Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINEŢI ... CU SOARE(Continuare) Duminică, 17 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radu Dobriţoiu

24 Octombrie 2019
Vizualizari: 2896
Comentează add

Interviu cu şeful SMAp, generalul Nicolae Ionel Ciucă - 25 octombrie, Ziua Armatei României, a 75-a aniversare.

Interviu cu şeful SMAp, generalul Nicolae Ionel Ciucă

radu-dobritoiu

RADOR (24 octombrie) - Realizator: Radu Dobriţoiu.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Nicolae Ionel Ciucă, în fiecare an la 25 octombrie este aniversată Ziua Armatei României. Această dată istorică aduce aminte de ziua în care, în 1944, în urma bătăliei de la Carei, a fost eliberată ultima palmă de pământ românesc din Transilvania de Nord. Armata Română reușea să recucerească teritoriul național pierdut în urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940. 25 octombrie avea să devină, printr-un decret din 1959, Ziua Armatei României. Vă rog pentru început, domnule general, să transmiteți un mesaj veteranilor de război, veteranilor care merită respectul și admirația noastră pentru sacrificiul făcut. 

INTERVIUL AUDIO AICI

Nicolae Ionel Ciucă: Se împlinesc 75 de ani de când Armata Română a reușit să elibereze ultima palmă de pământ românesc și sunt două elemente la care aș dori să mă refer. Primul este cel legat de spiritul de sacrificiu, de tot ceea ce a însemnat dedicarea și motivarea soldatului român în conflictul al Doilea Mondial și care a dus, practic, prin jerfa tuturor militarilor români, de la soldat la general, să determine ca noi astăzi să putem să ne bucurăm de România în deplinătatea ei, în hotarele ei și cred că merită ca noi toți, de la mic la mare, să ne aducem aminte și să reflectăm măcar pentru o clipă la tot ceea ce a însemnat efortul comun atât al militarilor, sacrificiul ostașilor, cât și efortul întregii națiuni, pentru a asigura sprijinul efortului de război de la vremea respectivă. Al doilea element la care vreau să mă refer este acela de a transmite gânduri și prinosul nostru de recunoștință tuturor veteranilor în viață astăzi și cărora trebuie să le mulțumim prin viu grai pentru că există, să ne mulțumim și să le recunoaștem tot ceea ce au reușit să facă atât la momentul respectiv, cât și de-a lungul timpului și să transmitem generațiilor mai tinere decât noi că au o pildă de urmat, că au modele pentru tot ceea ce înseamnă partea aceasta de trăire interioară și, cred că nu e un cuvânt mare dacă îl folosesc, de trăire patriotică, astfel încât să conștientizăm că nimic nu se realizează decât prin sacrificiu, prin devotament, prin implicare și, nu în ultimul rând, printr-o acțiune coezivă la nivelul fiecărei instituții, fiecărei structuri în parte.


Radu Dobriţoiu: Domnule general Nicolae Ionel Ciucă, în ultimii ani de când participăm la misiuni externe avem veterani ai teatrelor de operații. Cum se îngrijește de ei Statul Major al Apărării?

Nicolae Ionel Ciucă: Pentru tot ceea ce înseamnă statutul de veteran al teatrelor de operații la nivelul Statului Major al Apărării au existat, există și vor exista în continuare demersuri, astfel încât să păstrăm o linie de continuitate, privind implicarea noastră în tot ceea ce înseamnă acordarea respectului cuvenit, de asemenea, pentru efortul, devotamentul și profesionalismul militarilor din teatrele de operații, veteranilor în mod deosebit şi aș vrea doar foarte simplu să punctez faptul că există întâlniri care se desfășoară la perioade de timp foarte bine stabilite și care, vreau să vă spun că, nu au o distanță foarte mare între ele. Aș putea, fără teama să greșesc, să afirm că lunar am avut întâlniri cu reprezentanții Asociației Veteranilor din teatrele de operații și, în acest moment există o serie întreagă de proiecte în derulare, unul dintre ele, de asemenea, ca un exemplu foarte simplu și concret este acela că în fiecare garnizoană la cercurile militare sau acolo unde nu sunt la nivelul comenduirilor de garnizoană există spații special dedicate pentru Asociația Veteranilor din teatrele de operații. unde își desfășoară activitatea și împreună, îşi stabilesc elementele de plan, activitățile curente, cele viitoare și modalitățile de punere a lor în practică, iar, nu ca o chestiune care să creeze prea mult optimism sau entuziasm, dar în momentul de față să știți că avem discuții cu membrii asociației ca în viitor să se renunțe la sintagma aceasta de veteran onorific, pentru că noi considerăm că după atâția ani de participare la misiune în teatrele de operații, și după foarte multe tururi de misiune la care unii militari au reușit să atingă cifra 7 - 8 - 9, merită cu adevărat să fie considerați veterani și în sensul acesta avem un proiect pe care sperăm să-l aprobăm ca lege în Parlamentul României.

Radu Dobriţoiu: Ce va include acest proiect?

Nicolae Ionel Ciucă: În mare sunt elementele de recunoaștere a statutului, sunt elementele de scutire de impozit, o anumită, aș putea spune, soldă lunară, un fel de rentă pe care militarii o primesc și după ce ies la pensie sau trec în rezervă. Sunt câteva chestiuni care în momentul de față sunt la nivelul de proiect și ele urmează să fie concretizate. Celelalte detalii aș vrea să le livreze membrii asociatiei, pentru că este demersul lor și fiind demersul lor cred că este corect și camadereşte din partea mea și a Statului Major al Apărării să-i lăsăm pe ei să vorbească despre el și să îl ducă la îndeplinire. Noi nu facem altceva decât să îi sprijinim și să le aducem argumentele necesare astfel încât să-şi poată să susțină demersul până la capăt.

Radu Dobriţoiu: Legea rezervistului voluntar - s-au făcut promisiuni că se va îmbunătății această lege, că se va mări fondul pe care îl vor primi rezerviștii voluntari lunar, pentru a-i încuraja să recruteze. Nu s-a întâmplat asta. De ce?

Nicolae Ionel Ciucă: Nu s-a întâmplat până în momentul de față. Am să vă răspund cât se poate de corect și de simplu. Demersul a fost înaintat către celelalte ministere care trebuie să avizeze un astfel de proiect, au fost câteva elemente de corectare primite de la Ministerul Justiției și suntem în proces de corectare a lor și avem, de asemenea, din păcate, o negație de la Ministerul Finanțelor. Noi în continuare susținem demersul, pentru că nu cerem bani în plus, ci cerem doar avizul pentru a putea să mergem cu legea mai departe în Parlamentul României, rămânând în aceeași cifră bugetată în 2%, rămânând în sărcina noastră să ne drămuim resursa financiară, astfel încât să ne atingem obiectivele de constituire a resursei umane și, în mod deosebit, de instruire și pregătire a resursei umane pentru nevoile de apărare a țării.

Radu Dobriţoiu: Așadar, nu ar impune fonduri suplimentare, ar fi același buchet de 2% proiectat și armata îî va gestiona în continuare, incluzând și rezerviști voluntari,

Nicolae Ionel Ciucă: Categoric.
Radu Dobriţoiu: Care este în prezent încadrarea cu personal la nivelul armatei?

Nicolae Ionel Ciucă: Încadrarea cu personal la nivelul armatei se raportează la cifra bugetată aprobată, respectiv 82.129 de funcții, plus 3.000 de funcții de soldați gradați voluntari. Deci, în total discutăm de 84.129 de funcții bugetate. Nereușind să avem această cifră pe palierul rezerviștilor voluntari atinsă, avem o cifră care ajunge undeva la 2.000 de funcții neîncadrate, iar în celălalt segment al resursei umane, atât militare, cât și civile avem un "delta" de 5.000 de funcții, care intră într-o marjă de acceptanță, ţinând cont că armata este o instituție mare, un organism viu, unde oamenii vin, pleacă, ies la pensie, au probleme medicale, alții identifică alte oportunități în viața civilă, și aici ne încadrăm cu această cifră.

Practic, în tot ceea ce înseamnă acest "delta" - folosim această sintagmă pentru că ne permite să ne încadrăm în tot ceea ce înseamnă stabilirea cifrelor de încadrare a soldaților și gradaților, a cifrelor de școlarizare în instituțiile de învățământ, reglând în acest fel promoțiile de la şcolile de subofițeri, maiștri militari și ofițeri pe termen scurt și mediu, cel puțin.

Radu Dobriţoiu: Înțeleg că există, aritmetic, aproximativ 7.000 de funcții în total neîncadrate la nivelul Armatei României.

Nicolae Ionel Ciucă: Da. Ceea ce este îmbucurător - și doresc să subliniez la acest lucru - este faptul că pentru funcțiile de soldați gradați pe care noi le-am oferit am avut o solicitare de a participa la selecție și concurs de peste 12.000 de tineri, atât de genul feminin cât și de genul masculin, ceea ce este cât se poate de îmbucurător și dătător de speranță, pentru că Armata, iacătă, constituie un domeniu profesional de interes pentru tânăra generație din România, iar chestiunea aceasta nu poate să nu ne bucure. Şi folosesc acest prilej pentru a-i încuraja să privească dincolo de tot ceea ce înseamnă segmentul acesta cazon al instituției militare și să vadă în instituția militară o structură modernă, în plin proces de transformare, cu instituții de învățământ pe toate nivelurile, atât preuniversitar, universitar și postuniversitar, care se adaptează din mers, care se tehnologizează de asemenea din mers și care, sperăm noi, foarte curând vor atinge un nivel de standard educațional în conformitate atât cu normele europene, cât și cu normele și standardele din interiorul Alianței Nord-Atlantice, pentru că nu putem să discutăm de interoperabilitate pe segmentul echipamentelor și al tehnicii militare fără să avem interoperabilitate pe segmentul resursei umane atât în ceea ce privește partea de execuție, partea tehnică, cât mai ales în partea de leadership.

Radu Dobriţoiu: Ați amintit de o cifră - 12.000 de candidați...
Nicolae Ionel Ciucă: Peste 12.000, da.
Radu Dobriţoiu: Pentru câte funcții?
Nicolae Ionel Ciucă: Sper să nu greșesc: 1.500 de funcții.
Radu Dobriţoiu: O concurență foarte mare.
Nicolae Ionel Ciucă: O concurență foarte mare. Şi mai este o cifră pe care, de asemenea, vreau să o furnizez, și anume că anul acesta la instituțiile militare de învățământ superior au fost patru oameni pe loc; patru candidaţi pe un loc; ceea ce spune foarte mult.

Radu Dobriţoiu: Nemaipomenit! Spune foarte mult şi despre calitatea acestor universități militare, sau institut politehnic militar, cum este cazul Academiei Tehnice Militare.

Nicolae Ionel Ciucă: Am fost de curând aproape la fiecare dintre aceste instituții. Recunosc, cred că sunt doi ani de când nu am ajuns la Academia Forțelor Aeriene - probabil și datorită formației, fiind ofițer de forțe terestre. Cu toate acestea, atât Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, Academia Forțelor Navale - pentru că acolo am ajuns, ținând cont de faptul că, nu cu mult timp în urmă, colocat cu această instituție este Colegiul Militar de Marină -, cât și la Academia Tehnică Militară, și personal trebuie să recunosc că am, așa, o anume mustrare...

Radu Dobriţoiu: ...satisfacţie?
Nicolae Ionel Ciucă: Satisfacție pentru ceea ce s-a făcut, dar în același timp o anumită mustrare, pentru că aș fi putut face mult mai mult în această perioadă de timp, ţinând cont că oricum mă apropii de sfârșitul mandatului și, dacă este să recunosc o chestiune pe care nu am reușit să o împlinesc, aceasta este nefinalizarea procesului de transformare a învățământului militar - nu neapărat pe segmentul acesta al colegiilor și academiilor, dar în segmentul care este cuprins de la acest moment: după absolvirea Academiei, în partea de dezvoltare profesională a militarilor.

Radu Dobriţoiu: Adică masterat, doctorat sau specializări aprofundate...

Nicolae Ionel Ciucă: Specializările... cursurile noastre de specialitate, care ne dau competențele necesare atât în funcție de grad, cât și în funcție de nivelul ierarhic la care își desfășoară activitatea militarii.

Radu Dobriţoiu: Ce ne puteți spune despre starea de operativitate a tehnicii de luptă?

Nicolae Ionel Ciucă: Este în momentul de față cea care ne dă măsura nivelului de reacție a Armatei Române. Motiv pentru care, pentru tot ceea ce există resursă umană încadrată, există obligativitatea fiecărui comandant, la nivelul fiecărui eșalon militar, să aibă tehnică operativă. Ca atare, pentru tot ceea ce există: subunitate, unitate, mare unitate, cu încadrarea în funcție de procentul pe care îl are, în aceeași măsură trebuie să aibă și echipamentele tehnice - e adevărat, foarte multe dintre ele cu un înalt grad de obsolescenţă, dar în stare de operativitate. Au fost resurse financiare atât pentru achiziția de echipamente și tehnică nouă, care se desfășoară prin programele binecunoscute și conform legii aprobate în parlament, și, de asemenea, au fost resurse asigurate pentru ceea ce înseamnă activitatea de mentenanță și întreținere a tehnicii și echipamentelor militare.

Radu Dobriţoiu: Digitizarea, foarte necesară pentru o armată modernă. Cum se implementează la nivelul Armatei României?

Nicolae Ionel Ciucă: Răspunsul este foarte simplu: tot ceea ce achiziționăm este tehnică absolut digitizată. În același timp, trebuie să menționăm faptul că încă există tehnică analogă. Măiestria la nivelul fiecărui comandant şi al fiecărui utilizator de tehnică este aceea de a putea să aduci - cu ghilimelele de rigoare - într-un anumit nivel de compatibilitate cele două tipuri de echipament, analog și digital, să funcționeze împreună, pentru că asta este ceea ce avem la îndemână astăzi. Digitizarea este o preocupare cât se poate de serioasă pentru fiecare dintre noi, și am să vin de asemenea cu un exemplu cât se poate de concret: la nivelul colegiilor militare, fiecare elev are fie tabletă, fie laptop; la nivelul categoriilor de forță - cel puțin la Academia Forțelor Terestre, unde am a fost de curând -, fiecare student a primit un laptop, pe care poate să îl lege în biblioteca electronică universitară a tuturor structurilor din învățământul militar și, de asemenea, să se folosească de programele necesare în tot ceea ce înseamnă proiectele de cercetare, proiectele de studiu și aprofundare, în conformitate cu curricula academică. Asta, ca un exemplu pe învățământ. Pentru ceea ce înseamnă digitizarea la nivelul proceselor - atât pe verticală cât și pe orizontală - în armată, ele sunt în proces de implementare, fără a avea de niciun fel pretenția că am reușit să atingem cel puțin nivelul minim.

Radu Dobriţoiu: Toate aceste progrese s-au întâmplat în timpul mandatului dumneavoastră. De asemenea, Comandamentul Comunicațiilor și pregătirea pentru ceea ce înseamnă războiul hibrid, războiul informațional și războiul informatic. S-au făcut şi aici progrese.

Nicolae Ionel Ciucă: Comandamentul Comunicațiilor este o structură care răspunde de tot ceea ce înseamnă suportul tehnic al comenzii și controlului în Armata Română, pe sarcina principală de a coordona, de a monitoriza integrarea tuturor sistemelor la nivelul fiecărei structuri militare - bineînțeles, comandamentul ocupându-se predilect de eșaloanele cele mai înalte ale Armatei Române. Partea aceasta de război hibrid reprezintă pentru ei, de asemenea, o preocupare în sensul protejării tuturor echipamentelor și a comunicațiilor.

Dar în același timp doresc să menționez că începând cu 1 decembrie anul trecut, 2018, a luat ființă Comandamentul Apărării Cibernetice, comandament care este în plin proces de setare, care astăzi, când noi vorbim, nu putem să emitem pretenția că a ajuns la minimă capacitate inițială operațională; ea urmează să se întâmple în perioada următoare - probabil că anul viitor. Depinde de modul în care se vor derula programele de achiziții și în mod deosebit depinde de modul în care reușim să asigurăm resursa umană pentru o astfel de structură, pentru că nu este deloc ușor, ținând cont de nevoia de pregătire și standardul de specialitate pe domeniul respectiv. Dar ea momentul de față funcționează, a început să capete de profil, a început să aibă identitate, avem ofițeri și maiștri militari care sunt foarte bine orientați și focalizați să-și desfășoare activitatea într-o astfel de structură, și apreciem că, beneficiind în același timp și de ajutorul partenerului nostru strategic Statele Unite, prin consultanța pe care ne-o asigură cu caracter permanent, având un specialist la nivelul comandamentului, să reușim să pornim așa cum se cuvine construcția acestui comandament și să îi asigurăm un ritm cât se poate de coeziv și să ne atingem liniile de efort din planul de înființare.

Radu Dobriţoiu: Să înțeleg pentru acest comandament cibernetic similar cu comandamentul pentru forțele speciale se va folosi pentru început modelul american?

Nicolae Ionel Ciucă: Este prea mult spus. Pentru că ați pomenit de forțele speciale, atât atunci când ne-am asumat transformarea și consolidarea profilului forțelor speciale, cât și acum, când ne-am asumat crearea acestei capabilități, am ținut cont de un lucru cât se poate de concret. Modelul este foarte bun. Realitatea însă trebuie să fie cea românească, pe măsura nivelului nostru de ambiție, care de fiecare dată trebuie să țină cont de ceea ce avem în buzunar și mai mult decât atât, de resursa umană. Ca tare, sunt trei elemente foarte, foarte, bine identificate și în funcție de raportul dintre ele trebuie să asigurăm linia de evoluție echilibrată pentru realizarea lor pe nevoia Armatei Române.

Radu Dobriţoiu: Foarte multe întârzieri, amânări, probleme în programele importante de achiziții, de aproape 20 de luni nu s-a mai pornit niciun contract important. Are nevoie programul de înzestrare al Armatei de o relansare?

Nicolae Ionel Ciucă: Putem spune fără teama că greșim faptul că programele care au pornit în linia guvern la guvern funcționează, au ritm....
Radu Dobriţoiu: Ne referim aici la...?
Nicolae Ionel Ciucă: Ne referim la F-16, ne referim la programul HSAM Patriot și la programul HIMARS. Toate au coerenţă, au ritm și, de asemenea, un orizont de implementare cât se poate pe concret. Cele care s-au derulat prin forma aceasta competitivă, din păcate, până în momentul de față, sunt temporizate. Această temporizare are probabil cauze atât de natură instituțională, cât probabil și de natură procedurală, ţinând cont că piața este deschisă, fiecare companie participantă are libertatea de a folosi toate instrumentele, astfel încât fie să temporizeze, fie să clarifice, fie să câștige, cert este că, în momentul de față, noi nu câștigăm nimic, ba, din contră, pierdem timp.

Radu Dobriţoiu: Transportorul Piranha 5 - vorbim despre o importantă întârziere a acestui proces de achiziții. Într-o primă etapă au fost probleme cu turela acestui blindat. În prezent se vorbește despre nerespectarea unor cerințe privind integrarea transportorului în sistemul de comunicații al Armatei, în C4I. Care este motivul pentru care acest transportor nu este recepționat și ce trebuie făcut pentru a depăși această problemă?

Nicolae Ionel Ciucă: Vă rog să aveți în vedere că Statul Major al Apărării nu este implicat în mod nemijlocit în acest proces de achiziție, ci departamentul de armament cu specialişti, parte dintre ei și de la Statul Major al apărării. Ca atare, date și informații privind stadiul derulării procesului de achiziții, avem; ce se întâmplă tehnic în interiorul procesului, nu avem. În același timp, pot să menționez faptul că am avut o întâlnire cu reprezentanții firmei General Dynamics Europa și au venit cu un Masterplan prin care au garantat că în luna ianuarie vom avea primul lot de transportoare și nu mai târziu de finele lunii februarie va fi finalizat procesul de recepție cantitativă la prima unitate destinată să aibă în dotare aceste mașini de luptă.

Radu Dobriţoiu: Vorbim despre 2020.

Nicolae Ionel Ciucă: 2020, februarie, deci întârzierea este de un an, dar speranța ne duce într-un interval de patru luni de aici înainte. Cert este că, în conformitate cu prevederile de contract, firma a fost penalizată și au plătit de curând penalitățile.

Radu Dobriţoiu: Au achitat acele penalităţi, 8,5 milioane de euro?
Nicolae Ionel Ciucă: Au achitat penalităţile de 8,5 milioane de euro pentru întârziere.

Radu Dobriţoiu: În zona operațională, domnule general Nicolae Ionel Ciucă, avioanele de luptă fără pilot, dronele sunt accesibile și dorite probabil de armată. Când vom cumpăra și noi drone de atac și mai multe drone de cercetare?
Nicolae Ionel Ciucă: Aş reformula un pic, dacă aș fi fost Radu Dobrițoiu, și aș fi zis când facem și noi astfel de drone.
Radu Dobriţoiu: Când le vom produce?

Nicolae Ionel Ciucă: Când le vom produce, da... Nevoia de astfel de echipamente nu cred că trebuie comentată. Este cât se poate de evidentă. Există proiecte şi planuri astfel încât tot ceea ce înseamnă partea aceasta de integrare a instrumentelor la nivelul fiecărei categorii de forţă să includă achiziţia de drone. În momentul de faţă se pot achiziţiona drone de oriunde de pe piaţă. Intrăm pe Amazon și putem să achiziționăm drone cât se poate de performante, din punct de vedere al mecanicii zborului. Din punct de vedere al echipamentelor speciale, ei, aici lucrurile devin mai complicate. Şi atunci pe măsură ce lucrurile devin mai complicate crește și prețul. Crescând prețul, trebuie să ne ducem în programe de înzestrare la nivelul categoriilor de forță și la nivelul întregii armate. Motiv pentru care, făcând din nou apel la valoarea resursei financiare de care dispunem, și prioritizarea nevoilor, segmentul acesta de drone urmează să înceapă a fi finanțat și achiziționate pentru integrare în sistemul întrunit al Armatei Române.

Realizator: Un orizont de timp?

Nicolae Ionel Ciucă: Primele pe care vrem să le luăm și sunt de nivel tactic, de fapt primele există, pentru că o parte dintre ele le-am achiziţionat la nivelul structurilor de cercetare și avem aceste drone pe nivelul tactic, avem de asemenea drone pe care le-am folosit în teatrele de operații...
Radu Dobriţoiu:... şi ne aducem aminte de ele...
Nicolae Ionel Ciucă: În Irak, da.
Radu Dobriţoiu: Tot la detaşamentele speciale?
Nicolae Ionel Ciucă: Tot la detașamentele speciale. Acum avem ScanEagle-ul, care este, de asemenea...
Radu Dobriţoiu: 12 bucăţi, dacă nu mă înşel.
Nicolae Ionel Ciucă: Da, pe care le-am adus tot din teatre de operaţii, dar în momentul de față le folosim pentru pregătire și instruire operatori, dar există programele de achiziție care urmează să înceapă în 2020 pentru o parte mai puțin semnificativă și din 2021 sunt prevăzute linii de bugetare pentru drone care să poate să conteze.

Radu Dobriţoiu: Domnule General Nicolae Ionel Ciucă, Ministerul rus al Apărării anunță noi exerciții militare. Acțiunile Rusiei s-au intensificat în zona de securitate a Mării Negre după anul 2014, după invadarea Ucrainei. Peninsula Crimeea a fost transformată într-o fortăreață, într-un portavion natural la 300 de km de frontiera României. În același timp suntem martori ai unui război hibrid, cu componente importante în spectrul informatic și în cel informațional. Cum se adaptează Armata României la acest climat de securitate?

Nicolae Ionel Ciucă: Problematica războiului hibrid, mai bine zis, este cât se poate de mult vehiculată, întrebuințată, în tot ceea ce înseamnă interviuri cu specialiști, conferințe, întâlniri și întruniri. Părerea mea este că sigur suntem în fața unei astfel de provocări și în fața unei astfel de amenințări, iar pentru aceasta trebuie să existe instrumentar foarte bine integrat din care să facă parte atât instrumentele de putere ale statului, cât și celelalte instituții, chiar cele cu răspundere pe linia educației, de la cei mai tineri până la cei mai în vârstă, astfel încât să nu cadă pradă acestor acțiuni de inducere în eroare, acestor acțiuni de fake news, acestor acțiuni de propagandă, de dezinformare și așa mai departe. Chestiunile acestea să știți că nu sunt la îndemâna militarilor, nu există o armă, deci nu există o armă astăzi prin care să poți să afirmi, domnule, cu aceast echipament contracarăm războiul hibrid. Nu. Aici este vorba de un ansamblu și o complexitate a măsurilor și instrumentelor pe care ar trebui să le identificăm stând mai puțin de vorbă și fiind mai activi în a identifica ce trebuie să facem în realitate. Pentru liderii militari, în momentul de față, nu există în școală, în cadrul curriculei o abordare care să ne învețe contracararea războiului hibrid. Neavând această abordare în curriculă, nu există cultura leadershipului pentru a putea să avem instrumentarul, foarte bine determinat, analitic determinat, cu care să contracarăm acest tip de amenințare. Ca atare, cred că trebuie să se constituie într-o sarcină pentru fiecare dintre noi, pentru tot ceea ce înseamnă sectorul interinstituțional, cel educațional de profil și specialitate astfel încât să putem să punem la îndemâna decidenților, atât uneltele, cât și procesele necesare pentru a face față acțiunilor hibrid.

Radu Dobriţoiu: Anul viitor vom avea în Europa un amplu exercițiu militar la care vor participa aproximativ 37.000 de militari, dintre care aproximativ 20.000 veniți de peste ocean, din Statele Unite. Va participa România la Defender Europe 2020?

Nicolae Ionel Ciucă: O dată la doi ani Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa planifică și conduce exercițiu, atât pe zona de nord, iar la doi ani pe zona de sud. De aceea ați văzut că am avut un Saber Guardian 2017, Saber Guardian 2019. Am avut un exercițiu în 2018 și primul exercițiu de acest gen s-a numit Anaconda 2016, după care exercițiul din 2018, iar anul viitor se numește Defender Europe 2020. Exercițiul este unul de amploare, poate cel mai mare exercițiu aflat pe planșeta planificatorilor. Am transmis documentele pentru participare. Am discutat cu șeful apărării din Polonia, am transmis, de asemenea, scrisoarea de aprobare la nivelul comandantului Forțelor Terestre americane în Europa, astfel încât anul viitor să putem să avem o participare consistentă pe măsura nivelului de ambiție și pe măsura rolului pe care România îl joacă în tot ceea ce înseamnă deciziile aliate pentru descurajarea și apărarea flancul estic al NATO.

Radu Dobriţoiu: Cât de mult sunteți conectat, domnule general Nicolae Ionel Ciucă, cu principalii comandanți din NATO, în special cu cei din Statele Unite?

Nicolae Ionel Ciucă: Atât cât trebuie să avem alineate, să avem coordonate și concretizate reperele parteneriatului strategic dintre Armata Română și Armata Americană, Armata Americană în general, Armata Americană din Europa în special, și pot afirma că tot ceea ce se observă în planul pregătirii în comun și în planul dezvoltărilor bilaterale au la bază aceste relații formal instituționale, cât și relațiile la nivelul personal, care sunt, desigur, create de-a lungul timpului, cunoscându-ne fie din teatrele de operații, fie din exercițiile la care am luat parte împreună și de asemenea la activitățile de decizie militară în cadrul aliat.

Radu Dobriţoiu: Fie la studiile pe care le-ați urmat în SUA.
Nicolae Ionel Ciucă: Da, sigur.

Radu Dobriţoiu: V-am pus această întrebare pentru că ați făcut recent o vizită în Statele Unite, unde v-aţi întâlnit cu principalii comandanți militari.

Nicolae Ionel Ciucă: Da, am executat o vizită, am efectuat mai corect spus, o vizită în Statele Unite. Invitația principală a fost aceea de a participa la ceremonia de schimbare a comenzii la nivelul Comitetului întrunit al șefilor militari ai Pentagonului. Dar am folosit oportunitatea acestei deplasări să pot să am întâlniri cu comandantul comandamentului de centru, cel care răspunde de planificarea și conducere a misiunilor din Afganistan și Irak, unde Armata Română are o participare consistentă și foarte bine apreciată. Am avut, de asemenea, întâlnire la nivelul comandantului comandamentului forțelor speciale cu generalul Clark, cu care am discutat elementele de continuare a programului de transformare și consolidare a forțelor speciale românești. Am avut întâlnire cu şeful Biroului Gărzii Naționale, membru al Comitetului întrunit de la Pentagon, pentru că activitatea de program de parteneriat pe care noi îl avem cu statul Alabama se constituie într-un model, este o relație care se încadrează perfect în abordarea win-win, exercițiile pe care le desfășurăm împreună și implicarea pe care Garda Națională din Alabama avut-o de-a lungul timpului și în mod deosebit în ultimii ani s-a concretizat în dezvoltările pe care noi le-am avut în infrastructura din Cincu, din Poligonul Cincu, s-a concretizat în pregătirea și instruirea piloților de F-16, a mecanicilor de bord de la F-16 și, nu în ultimul rând, în pregătirea piloților pe operațiunile specifice de alimentare din zbor, aeronavele, tanker-ele care au sosit în România pentru această emisiune aparțin Gărzii Naționale din Alabama, de asemenea. Deci, iacătă numai câteva elemente cât se poate de concrete pentru a sublinia această relație. Am avut, de asemenea, întâlnire la nivelul comandantului infanteriei marine. Am dorit să avem această întâlnire pentru că infanteriștii marini ne-au ajutat foarte mult în ceea ce a însemnat partea aceasta de coagulare regională în cadrul inițiativei Black Sea Rotational Force și, de asemenea, au constituit o inspirație pentru noi în ceea ce înseamnă constituirea unei capabilități proprii de infanterie marină, reușind în momentul de față să demarăm procesul de transformare a batalionului de infanterie marină în regiment de infanterie marină, o capabilitate foarte bună, care are în responsabilitate întreg segmentul de litoral românesc și Delta Dunării. Şi nu în ultimul rând am avut întâlnire cu Comandamentul agenției de apărare antirachetă din Washington, din Washingotn ca locație, responsabilitatea este dincolo de capitală, cu care am discutat partea aceasta, de continuare a colaborării și coordonării pentru dezvoltarea propriilor capabilități, ţinând cont că găzduim sistemul Aegis Ashore și de asemenea achiziția noastră pe sistemele antirachetă și antiaeriene sunt de proveniență americană și avem nevoie în continuare de cunoaștere și perfecționare a pregătirii.
TRANSCRIERE RADOR.


Etichete Exclusiv Onlinegeneral Nicolae Ionel Ciucainterviu Nicolae Ciucasef SMAp Nicolae CiucaZiua Armatei RomânieiRadu Dobritoiu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live