Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: INTRE SACRU SI PROFAN Miercuri, 30 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Gabriel Bassarabescu

2 Mai 2010
Vizualizari: 1578
Comentează add

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, vorbește despre vizita recentă pe care a făcut-o în România și despre dezvoltarea relațiilor dintre cele două state.

Interviu cu președintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu

gabriel-bassarabescu

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu (dreapta) împreună cu realizatorul emisiunii Gabriel Bassarabescu. Foto: SRR.

Realizator: V-aţi întors de curând dintr-o vizită, putem spune, istorică, în România, Ce ne-aţi putea spune, ceea ce nu s-a spus. S-au scris multe, dar sunt convins că sunt şi alte foarte multe lucruri, amănunte. Cum v-aţi simţit acolo?

Mihai Ghimpu: Ceea ce n-am spus, nici nu spun.

Realizator: Nu chiar secrete, nici chiar aşa. Dar cum v-aţi simţit în România?

Mihai Ghimpu: Nu, am glumit. Nu am avut nicio discuţie secretă, m-am simţit foarte bine, m-am simţit ca acasă. O vizită care nu ştiu dacă va mai fi în România, fiindcă cred că calitatea vizitei depinde de ambele părţi.

Realizator: Aţi avut parte de vizita preşedintelui Băsescu cu nu foarte mult timp în urmă.

Mihai Ghimpu: Cred că aici este şi partea frumoasă a vizitei, că la început a fost în vizită dl preşedinte Băsescu, am convenit nişte lucruri, apoi ne-am reîntâlnit din nou la Bucureşti, unde deja am semnat acordurile şi ceea ce ne-am înţeles.

Realizator: Desigur, la nivel oficial, sunt protocoale, sunt lucruri pe care vrei-nu vrei trebuie să le aplici. Dar, să spun eu aşa, chimia dintre oameni contează în astfel de relaţii? Poate, bănuiesc, ajuta imens nu? Un mers înainte al treburilor, dacă două persoane se şi simpatizează, de ce să ne ascundem de aşa ceva?

Mihai Ghimpu: Păi asta am şi avut în vedere la început, simpatia vine nu din relaţiile personale, simpatia vine din relaţiile între două state, între cetăţenii, cazul dat, românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cred că foarte mulţi au aşteptat această vizită, pentru că mulţi ani au trecut de când la Bucureşti nu a mai fost un preşedinte, aceasta s-a întâmplat printre primii ani când a fost dl Mircea Snegur, apoi îmi pare vreo 18 ani, chiar dacă până în 2001 n-am avut relaţiile pe care le-am avut, în perioada când a fost Voronin la guvernare, dar oricum n-a fost o vizită, tot timpul s-a vorbit cu jumătate de gură. Iată că acuma am avut ambii posibilitatea să spunem lucrurilor pe nume.

Realizator: A fost vizită mai mult decât aşteptată. Prietenii au fost cu emoţii ca totul să se termine cu bine, iar neprietenii s-au gândit la un scandal. Mulţi se aşteptau la diverse probleme stârnite în urma vizitei. Iată că totul a decurs normal, a decurs în nişte limite, putem spune europene, totul a fost absolut în firea lucrurilor.

Mihai Ghimpu: Chiar în cadrul şedinţei alianţei, unul a zis că noi ar trebui să cunoaştem cuvântările lui Ghimpu la Bucureşti. Şi eu în glumă am zis: staţi liniştit, că de data asta nu voi face unirea. Aşa este. Eu consider că întâlnirea pe care am avut-o de "bună dimineaţa" cu domnul preşedinte, am discutat fugitiv problemele pe care le avem, care trebuie readuse într-un veşmânt juridic. Apoi, la întâlnirea pe care am avut-o la Parlament cu domnul preşedinte al Senatului, domnul Geoană, şi cu doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Anastase, la fel, am discutat lucruri ce ţin de relaţiile dintre aceste două state, am semnat un protocol de colaborare. Toate acestea demonstrează că România este alături de noi în situaţia când şi ea nu se află, aşa să spunem, în...

Realizator: Cel mai fericit moment, sunt momente grele!

Mihai Ghimpu: Cel mai fericit moment, da, momente grele, criză economică mondială... Oricum, cel mai important ce vreau să spun e că România nu condiţionează, iată, cum avem noi cu unii probleme în care există condiţii indirecte. România încă o dată a demonstrat că, cu toate că este o durere comună care nu totdeauna... şi nu putem vorbi despre ea permanent, dar a depăşit-o, a păşit peste aceasta şi este alături de noi şi cel mai important este că înţelege foarte bine ce înseamnă un viitor european şi un viitor european nu poţi să-l ai dacă nu ai profesionişti, specialişti. Şi aici a crescut numărul de burse până la 5.000.

Am fost bucuros să aud la Iaşi, când domnul rector l-a lăudat pe actualul guvernator Dorin Drăguţan, a zis că a fost un foarte bun student, că avem din cei care au învăţat în România, primul care a câştigat o funcţie publică a fost Dorin Chirtoacă, primar general, apoi iată că a venit acum, în urma alegerilor din 29 iulie, domnul Sandu Tănase în calitate de ministru, domnul Filat, prim-ministru. Iată, toate acestea demonstrează că România ne doreşte doar binele şi nu vine cu pretenţii, aşa cum unii cred sau cum a prezentat politica externă a României guvernarea precedentă, comunistă.

Realizator: I-aţi lăsat cu gura căscată pe unii când aţi spus, cu argumente şi cu sinceritate, că aţi fi dispus oricând să vă duceţi şi la Moscova, dar într-un context altul decât 9 Mai - şi aici ştiţi la ce mă refer.

Mihai Ghimpu: Noi suntem pentru relaţii bune cu toate statele, în primul rând cu cele vecine şi, de ce nu?, cu Federaţia Rusă, care... Cum să spun? Avem un trecut nefericit, dar aici nu e vinovat poporul rus. Nici oraşul şi nici cetăţenii. Rusia, Federaţia Rusă, poporul rus au o cultură universală, putem să spunem. Şi literatura, şi cinematografia, şi...

Realizator: Pe care nu le contestă nimeni, evident.

Mihai Ghimpu: Nu le contestă nimeni. Şi teatrul... Şi de ce să nu avem relaţii bune?!


Realizator: Sigur!

Mihai Ghimpu: Şi o piaţă economică... Dar iată că problema care rămâne ca o pată neagră în istorie este că noi încercăm, unii, să dăm vina pe Stalin, pe perioada aceea care a fost, care ne-a adus nouă această nenorocire, dar nu vrem să vedem ce facem noi astăzi. Am în vedere prezenţa Armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul nostru, ceea ce a dus la formarea Transnistriei şi ceea ce menţine indirect această Transnistrie, care de fapt este problema cea mai dureroasă a noastră. Şi am spus: tare aş vrea să merg la Moscova, să am la fel, o întâlnire atât de frumoasă, de călduroasă, să semnăm acorduri, documente, şi să ne bucurăm de relaţiile dintre aceste două state. Dar din păcate la acest moment unii joacă aceste relaţii, dacă pot să mă exprim aşa, mai direct.

Realizator: Privindu-vă, mă gândeam la un lucru extraordinar: sunt persoane care, în momentul în care îţi transmit ceva, vor să aibă o voce foarte impunătoare, au gesturi largi şi încearcă să se impună, dar rezultatul de multe ori nu este cel scontat, îşi schimbă părerea în două-trei minute. Dumneavoastră sunteţi calm, sunteţi molcom, dar când aţi spus ceva cred că se poate mişca şi pământul, nu mai reveniţi. E un alt stil de a aborda lucrurile.

Mihai Ghimpu: Depinde în ce situaţie. Eu de obicei...

Realizator: Păreţi foarte hotărât! Calm, dar foarte hotărât!

Mihai Ghimpu: Eu sunt impulsiv, dar hotărârile le iau la rece şi nu le iau aşa, să spunem, din mers, dacă pot să mă exprim aşa. Sunt probleme care trebuie... Cum să vă spun? În experienţa mea de 20 de ani, eu faţă de unele probleme am hotărârile de mult. De mult eu sunt decis şi am aceste hotărâri. Şi eu cred că aşa trebuie să fie, un stat nu poate fi permanent cu gândul: ce o să fac dacă nu o să fie ouă la piaţă?; ce o să facem dacă nu o să fie nu ştiu ce motorină în rezervor?...

Realizator: Sunt momente în care ideea naţională, problemele de suflet trebuie să primeze.

Mihai Ghimpu: E adevărat şi aici este vorba de independenţa acestui stat, de suveranitatea lui. Că atunci ne mai întrebăm pentru ce am votat această independenţă, Atunci, în '91, când am votat noi, din '90 să pornim,  primul pas pe care l-am făcut noi a fost readucerea tricolorului acasă. Păi, atunci tot trebuia să ne gândim: dar ce o să zică dincolo, ce o să facem noi?!... Pe urmă, declaraţia cu privire la suveranitate, pe urmă declaraţia cu privire la independenţă... Niciodată libertatea unui popor nu se pune în dependenţă de sarmale, dacă pot să mă exprim aşa. Tot respectul faţă de cei care gândesc altfel...

Realizator: Aşa este, domnule preşedinte! Cu acordul dumneavoastră, aş vrea să ascultăm împreună cum a fost percepută vizita dumneavoastră în zona Putnei. Este în legătură cu noi corespondenta noastră din nordul Moldovei...

Mihai Ghimpu: Frumos!

Realizator: Mihaela Buculei este în legătură cu noi. Vă invit să ascultăm două minute şi să comentăm împreună, domnule preşedinte. 


Reporter: Mă bucur să vă ascult de acolo, din Chişinău. Şi dacă tot m-ai întrebat cum a decurs întâlnirea de la Putna, vreau să spun că a fost un moment emoţionant pentru toţi cei care au participat la Putna la mijlocul săptămânii acesteia la întâlnirea cu preşedintele interimar al Republicii Moldova. Emoţionant a fost şi momentul în care în curtea mânăstirii au răsunat imnurile celor două state, iar momentul depunerii coroanelor de flori la Mormântul Voievodului Ştefan cel Mare de asemenea a fost de o intensitate emoţională maximă.

Aş vrea să spun că cei doi preşedinţi, al României şi al Republicii Moldova, în momentul în care s-au aflat în faţa Mormântului Voievodului Ştefan cel Mare, s-a văzut pe chipul lor o emoţie aparte şi au sărutat icoana de pe piatra de mormânt al voievodului în semn de respect şi omagiu. M-a impresionat în mod deosebit şi ceea ce a lăsat în scris preşedintele interimar al Republii Moldova, domnul Mihai Ghimpu, în Cartea de onoare a mânăstirii, semnând în final astfel: "Preşedintele interimar al Republicii Moldova, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, român din Coloniţa-Chişinău". A fost un moment deosebit, toată lumea a rămas impresionată de ceea ce a putut să scrie domnul Ghimpu în acea carte de onoare.

La fel de emoţionant a fost şi momentul în care cei doi au primit icoanele din partea stăreţiei, pe care de asemenea le-au sărutat şi le-au primit cu mult drag. Aş vrea să spun pe lângă această faptă deosebită care s-a petrecut la Putna că aici, în Suceava, există o asociaţie a studenţilor basarabeni care desfăşoară activităţi însemnate. Şi m-aş referi la ultimul lor proiect pe care-l desfăşoară, de fapt ei au înmânat şi o revistă domnului preşedinte Ghimpu, când domnia sa a venit la Putna, ei desfăşoară activitatea aceasta, "Trimite o carte peste Prut".

Eu cred că este iarăşi o punte de legătură între cele două state. Avem ocazia să trimitem cărţi pentru cele mai îndepărtate comune, la mediul rural mă refer în primul rând, acolo unde nu există carte în limba română, există doar carte scrisă cu caractere chirilice. Şi aceşti studenţi vor să facă ceva pentru copiii din satele, din comunele din Republica Moldova. Aşadar, vizita preşedintelui interimar al Republica Moldova a fost percepută ca un moment istoric. Domnia a spus că, în momentul în care s-a deschis Prutul, reţin cu lux de amănunte, a fost primul care s-a urcat în maşină şi a străbătut România în lung şi-n lat. Poate că a întrevăzut atunci că ceva se poate face totuşi pentru români.

Realizator: Domnule preşedinte, aşa s-a văzut din România. Dumneavoastră cum v-aţi simţit la Putna?

Mihai Ghimpu: E greu de spus ceea ce simt, dar m-am simţit mândru că mă aflu alături de mormântul lui Ştefan cel Mare, dar parcă aşa, nu ştiu cum, îmi părea că sunt dator cu ceva.

Realizator: Dar cum a fost programul? E interesant de ştiut, avem o şansă unică aproape să aflăm cum se face un astfel de program prezidenţial. A fost dorinţa de a vă face o plăcere a celor de la Bucureşti, aţi dorit dumneavoastră să ajungeţi acolo? Cum a fost totul?

Mihai Ghimpu: Propunerea de la Bucureşti a venit, să mergem la Putna. Eu sunt recunoscător celor care au lansat această idee. Vreau să spun că, în afară de ceea ce a vorbit Mihaela, un moment foarte important fiind lângă mormântul voievodului, stareţul spunea: avem aceeaşi limbă, cultură. L-am auzit şi mai devreme, nu spunea totul, până la capăt. Eu zic: şi acelaşi popor!. Dar el zice: ştiu, domnul preşedinte, dar nu am îndrăznit! Zic: eu vă spun aşa, direct, chiar aici, lângă mormântul voievodului!

Realizator: Da, lucruri extraordinare! În Bucureşti, în afara acestor delegaţii oficiale, sunt convins că nu aveţi timp, totul este măsurat pe secunde, nu pe minute, aţi apucat să mergeţi aşa, ca persoană particulară prin România? Vă place în mod deosebit vreun loc? Cum e?

Mihai Ghimpu: Când au loc vizite oficiale, nu vezi ţara unde ai fost, numai dacă mergi aşa... Aşa cum spunea Mihaela, într-adevăr, după ce s-a deschis Prutul, ne-am urcat în maşină şi am mers în lung şi în lat, să vedem ţara. Sigur, absolut, pot vorbi despre multe locuri frumoase, dar eu cred că rar loc în România care nu este un loc unde se bucură ochiul. Să luăm şi munţii, să luăm şi marea, să luăm şi mănăstirile. Numai când vezi această muncă titanică a strămoşilor noştri în pictarea acestor biserici, mănăstiri. România este o ţară care face parte din civilizaţia europeană, din cultura universală. Şi aici trebuie să fie marea noastră bucurie şi eu cred că ar trebui să facem foarte mult ca cetăţenii noştri să vadă cu propriii ochii, să cunoască această ţară, întrucât în perioada sovietică şi de la '90 încoace, la fel, au fost marginalizaţi de a cunoaşte, de a vedea.

Realizator: Se spun foarte multe răutăţi şi cred că nu degeaba, sunt oameni care-şi fac foarte bine meseria. Înspre România, vin zvonuri precum că aici, în Republica Moldova, nu ar mai fi niciun interes pentru România. Şi, invers, noi suntem intoxicaţi cu ideea: domnule, basarabenii nu mai au nicio treabă, sunt rusificaţi, oricum nu le pasă de români. Cui folosesc aceste învrăjbiri?

Mihai Ghimpu: Celor care vor în continuare să ne ţină departe unul de altul. Dar eu am mai spus lucrul ăsta şi-l repet şi acum: dacă cineva câştigă în astfel de situaţii, câştigă pe moment, pe o perioadă scurtă. Sângele apă nu se face şi cât ai încerca să ţii doi fraţi la o distanţă mare, oricum vine ziua când îşi dau seama! Dacă nu ambii odată, pe rând, dar în cazul nostru niciodată nu a existat problema asta! Sunt pur şi simplu politici bine gândite, pregătite, care au funcţionat şi în perioada sovietică, şi acum.

Eu îmi amintesc, sora lui tata a fugit... Trei surori a avut tata, două au fost duse în Siberia şi una a reuşit să fugă peste Prut. Şi ea, când venea la noi, spunea: măi, ruşilor... Ce să-i faci, dacă aşa... Măi, ruşilor. Adică am rămas cu ruşii, ai ruşilor... Şi de aceea spuneam: mătuşă, care rus?! Ei, voi oricum vorbiţi... Castrule... mai spuneam aşa la cratiţă, cum vorbesc moldovenii. Sunt nişte lucruri care... Amprente. Dar cel mai trist, cel mai dureros este că sunt oameni care ştiu, cunosc foarte bine că limba se numeşte română, că suntem români şi ei, într-un interes politic, o funcţie în parlament...

Că mulţi care sunt lângă Voronin, în Partidul Comuniştilor, sunt oameni care recunosc şi cunosc foarte bine cine suntem noi, de unde venim, tot absolut. Dar, iată, pentru funcţii, pentru ce, s-au dus şi stau şi... Unii sunt mai activi, alţii în genere tac. Aici e problema! Eu cred că această vizită a noastră a uşurat cred că sufletele multor cetăţeni ai Republicii Moldova, întrucât, cum să vă spun?, o parte din oameni se uită aşa cum au deprins, sus! Ce zice regele, ţarul, secretarul, preşedintele...

Vă dau un exemplu. Am fost, în una din ieşirile mele în teritoriu, la Cărpineni, Hânceşti, se ridică un moş şi zice: "Eu sunt preşedintele Organizaţiei pensionarilor, veteranilor", şi toată sala: "Dă-te la o parte, că ai fost cu comuniştii, şi încolo, şi încoace". La un moment dat zice: "Staţi, eu sunt român, m-am născut la Iaşi, sunt cu Ghimpu". Mă gândesc, a mai spus omul acesta, până la mine, lucrul acesta? S-a gândit: măi, dacă Ghimpu a spus că este român, l-am încurajat într-o oarecare măsură şi pe el, că nu ştia lumea în sat că el este născut la Iaşi. Cum a venit la Cărpineni, nu pot să spun, că nu l-am întrebat. Aici sunt nişte lucruri care cred eu, totuşi, că este ca în armată, ca la război. Un conducător de armată nu trebuie să se ascundă printre soldaţi, trebuie să meargă în frunte. Atunci soldatul are putere, curaj şi obţii victoria.

În politică, la fel. Nu trebuie să cobori la nivelul celora care, săracii, au fost manipulaţi, amăgiţi, şi să te gândeşti că, băi, trebuie să gândesc şi eu sau să spun ce gândesc ei că altfel nu o să mă voteze. Pe mine nu mă interesează viitorul mandat. Niciodată nu am luptat pentru mandat. Orice preşedinte de stat, orice prim-ministru, indifernt, conducător oriunde ar fi el, el este obligat să ridice nivelul acestui colectiv, nivelul cetăţenilor, mai ales în problema noastră naţională, având în vedere că noi am fost amăgiţi atâţia ani de zile. Şi, înainte de a pune punct, ce am câştigat noi în aceşti 20 de ani? Că sunt identice limbile, că este limbă moldovenească. Ce a câştigat vreunul mai mult decât un mandat? Nu a câştigat. Voronin, şi nu direct, dar prin parlament. Niciodată nu trebuie să faci politică pe seama celor neinformaţi, dezamăgiţi de viaţă, bătuţi de soartă. Că, oricum, Dumnezeu te pedepseşte pentru aceasta.

De aceea, eu cred că cel mai corect este să fii aşa cum eşti şi să le spui oamenilor adevărul, chiar dacă este dureros. Mă întrebau la Bucureşti: "Domnule preşedinte al Partidului Liberal, de ce în sondaje aţi căzut?". Păi, ştiţi cum este omul? Este conservator, nu îi prea place să-i spui adevărul, mai ales când vii pentru prima dată, fiind eu şi interimar, dar sunt preşedintele Republicii Moldova, şi aici niciodată nu am visat ca la Chişinău să avem preşedinţi, dar, mă rog, istoria a fost crudă cu noi. Vă zic că se temeau să spună că este limba română, spun acum, după toate, spun toţi că este limbă română, dar eu am venit din bună dimineaţa şi am spus că sunt român şi vorbesc limba română. Iată, zic, care este răspunsul la sondaj, dar o să vedem, totuşi, la alegeri.

Realizator: Domnule preşedinte, pe mine m-aţi cucerit. Să vedem care este punctul de vedere al unuia dintre cei mai importanţi jurnalişti ai noştri, un om cu o experienţă extraordinară, i-au trecut multe personalităţi prin mână. Avem bucuria să-l salutăm în cele ce urmează pe domnul Ion Cristoiu. L-aţi auzit pe domnul preşedinte. Ce părere aveţi?

Ion Cristoiu: Nu-mi pot permite... Eu aş vrea să-l întreb pe domnul preşedinte, să profit de acest moment, să-l întreb. Sigur, a fost în vizită în România. Dincolo de momentele oficiale, multe simbolice, dacă poate să ne spună ce înţelegere economică a urmărit? A venit pentru ea şi s-a realizat şi pentru asta este mulţumit.

Mihai Ghimpu: Da, am avut discuţii, chiar am avut o întâlnire cu preşedintele Camerei Deputaţilor, unde eu, personal, am rugat să vină oameni de afaceri din România. La această întâlnire au fost mulţi oameni de afaceri, le-am vorbit despre investiţii în Republica Moldova, i-am invitat să investească şi ne-am înţeles să deschidem Camera de Comerţ a României la Chişinău, întrucât în acest moment nu o avem. Eu înţeleg foarte bine ce înseamnă pentru noi renaşterea economică, înţeleg foarte bine că nu putem să avem permanent mâna întinsă pentru a obţine nişte bani din partea României, Fondului Monetar, din partea altor state. În afară de problema naţională, sunt conştient că problema problemelor este economia, care ea ne va aduce şi rezolvarea problemelor naţionale.

Ion Cristoiu: Da, există politic în cursul unei vizite, sau relaţiile între două ţări, pot să fie relaţii foarte bune la nivel de preşedinţi, la nivel de premieri, dar pot să fie apoi probleme când se transpun în viaţă - ca să folosesc un limbaj de lemn - aceste hotărâri. Există după dumneavoastră sau se pot ivi probleme când se trece la realizarea înţelegerilor, cred că vă confruntaţi, în cazul României, cu problemele birocratice, cu întârzieri.

Mihai Ghimpu: Domnul Cristoiu, eu, cu toţi cei care doresc să investească în Republica Moldova, cu care m-am întâlnit la Chişinău şi la Bucureşti le-am spus că în caz că întâlnesc birocraţi, sunt aşa, de nivel european, de nivel local, republican, naţional, uşa este deschisă, vor avea permanent sprijinul meu, dacă acţiunile, activitatea lor este legală. Aşa nu văd aici probleme şi spun încă o dată pentru toţi cei are doresc să investească în economia Republicii Moldova, oameni de afaceri din ţară, în primul rând, cum am spus la Camera de Comerţ, a investi în economia Republicii Moldova asta înseamnă a sădi un pom în grădina proprie.

Cam aşa văd eu lucrurile la noi şi cred eu că cei care vor veni vor avea de câştigat, întrucât cunosc foarte bine care este diferenţa economiei în cadrul unui stat membru al Uniunii Europene şi o activitate într-o economie a unui stat în afara Uniunii Europene. Nu văd aici probleme şi cu atât mai mult că noi, Alianţa pentru Integrare Europeană, ne-am asumat oferirea acestor condiţii şi sumtem gata să mai discutăm dacă e nevoie în modifcarea acestor condiţii sau a legislaţiei, mai bine zis, care prevede investiţii în economia Republicii Moldova. În afară de ceea ce vorbeam de investiţii, sigur că foarte important pentru noi este conectarea la gazoductul Drochia-Ungheni-Iaşi şi conectarea la sistemul de electricitate. Aceste două lucruri sunt foarte importante întrucât România mai are puţin şi intră definitiv în sistemul european şi de gaze şi de energie electrică. De aceea noi trebuie să facem şi noi aceiaşi paşi, aşa că eu cred că această vizită cu adevărat a mişcat multe lucruri în favoarea economiei acestor două state.

Ion Cristoiu: Nu vreau să comentez, vreau să profit de acest moment şi să-l întreb pe dl preşedinte, bănuiesc că, sigur face sinteză de presă la nivelul Administraţiei prezidenţiale de la Chişinău, dacă este mulţumit de felul în care a apărut această vizită în presa din România. Se aştepta la mai mult, i s-au depăşit aşteptările?

Mihai Ghimpu: Eu respect punctul de vedere al tuturor cetăţenilor şi nu în ultimul rând al ziariştilor. Lumea nu este una pentru toţi, e fiecare cum o vede.

Ion Cristoiu: Am înţeles.

Mihai Ghimpu: Aici nu trebuie eu să spun aprecierea, o dau cei care m-au ascultat, m-au văzut şi au tot dreptul.

Ion Cristoiu: Dle preşedinte, aveţi pentru istoricii din România, la Chişinău există o comoară, arhivele. Am înţeles că se deschid, în ce stadiu este această acţiune, în sensul de... nu numai, după părerea mea, vreau să întreb, nu numai cei din Basarabia, dar şi istoricii din România ar putea să aibă acces la documente la care nu au avut până acum acces nici dvs dar nici noi.

Mihai Ghimpu: Acuma, cu greu, dar se deschid, întrucât datorită comuniştilor avem posibilitatea asta. Dacă votau nu era Ghimpu preşedinte interimar. Şi acuma datorită lor deschidem arhivele lor, cu greu, dar se deschid. Eu cred că cu adevărat noi trebuie să luăm o hotărâre prin care să fie scoasă din clădirea Serviciului de Securitate arhiva şi transferată la arhiva republicană, unde să aibă acces inclusiv şi, mai că n-am spus o vorbă, străinii.

Realizator: Şi istoricii din România, sau jurnaliştii din România.

Mihai Ghimpu: Da, sigur. 

Ion Cristoiu: Este foarte important, s-au deschis şi cele de la Moscova, dar la un moment dat au început să ceară atât de mulţi bani, încât istoricii noştri mai săraci au fost descurajaţi.

Mihai Ghimpu: Asta a fost o deschidere democratică în felul lor, deschidem, dar preţul de intrare este atât, s-a terminat cu uşile deschise, dar nu intră nimeni. Noi vom lua o hotărâre ca să poată fi studiate aceste documente.

Realizator: Dle preşedinte, s-au rupt nişte bariere, a fost o bucurie şi aşa cum vorbeam şi cu Dorin Chirtoacă, acum un an probabil era imposibil ca Radio România să fie aici în studiourile Radio Moldova. Încă o dată le mulţumim, vă mulţumim pentru onoarea de a fi alături de noi, iată aproape 45 de minute, şi să dea Dumnezeu ca lucrurile să meagă spre bine.


Mihai Ghimpu: Vă mulţumesc şi eu, dar cred că în primul rând trebuie să mulţumim cetăţenilor Republicii Moldova care la 29 iulie au votat pentru schimbare şi această schimbare a adus şi această frumoasă zi de dimineaţă împreună cu dvs, Radio România, Radio Republica Moldova, o emisiune pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cât mai multă informaţie, cu atât mai bine. Eu nu sunt omul care să vreau să manipulez cetăţenul, să-l folosesc în interesul meu.

Toată viaţa am rezolvat problemele cu propriile picioare, propriile mâini şi cu capul meu personal. Şi un singur lucru îmi doresc ca cetăţenii Republicii Moldova să dispună de informaţia obiectivă în orice problemă şi atunci el să decidă, fiindcă aceasta înseamnă democraţie şi eu nu vreau o democraţie aşa cum unii o cred, doar pentru a câştiga în plan personal, sau de partid. Vreau o democraţie în care să câştige cetăţeanul în urma acestor valori democratice.


Etichete Mihai GhimpuRepublica MoldovaChişinău

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live