si poate să meargă mai departe. Este vorba despre domnul Gheorghe Rusu un veșnic tânăr al inteligentei artificiale, al inteligenței românești.

Transcriere realizata cu ajutorul #scriptoman


Etichete inteligență artificialăroboticăștiințăcomputercercetări operaționaleprogramarecalculoatoare

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live