Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Interviu cu Mark Gitenstein

Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, ambasadorul SUA la Bucureşti a apreciat că infrastructura energetică reprezintă o "prioritate pentru România".

Interviu cu Mark Gitenstein
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein. Foto: Alexandru Dolea

Articol de Alexandra Andon, 21 Aprilie 2011, 11:25

Realizator: Bună ziua tuturor, sunt Alexandra Andon, cu o ediţie specială la Radio Rom\nia Actualităţi. Invitatul de astăzi se află în România de mai bine de un an şi jumătate. Reprezintă o ţară cu care România are un parteneriat strategic. A vorbit recent despre teme esenţiale, cum ar fi energia şi restructurarea sistemului energetic românesc. Dar nu este singura temă care a suscitat interesul public în ultimele săptămâni în legătură cu relaţiile dintre România şi SUA. Îi spun bun venit în studio ambasadorului SUA în România, Excelenţa Sa dl Mark Gitenstein. Dle ambasador, aţi spus recent că soluţia reorganizării companiilor energetice româneşti în două structuri, doi campioni energetici, ar semăna cu efortul de reaşezare a scaunelor pe Titanic. Care sunt motivele pentru care sunteţi sceptic faţă de varianta ce se află în analiza autorităţilor române?

Audio: Varianta integrală a inteviului.

Mark Gitenstein: Întâi de toate, pentru că nu rezolvă problema fundamentală a companiilor de stat şi anume, aceea că acestea sunt ineficiente, că nu sunt administrate de oameni interesaţi de...care să ştie foarte bine să administreze aceste active. Şi cea mai importantă misiune a guvernului este să găsească o soluţie. Rearanjarea lor, reorganizarea lor nu rezolvă problema. Aceasta este de fapt ideea campionilor energetici. Şi aşa cum a spus un expert independent, aceasta nu rezolvă problema. Iar în cele din urmă, va conduce la preţuri mai mari pentru energie, nu va asigura competiţie între companiile energetice şi nu va atrage investiţiile necesare pentru reconstruirea infrastructurii energetice, principala sarcină cu care trebuie să se confrunte guvernul.

Realizator: Dar figura de stil pe care aţi ales-o sugera că sistemul energetic românesc seamănă cu Titanicul. Aţi duce comparaţia mai departe? Se află pe punctul să se scufunde?

Mark Gitenstein: S-ar putea să se lovească de un iceberg. Aceste soluţii nu adresează problemele reale. Există resurse limitate de energie. În mod ironic, România are resurse deosebite de energie, însă în cazul unei crize energetice care probabil va avea loc în următorii ani şi care poate începe chiar acum, cel mai important lucru pentru românii obişnuiţi este găsirea de soluţii pentru ca această energie să poată fi folosită de cetăţenii români pentru ca aceste companii să poată obţine profit din vânzarea de energie. Eu susţin că este foarte important pentru românii obişnuiţi să deţină aceste companii. Cetăţenii obişnuiţi, mai degrabă decât birocraţii guvernamentali. Cred că investitorii privaţi ar trebui să poată cumpăra acţiuni la aceste companii şi ar trebui angajaţi administratori privaţi, care să ştie să administreze aceste companii, astfel încât să poată fi atrase chiar mai multe investiţii şi să se poată reconstrui infrastructura energetică. Fiindcă în cazul unei noi crize energetice, veţi sfârşi prin a importa mai multă energie decât exportaţi, ceea ce ar fi trist, având în vedere că aveţi resurse energetice extraordinare.

Realizator: Această posibilă criză energetică ar fi posibilul iceberg? Asta e prima întrebare. Pe de altă parte, aţi vorbit despre vânzarea acţiunilor, probabil pe bursă şi aţi spus că românii obişnuiţi ar trebui să deţină aceste companii. Cum aţi vedea mai degrabă această vânzare de acţiuni pe bursă, pachete majoritare sau pachete minoritare?

Mark Gitenstein: Nu cred că trebuie să fie neapărat pachete majoritare. Cred că Polonia este un exemplu foarte bun. A vândut pachete mici de acţiuni şi a strâns sume considerabile de bani. Acest lucru ar fi posibil chiar şi pe termen scurt, iar guvernul ar putea păstra majoritatea acţiunilor în aceste companii şi ar atrage în acelaşi timp mai multe investiţii. Petrom este un bun exemplu în acest sens, de direcţie în care ar trebui să se meargă. Dacă veţi compara profitabilitatea sa cu cea a companiilor de stat, veţi vedea că este poate chiar de zece ori mai profitabilă şi mai eficientă, este mai bine administrată şi cred că aşa ar trebui să se procedeze în România. Au existat unele critici ale declaraţiilor mele, s-a spus că susţin Franklin Templeton, însă eu susţin Fondul Proprietatea, care, să nu uităm, este deţinut de 9000 de români. Aceştia sunt oamenii care au de câştigat din declaraţiile mele, din argumentele pe care le susţin. Fiindcă Fondul Proprietatea investeşte în 80 de companii, cele mai multe, companii din domeniul energetic. Este de fapt ceea ce încercăm noi să facem, să aducem beneficii pentru toţi românii şi pentru toţi americanii care vor să investească în aceste companii.


Realizator: Pe de altă parte, aţi vorbit despre faptul că nu există suficientă investiţie în infrastructura energetică. Ce acţiuni ar fi necesare din partea executivului pentru ca să devină posibile aceste investiţii în infrastructura energetică?

Mark Gitenstein: Întâi de toate, guvernul trebuie să fie dispus să vândă unele dintre acţiuni, aşa cum au făcut polonezii. Acesta este argumentul pe care l-am susţinut eu, însă în acelaşi timp, trebuie să îţi respecte angajamentele faţă de UE, acelea de a dereglementa piaţa energetică. Va fi foarte important să faceţi acest lucru, pentru că în acelaşi timp, v-aţi asumat responsabilitatea de interconectare a reţelelor energetice cu Ungaria, cu Ucraina, astfel încât gazele naturale să poată fi obţinute în ambele direcţii. Când va începe să se întâmple acest lucru, producătorii de gaze din România vor vinde la preţul cel mai mare, iar dacă preţul cel mai mare este în Ucraina sau Bulgaria, nu vor mai rămâne gaze pentru români. De aceea este important ca oamenii să se obişnuiască să plătească preţurile de piaţă, încât să rămână gaze disponibile pentru români.

Realizator: Teama, de obicei, în legătură cu aceste subiecte, teama legată de dereglementarea pieţei de energie, vine din faptul că populaţia ar urma să suporte costuri mai mari la gaze şi la energia electrică. Aceasta este temerea fundamentală în România.

Mark Gitenstein: Este o temere justificată. Totuşi, trebuie să vă gândiţi că principalii beneficiari ai costurilor scăzute sunt de fapt companiile industriale, care primesc preţuri preferenţiale şi care ar trebui să plătească mai mult. În al doilea rând, pentru consumatorii obişnuiţi, există acum oameni care cumpără gaze naturale la un preţ mai scăzut, care sunt într-adevăr săraci. Pentru ei ar trebui să existe subvenţii speciale, aşa cum există în Ungaria sau în SUA, pentru a-i ajuta. Aşadar, va trebui să stabiliţi un sistem pentru a-i ajuta. Şi o a treia problemă pe care nu aţi ridicat-o şi care cred că este legitimă este aceea că nu vă doriţi ca aceste active strategice care ţin de securitatea naţională să fie vândute companiilor străine sau unor alte ţări care au interese şi care ar putea submina securitatea energetică a României, iar în SUA noi am creat un sistem prin care securitatea naţională se ia în considerare în vânzarea acestor companii. Aparent, şi în România faceţi acest lucru şi încercaţi să împiedicaţi vânzarea acestor companii, dacă sunt probleme de securitate naţională.

Realizator: Ar trebui, oare, completate aceste preocupări cu preocupări mai insistente pentru dezvoltarea sectorului energiilor alternative în România?

Mark Gitenstein: Desigur, şi faceţi deja acest lucru. Construiţi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din Europa, însă arătaţi de fapt care este problema. Construiţi un mare parc eolian însă nu aveţi încă reţeaua sofisticată necesară pentru a putea folosi această energie în cadrul reţelei naţionale sau pentru a exporta, fiindcă însăşi infrastructura reţelei nu este suficient de sofisticată. Aveţi nevoie de investitori care să investească sume de bani în acea reţea, dar vor face acest lucru doar dacă vor putea obţine profit şi acest lucru se va întâmpla dacă preţurile vor fi liberalizate, însă să nu uităm că aveţi probabil nevoie de 10 miliarde de euro de investiţii în infrastructura energetică din România, iar acest lucru nu se va obţine din taxe, pentru că nu aveţi suficienţi bani. Nu puteţi împrumuta bani, fiindcă FMI-ul a stabilit deja o limită, însă soluţia sunt investitorii privaţi. Investiţiile private pot veni din străinătate, însă ar fi chiar mai bine dacă ele ar veni din România, însă românii nu vor putea investi dacă nu le veţi permite să cumpere acţiuni la aceste companii. De aceea susţinem acest lucru.

Realizator: Excelenţa voastră, aţi declarat că aţi primit mai multe solicitări din partea guvernului de a aduce investitori americani în ţară. Declaraţia sugera că există unele rezerve faţă de venirea investitorilor în România. În ce domenii aţi primit... ar putea veni investitori americani în România şi ce piedici trebuie depăşite?

Mark Gitenstein: Ar vrea să investească în energie, dacă dereglementaţi piaţa ceva mai mult şi dacă le permiteţi investitorilor privaţi să investească în aceste companii. Americanii investesc deja în sectorul IT, există numeroase companii prezente în România - Oracle, Intel, Sisqo, Microsoft, Hewlett-Packard. M-am întâlnit cu reprezentanţii acestora constant. Există şi companii vest-europene care investesc în sectorul IT, în sectorul auto am deschis o mare fabrică la Craiova, chiar la sosirea mea aici. Ford intenţionează să producă un număr mare de automobile, însă legat de acest lucru există şi foarte multe companii care produc componente pentru industria auto. De asemenea, investitorii ar fi interesaţi de sectorul agricol şi de sectorul turistic. Aşadar, există multe domenii în care ar dori să investească.

Realizator: Aţi pomenit sectorul IT; mai sunt interesate companiile americane de IT să rămână în România, la nivelul la care şi-au făcut simţită prezenţa până acum? Se întâmplă în momentul de faţă relocări sau asemenea operaţiuni?

Mark Gitenstein: Cred că viitorul sectorului IT în România este de fapt reprezentat de tineri, aveţi ingineri de software tineri, foarte inteligenţi, printre cei mai inteligenţi din lume; le-am spus mai multor persoane că fiul meu lucrează la Microsoft în Redmont, Washington, şi a treia cea mai vorbită limbă acolo este româna. Microsoft, de pildă, a înfiinţat un laborator de software la care pot lucra tineri români şi pot crea softuri aici. Acest lucru nu are legătură cu costurile de producţie. Tinerii inteligenţi de aici pot crea software. Aşadar, dacă îşi doresc să rămână în România, şi dacă vor câştiga suficient vor dori să rămână aici, vor avea locuri de muncă. Este adevărat că unele companii americane de IT sau vest-europene vin în România pentru că sunt costuri de muncă mai scăzute, iar crşterea lor i-ar putea determina să plece, însă cei mai mulţi dintre cei cu care am vorbit nu şi-au declarat intenţia să plece.

Realizator: În ceea ce priveşte investitorii, investitorii americani, aţi simţit la ei anumite rezerve din cauza birocraţiei sau fiscalităţii spre exemplu?

Mark Gitenstein: Am auzit multe plângeri legate de birocraţie şi de lipsa de transparenţă a procesului decizional, dar şi îngrijorări legate de sistemul juridic, de aceea iau poziţie în aceste chestiuni, fiindcă aşa cum sugerează întrebarea dvs. Guvernul României mă roagă să aduc investitori americani în România, ceea ce încerc să fac. De fiecare dată aceşti oameni stau de vorbă cu mine înainte să decidă dacă vin în România, în Slovenia, în Polonia, şi mă întreabă despre toate aceste lucruri, iar eu le spun - facem eforturi în această direcţie; nu doar eu, ci şi Camera Americană de Comerţ, Consiliul Investitorilor Străini susţin că este nevoie de aceste schimbări.

Realizator: În care domeniu, în principal? Am enumerat birocraţia, fiscalitatea, dvs. aţi adăugat chestiunile legate de funcţionarea sistemului de justiţie.

Mark Gitenstein: Da, de pildă sistemul juridic este un bun exemplu. O frustrare a multor companii este aceea că nu îşi pot da seama exact ce spune legea fiindcă poţi avea două decizii diferite asupra unei chestiuni fiscale, una la Craiova şi alta la Ploieşti, iar hotărârile judecătoreşti sunt complet diferite. Aşadar, nu ştii exact care vor fi regulile, iar companiilor nu le place să facă investiţii dacă nu ştiu care sunt regulile. Chiar dacă aceste reguli sunt complicate, companiile pot face planificări dacă ştiu care sunt acestea. Însă dacă nu aveţi judecători care să înţeleagă problemele financiare implicate sau pe cele tehnologice, este complicat. Aveţi o nouă conducere a CSM care încearcă să asigure o mai mare previzibilitate a sistemului juridic, care încearcă să pregătească mai bine judecătorii români în aceste chestiuni, iar acest lucru va fi de mare ajutor.

Realizator: Aţi amintit exemplul Companiei Ford care, aţi spus mai demult, ar putea produce 1000 de automobile pe zi la Craiova, dar nu are cum să le transporte. Aţi mai spus că potenţialul turistic al României este mare, dar turişti nu pot veni din cauza infrastructurii. Dacă se avansează cu construcţia infrastructurii, la noi se avansează lent, altminteri se bate pasul pe loc. Care ar fi soluţiile, domnule ambasador?

Mark Gitenstein: Întâi de toate, la Craiova s-au făcut unele îmbunătăţiri. Ministerul Transporturilor a îmbunătăţit infrastructura din apropierea fabricii, ceea ce va ajuta la transportul acestor maşini. Aveţi un ministru al transporturilor foarte hotărât, care face eforturi în această direcţie şi încerc să colaborez cu el. Cred că cel mai important lucru este să asiguraţi o sursă suficient de bună de venituri şi de încredere, astfel încât să puteţi să realizaţi aceste proiecte. În Statele Unite, am dezvoltat un mecanism sofisticat şi prin intermediul taxelor pe combustibil am creat un fond, e ca un fel de bancă prin intermediul căreia finanţăm aceste proiecte de infrastructură.

Realizator: Pe de altă parte, în România se pare că oricum preţul combustibilului este destul de mare, greu de suportat de populaţie, dar şi de către companii, pentru că se reflectă imediat în toate preţurile, orice creştre a preţului la combustibil se duce imediat în celelalte preţuri de pe piaţă. Există şi alte soluţii sau asta este cea mai viabilă?

Mark Gitenstein: Puteţi împrumuta bani. Evident, există fondurile structurale europene, există sume considerabile pe care le puteţi folosi pentru a finanţa aceste proiecte, însă preţurile la combustibil aici nu sunt mult mai mari decât în Vestul Europei sau chiar în SUA. Preţurile la combustibil sunt foarte mari peste tot. Adevărata întrebare este ce se întâmplă cu banii obţinuţi din taxe şi nu ştiu care este răspunsul la această întrebare.

Realizator: Domnule ambasador Mark Gitenstein, sfârşitul lunii martie a însemnat publicarea unor telegrame atribuite Ambasadei americane din Bucureşti. V-a surprins ceva în aceste telegrame? Renumitele Wikileaks.

Mark Gitenstein: Nu. Am citit cele mai multe dintre textele la care vă referiţi şi, ca să fiu sincer, am fost supărat de faptul că acestea au ajuns în presă şi, mai ales, de modul selectiv în care presa naţională a ales anumite fragmente. Ceea ce este nedrept este că anumiţi oameni sunt criticaţi. De pildă, Mircea Geoană este un bun prieten al meu şi al Statelor Unite. Unele declaraţii au fost scoase din context. Multe lucruri pe care le-am scris sau le-am spus despre Mircea Geoană nu sunt incluse în telegrame. Acesta este un exemplu. Mulţi dintre ambasadori scriu multe astfel de telegrame. Uneori, numele noastre sunt ataşate la telegrame pe care nici măcar nu le-am văzut, pentru că orice telegramă care părăseşte ambasada poartă numele meu şi eu sunt responsabil pentru ea, însă multe dintre comunicările prin e-mail clasificat şi prin discuţii verbale vor rămâne secrete.

Realizator: Reţin însă faptul că o parte dintre afirmaţiile reproduse de presă au fost scoase din context.

Mark Gitenstein: Da. Este normal, pentru că presa nu va publica toate textele. Va publica doar acele texte care i se par mai relevante şi interesante.

Realizator: Domnule ambasador Mark Gitenstein, cum apreciaţi, în momentul de faţă, relaţiile politice româno-americane şi cu accent special pe răspunsul României la acţiunea din Libia, pentru că este cea mai recentă acţiune de pe plan internaţional?

Mark Gitenstein: Daţi-mi voie să vorbesc întâi despre contextul general. Relaţia dintre România şi SUA este una foarte strânsă. Nu cred că există o altă ţară cu care să avem o relaţie mai strânsă. Cred că sunteţi conştienţi de faptul că, la 60 de zile de la sosirea mea, vicepreşedintele Biden a venit aici, în România. Vom avea un proiect foarte important - acela legat de sistemul de apărare antirachetă - iar ultimele detalii vor fi stabilite în următoarele luni. Nu ştiu să existe ţări care au avut proiecte mai importante decât acesta. Relaţiile militare sunt foarte strânse. Participarea României în Afganistan a fost foarte importantă. Numărul de soldaţi a crescut cu 60%, iar Statele Unite au încercat să protejeze mai bine soldaţii americani. Am făcut eforturi să obţin vehicule blindate, rezistente la mine. Recent, mai mulţi dintre soldaţii români au fost protejaţi de un astfel de vehicul atunci când o bombă a explodat în apropiere. Aşadar, relaţiile sunt foarte strânse. Vă pot spune că am fost în Afganistan de două ori în ultimele patru luni, iar soldaţii americani îi respectă pe cei români foarte mult. În ceea ce priveşte Libia, suntem foarte fericiţi de acţiunea României de trimitere a fregatei vineri pentru a participa la această acţiune. Suntem bucuroşi şi credem că România va avea o contribuţie importantă.

Realizator: Aţi spus că acest proiect al dezvoltării scutului antirachetă va avansa în săptămânile şi lunile care urmează şi că vor fi anumite întâlniri bilaterale. Pe de altă parte, vor fi acestea întâlniri la nivel de experţi sau ne putem aştepta şi la vreun contact la nivel înalt?

Mark Gitenstein: Da, ne putem aştepta şi la contacte la nivel înalt între reprezentanţi ai Departamentului de Stat şi ai Guvernului României fiindcă, în cele din urmă, vom obţine un acord care va fi ratificat de oficialii români - nu ştiu dacă de Ministerul de Externe sau dacă de preşedinte. Va exista şi o semnare similară în Statele Unite.

Realizator: Pe de altă parte, domnule ambasador, publicul din România este nemulţumit - aş putea spune - de faptul că încă România nu este încadrată în programul Visa Waiver. Încă românilor li se solicită vize pentru a călători spre Statele Unite ale Americii. De ce întârzie atât de mult includerea României în programul Visa Waiver?

Mark Gitenstein: Nu este legat de România, este o regulă generală pe care o au Statele Unite. Rata de refuzuri trebuie să fie sub 3%, aşadar toate cererile de viză trebuie să îndeplinească anumite criterii. Acum, doar 75% dintre cereri îndeplinesc aceste standarde, aşadar va fi greu să intraţi în Visa Waiver. Au existat şi ţări care au reuşit. Grecia a intrat în Visa Waiver anul trecut. Cel mai important lucru care v-ar duce la scăderea numărului de refuzuri este îmbunătăţirea situaţiei economiei, astfel încât oamenii să nu încerce să mai emigreze în Statele Unite, ci să meargă în călătorii de afaceri sau să-şi viziteze rudele. Se pare că 20% dintre cei care cer vize intenţionează să plece să muncească acolo. Dacă economia, dacă situaţia economiei se va îmbunătăţi, rata refuzurilor va scădea, şi ar fi un lucru bun ca România să intre în programul Visa Waiver. De aceea vorbesc despre chestiuni economice.

Realizator: Rata aceasta de refuz s-a menţinut constantă 20% - 25% în ultimii ani, nu s-a modificat în niciun fel.

Mark Gitenstein: De fapt a scăzut puţin în ultimele luni pentru că am avut o campanie de informare împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al cărei rol era acela de a-i informa pe români că în cazul în care nu s-a schimbat nimic în situaţia lor, nu are rost să resolicite visa. Aparent, unii dintre oameni au încetat să resolicite viza de numeroase ori, iar aşa rata refuzurilor a scăzut.

Realizator: Domnule ambasador, pentru finalul acestui interviu, aş vrea să vă întreb ce oraşe, ce locuri aţi vizitat în România şi care v-au plăcut cel mai mult?

Mark Gitenstein: Am fost prin întreaga Românie. De fapt nu am reuşit să văd încă zona Botoşaniului şi Maramureşul. În Botoşani voi ajunge săptămâna viitoare.

Realizator: Am văzut o ştire de presă... Da, că urmează să călătoriţi la Botoşani.

Mark Gitenstein: Da, pentru că de acolo era stră-străbunicul meu. Însă am fost la Craiova, în sudul Transilvaniei, la Sighişoara, am fost într-o excursie cu bicicletele în zona Biertan, am fost la Cluj, am fost la Sibiu, am fost la Oradea, în Munţii Apuseni, de asemenea la Iaşi, de două ori, am fost la Constanţa de câteva ori, la Tulcea, în Delta Dunării de două ori şi ador Delta Dunării, ador sudul Transilvaniei, este o zonă foarte frumoasă. Am avut o vizită foarte plăcută la Timişoara, în centrul vechi. Timişoara este un oraş care a făcut reforme foarte improtante. Acolo nivelul şomajului este de 3%; în Statele Unite am spune că nici nu avem şomaj la un asemenea procent. Dacă toate oraşele ar fi ca Timişoara, România ar fi economia cea mai importantă din Europa.

Realizator: Domnule ambasador, un răspuns foarte scurt. Aceste călătorii în România v-au schimbat imaginea despre români? În cel fel au modificat-o?

Mark Gitenstein: Nu fusesem niciodată în România. Întotdeauna credeam că românii sunt prietenoşi, însă nu ştiam cât de frumoasă este ţara. Este una dintre cele mai frumoase dintre întreaga Europă.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult.

Infrastructura energetică, "prioritate pentru România"
România 20 Aprilie 2011, 16:31

Infrastructura energetică, "prioritate pentru România"

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat că reorganizarea sistemului energetic românesc în două structuri...

Infrastructura energetică, "prioritate pentru România"
Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Interviuri 31 Mai 2023, 09:16

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria

Interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualități cu ministrul apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi.

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Interviuri 16 Martie 2023, 15:29

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie

Interviu acordat corespondentului RRA la Bruxelles de Tanczos Barna, ministrul mediului.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
Interviuri 06 Octombrie 2022, 09:39

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
De ce pleacă tinerii din România
Interviuri 05 Octombrie 2022, 09:35

De ce pleacă tinerii din România

Apel matinal" - Invitat: Cătălin Zamfir, sociolog și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei...

De ce pleacă tinerii din România
Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Interviuri 29 Septembrie 2022, 09:05

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

Apel matinal - Invitat: Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Interviuri 28 Septembrie 2022, 09:48

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens

Apel matinal - Invitat: medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Reformă teritorială și unificarea localităților
Interviuri 22 Septembrie 2022, 09:22

Reformă teritorială și unificarea localităților

„Apel matinal” - Invitat: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Reformă teritorială și unificarea localităților