Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TOPUL NOSTRU ... MUZICA VOASTRĂ Duminică, 05 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

7 Aprilie 2017
Vizualizari: 1604
Comentează add

Ediţie despre Armata României, despre salarizarea militarilor dar şi despre programele de achiziţii pe care le doreşte MApN; invitat ministrul Gabriel Leş.

Importanţa României pentru flancul de est al NATO

radu-dobritoiu

Foto MApN

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Ne îndreptăm atenţia în această ediţie spre Armata României, care, din acest an, are o alocare bugetară mai bună, în concordanţă cu recomandările NATO. Guvernul va aloca 2% din PIB, buget care va permite dezvoltarea unor proiecte de înzestrare, recrutarea de rezervişti militari şi participarea la exerciţii de amploare. Foarte important, din acest buget se estimează că 45 de procente se vor îndrepta spre echiparea şi înzestrarea armatei. Această finanţare va permite deschiderea unor proiecte noi de achiziţii pentru toate categoriile de forţe ale Armatei României, proiecte extrem de importante pentru apărarea naţională. Vom vorbi în această ediţie despre modernizarea celor două fregate, cumpărarea de corvete, elicoptere de atac pentru forţele terestre, transportoare blindate, o nouă escadrilă de aeronave multirol. Vom discuta şi despre consolidarea flancului de est al NATO cu invitatul acestei ediţii "Euroatlantica", ministrul apărării naţionale, Gabriel Beniamin Leş. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica", o ediţie cu foarte multe informaţii de actualitate despre Armata României, despre salarizarea militarilor dar şi despre programele de achiziţii pe care le doreşte Ministerul Apărării Naţionale. Temele emisiunii: importanţa României pentru flancul de est al NATO, modernizarea şi înzestrarea Armatei României.

Dle ministru Gabriel Beniamin Leş, bun venit la emisiunea "Euroatlantica".

Gabriel Beniamin Leş: Mulţumesc mult pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Vom încerca să abordăm în această ediţie cât mai multe subiecte legate de activitatea Ministerului Apărării Naţionale, pe care îl conduceţi, cu accent pe informaţiile despre importanţa României pentru flancul de est al NATO. 2017 este un an încărcat cu exerciţii militare, în luna iulie urmând să se desfăşoare în ţara noastră un exerciţiu de amploare al Alianţei. Ce ne puteţi spune despre aplicaţiile militare prevăzute pentru acest an?

Gabriel Beniamin Leş: Discutăm de un număr mare de exerciţii în acest an şi cu o prezenţă extrem de importantă, prezenţa aliată. Sunt exerciţii multinaţionale şi exerciţii bilaterale. Aş vrea să vă spun că în acest moment, din informaţiile pe care le deţinem, în vârful, să zic aşa, maxim al unui moment, în exerciţiile din acest an, s-ar putea să fie undeva la peste 20.000 de soldaţi în acelaşi moment, în acelaşi exerciţiu. Vreau să specific de la bun început faptul că discutăm de exerciţii care nu fac altceva decât cresc interoperabilitatea forţelor şi creşterea calităţii sub o comandă unică a acestor exerciţii - şi sunt doar cu scop defensiv - pe teritoriul României. Avem o prezenţă extrem de masivă şi, să zic, importantă şi din perspectiva aliaţilor, discutăm cu peste 13 aliaţi care unii deja au început să vină în România, alţii vor veni în România pentru aceste exerciţii, aliaţi din cadrul NATO extrem de importanţi, aş vrea să amintesc doar câţiva, ca şi importanţă, bineînţeles: SUA, care vor şi conduce o parte din aceste exerciţii, Germania, UK, Canada, Polonia, Bulgaria şi aşa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Pe frontul de est al NATO, România a activat Brigada 2 Infanterie de la Craiova ca brigadă multinaţională NATO. Şi la Bucureşti avem Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO. Ce ne puteţi spune despre aceste mari unităţi integrate în planurile de contingenţă ale Alianţei?

Gabriel Beniamin Leş: Pentru componenta terestră a ceea ce înseamnă "tailored forward presence", la propunerea României, Brigada 2 Infanterie Rovine, care are comandamentul la Craiova, va constitui cadrul de operaţionalizare a brigăzii multinaţionale, care este afiliată Comandamentului multinaţional de divizie, cu sediul la Bucureşti, astfel încât procesul operaţionalizării iniţiale va fi aprilie 2017, iar procesul operaţionalizării finale estimăm undeva anul viitor în toamnă, octombrie - noiembrie 2018.

Radu Dobriţoiu: Probabil atunci vor fi şi primele exerciţii militare, în care divizia multinaţională se va implica efectiv cu comandamentul la nivel de comandament.

Gabriel Beniamin Leş: Da, da.

Radu Dobriţoiu: Relaţia României cu Republica Moldova, domnule ministru, din punctul de vedere al cooperării militare, România este o legătură importantă între Republica Moldova şi NATO. Ce se ne puteţi spune despre acest subiect?

Gabriel Beniamin Leş: România va continua să sprijine Republica Moldova în procesul de intensificare a relaţiilor de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică şi bineînţeles, cu a Uniunii Europene. La NATO, România susţine şi reiterează susţinerea pentru implementarea pachetului aliat de consolidare a capacităţii de apărare. În planul Uniunii Europene, este foarte importantă dezvoltarea dimensiunii de securitate şi apărare a Parteneriatului estic, în special datorită, aşa cum ştim, în contextul evoluţiilor din mediul de securitate din vecinătatea estică a Uniunii şi bineînţeles, de fiecare dată şi intenţia noastră este încurajarea implicării Republicii Moldova în acţiunile derulate sub egida politicii de securitate şi apărare comună.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Gabriel Leş, am remarcat în ultima perioadă o abordare specială în comunicarea cu ambasadele într-o bună strategie de diplomaţie militară, inclusiv cu ambasadele aliaţilor din NATO. Ce ne puteţi spune despre aceste convorbiri?

Gabriel Beniamin Leş: De când am preluat acest mandat, toate discuţiile pe care le-am avut, şi au fost destul de multe, cu ambasadele prezente la Bucureşti, diferitelor ţări la Bucureşti, au fost în principiu discuţii generale, discuţii în care am ajuns să ne cunoaştem şi bineînţeles, am reiterat dorinţa partenerilor de a continua relaţiile, de a întări relaţiile de cooperare pe care le avem atât în domeniul militar, cât şi în domeniul de cooperare economică, şi aici mă refer la componenta industriei de apărare.

Radu Dobriţoiu: Deci au fost discuţii strict oarecum de recunoaştere şi de cunoaştere a noului ministru al apărării, respectiv a ambasadorilor care sunt în funcţie sau au venit noi. Recunosc însă că în ultimii doi ani, pot spune chiar şi în timpul mandatului domnului Mihnea Motoc, dumneavoastră continuaţi această tradiţie de a vă consulta, de a vă întâlni cu foarte mulţi ambasadori. Nu s-a întâmplat atât de frecvent până acum.

Gabriel Beniamin Leş: N-aş putea să vă spun acest lucru, nu cunosc detaliile pe această componentă a predecedorilor mei. Aş vrea să vă spun că am dat curs destul de repede la aceste propuneri. Marea majoritate a lor, şi vorbesc /în/ procent mare, au venit ca o propunere din partea acestora să vină, să se prezinte, în primul rând.

Radu Dobriţoiu: Cum a fost ambasadorul Israelului în această săptămână.

Gabriel Beniamin Leş: A fost ambasadorul Israelului şi săptămâna trecută au fost vreo doi. Deci în fiecare săptămână am cel puţin două, trei astfel de vizite. Acum sunt oarecum pe finalizare. Repet, au fost doar discuţii de cunoaştere, modalităţi prin care am putea să continuăm cooperarea sau să întărim această cooperare care există, aşa cum am spus, în domeniul militar. Bineînţeles, componenta cea mai importantă pentru noi, cooperare, dacă se poate, în domeniul militar al industriei de apărare care există.

Radu Dobriţoiu: Pentru prima dată, după 2007 vom avea recrutări pentru Armata României, de această dată pe bază de voluntariat. Aproximativ 2.800 de rezervişti voluntari vor fi selectaţi, începând, probabil, din această lună. Cât de importante sunt aceste forţe pentru rezerva militară a României?

Gabriel Beniamin Leş: Este o lege care există din 2015, normele rezervistului voluntar le-am pus în transparenţă în aceste două luni de zile, dacă nu greşesc. Da, avem finanţate, aşa cum spuneţi, 2.800 de posturi, dacă nu greşesc, pentru acest an. Vedem care va fi dorinţa de implicare voluntară a celor care se încadrează ca rezervişti voluntari. Există, bineînţeles şi o componentă financiară, componentă care ţine de pregătirea acestor rezervişti. Funcţie de aceasta, probabil ne vom adapta pentru pregătirea proiectului pentru anii viitori. Mă refer aici în special la acele persoane care au un anumit background militar sau nu, sunt cei care ar dori să aibă acces la un anumit tip de pregătire, care atunci când armata era obligatorie, se făcea oarecum natural. Pe de altă parte, este un răspuns la contextul pe care noi îl trăim acum, să reuşim să încadrăm toate posturile de rezervişti, /de/ care, la o adică, ar fi nevoie.

Radu Dobriţoiu: Este totodată o provocare, pentru că există anumite resentimente. Aţi adus aminte de armata obligatorie care exista înainte de 1989. Sunt poveşti despre acea perioadă. Cei care au făcut armata atunci îşi amintesc. Probabil că rezerviştii voluntari vor beneficia de alt tratament şi de alt sprijin logistic.

Gabriel Beniamin Leş: Vorbim de o pregătire după ce semnezi acest contract de voluntariat, de trei ani de zile, care se va regăsi într-o pregătire de două săptămâni, în funcţie de gradul şi de funcţia la care semnez acest voluntaria, de două săptămâni în care efectiv te muţi într-o unitate militară şi ai parte de pregătire exact ca un militar activ. Un militar activ, un gradat profesionist, dacă vorbim de soldaţi ş.a.m.d., în funcţie de pregătirea pe care o ai, şi anumite beneficii financiare, nu foarte multe, pentru că pe toată această perioadă, pe perioada contractului, vei beneficia de 10% din solda funcţiei pe care tu eşti încadrat, dar, repet, eu sper ca această înrolare, să zic aşa, voluntară să fie foarte bine privită. Tocmai de aceea am şi încercat să finanţăm 2800 de /posturi/

Radu Dobriţoiu: Şi condiţii de viaţă mult mai bune decât ale militarului în termen de dinainte de 1989, pentru că înţeleg că atât hrănirea, cât şi cazarea şi ehipamentul vor fi similiare cu cele ale militarilor activi.

Gabriel Beniamin Leş: Categoric. Condiţiile vor fi exact similiare cu ceea ce în acest moment există în toate unităţile militare active din România.

Radu Dobriţoiu: Participarea la misiuni externe continuă să fie o prioritate pentru Armata României. Avem in acest moment două misiuni principale, in Afganistan şi în Polonia. Vă rog să ne daţi informaţii atât pentru misiunea din Orient, dar mai ales despre cea din Polonia, una nouă pentru militarii români.

Gabriel Beniamin Leş: În cadrul acestor exerciţii pe care le facem comune, România participă deja, deci la acest moment acest detaşament de apărare antiaeriană este în Polonia, este format dintr-o baterie de tip OERLIKON. Vorbim de 120 de militari din Forţele Terestre Române, care sunt dotaţi cu tunuri de calibru 35 de milimetri; este constituit pe structura unei baterii din organica bateriilor 205 apărare antiaeriană din Brigada 2 Infanterie Rovine, de la Craiova. Este o contribuţie a României pe componenta terestră la iniţiativele asociate prezenţei aliate adaptate pe flancul este decise la summitul de la Varşovia, iar Brigada 2 Infanterie Rovine, aş vrea să specific doar faptul că constituie cadrul de operaţionalizare a Comandamentului multinaţional de divizie cu sediul în Bucureşti.

Radu Dobriţoiu: Practic, militarii din această baterie de artilerie antiaeriană vor participa la o misiune timp de şase luni, probabil pe o bază rotaţională pe teritoriul...

Gabriel Beniamin Leş: Categoric. Deci nu discutăm de o prezenţă permanentă, îmi cer scuze că vă întrerup, dar sunt chestiuni pe care vreau neapărat să le specific. Discutăm de toate exerciţiile, inclusiv pe teritoriul României nu sunt cu caracter permanent, sunt doar pe bază rotaţională. Sunt 120 plecaţi din România în Polonia în acest moment. La exerciţiile noastre comune, vom avea detaşamente şi vom avea militari veniţi din Polonia pentru exerciţiile conduse de Statele Unite sau de România în cursul acestui an, deci discutăm de exercitii comune pe diferite componente.

Radu Dobriţoiu: Afganistanul continuă să fie o provocare atât pentru Alianţă, cât şi pentru Armata României. Este un efort susţinut de foarte mulţi ani de Armata României. Cât vom mai rămâne acolo, domnule ministru Gabriel Leş?

Gabriel Beniamin Leş: Lucrurile din această perspectivă sunt destul de simple: atâta vreme cât va fi nevoie de noi, pentru că am demonstrat faptul că noi suntem beneficiari de securitate oferită de aliaţii NATO, dar trebuie să fim şi furnizori de securitate. Cred că misiunea în Afganistan pentru România, pentru Armata României a fost una dintre cele mai importante. Nu sunt întâlniri pe care să le am, în special cu reprezentanţi ai Armatei americane în care să nu laude activitatea pe care militarii români o au nu numai în Afganistan, dar în special în Afganistan, unde prezenţa noastră este şi de lungă durată, şi cu un număr important de oameni.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Gabriel Leş, înainte de a prelua conducerea ministerului, aţi fost secretar de stat pentru înzestrare, este un subiect important, pe care doresc să-l abordăm la "Euroatlantica" pe zone specifice, pe categorii de forţe. Marina militară a beneficiat de cele mai puţine programe majore de înzestrare în ultima perioadă. Vă rog să ne daţi mai multe informaţii despre echiparea celor două fregate, dar şi despre corvetele multifuncţionale.

Gabriel Beniamin Leş: Vreau să vă spun foarte serios şi cu multă responsabilitate: guvernul şi-a asumat acel angajament de 2% pentru înzestrarea Armatei, un angajament NATO. Recomandările NATO, ale aliaţilor NATO sunt ca cel puţin 20% din această sumă să meargă pentru înzestrare cu tehnică nouă, pornirea de proiecte şi de programe de înzestrare noi. Estimările noastre sunt undeva la 45% în momentul actual. E drept, aşa cum aţi spus, ca fost secretar de stat la Departamentul pentru Armamente, am lucrat la câteva programe de înzestrare pe care le avem şi în acest moment în derulare, în diferite stadii de maturitate sau de maturizare, aş putea spune. Dorinţa noastră este să le pornim în acest an cât de repede, bineînţeles, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare şi ceea ce vreau să specific extrem de clar este faptul că dorinţa noastră este să echipăm şi să furnizăm categoriilor de forţă o dezvoltare echilibrată a tehnicii de care are nevoie. Nu putem să discutăm în acest moment doar de forţele navale sau doar de forţele terestre sau doar de forţele aeriene, programele pe care le avem în pregătire în acest moment în diferite stadii sunt în aşa fel încât să permită o echilibrare normală a categoriilor de forţă. Dacă ne oprim la forţele navale, avem în plan construcţia celor patru corvete, cumpărarea a patru corvete, modernizarea fregatelor, apărarea de coastă, o apărare mobilă pe coastă, toate acestea, cu o integrare cât mai mult posibil în industria naţională de apărare. O spun de fiecare dată când am ocazia, pe lângă o dorinţă arzătoare şi normală şi naturală să spun după ani mulţi de subfinanţare a categoriilor de forţă, astăzi eşti foarte tentat, având aceşti bani, să mergi să cumperi tehnica pe care să o ai în categoriile de forţă, să o ai integrată, dar foarte important este la nivel guvernamental, funcţie de programul de guvernare pe care îl avem, să integrăm în industria naţională de apărare, deci toate aceste programe dorim să le facem cu implicarea industriei naţionale de apărare. Pe forţele terestre programele de înzestrare sunt  mai numeroase, dacă am putea să le spunem aşa, pentru că şi categoria de forţă este una...

Radu Dobriţoiu: Despre elicoptere, dacă puteţi să ne spuneţi ceva, pentru că este un subiect pe care l-am abordat la Euroatlantica, inclusiv cu domnul general Dumitru Scarlat, fostul comandant al forţelor terestre şi mă refer aici la elicopterele pentru forţele terestre.

Gabriel Beniamin Leş: Este o concepţie nouă, ca forţele terestre şi am înţeles că la nivelul armatelor NATO există acest mod de înzestrare, inclusiv la forţele terestre, să fie sprijinite de forţe aeriene, dar în cadrul forţelor terestre, asta nu înseamnă că forţele aeriene vor fi văduvite de programe de înzestrare, concepţia pentru înzestrarea cu elicoptere a forţelor armate vorbesc în acest moment, pentru că atunci când vei discuta de forţele terestre şi forţele aeriene, le veţi discuta împreună, inclusiv forţele navale, pentru că toţi au nevoie de susţinere aeriană. Concepţia pentru înzestrare cu aceste elicoptere spuneam nu este gata încă, probabil într-o săptămână-două, maxim trei sperăm să o avem. Dorinţa noastră este de a merge pe o înzestrare cu elicoptere de atac, astfel încât la momentul în care vom atinge finalizarea resursei de zbor a elicopterelor existente în acest moment să poată intra în înzestrare şi în serviciu aceste elicoptere noi, în acest moment cred că vor fi elicoptere de atac în special, elicopterele de transport probabil vor fi următorul program pe partea de elicoptere.

Radu Dobriţoiu: Este posibil ca aceste elicoptere să fie fabricate în România, la Braşov, să spunem, de exemplu?

Gabriel Beniamin Leş: Aş vrea să vă spun că toate programele pe care le gândim, le gândim cu integrare în industrie, e o chestiune la care nu voi renunţa. Va trebui să le gândim în aşa fel, să le pornim în aşa fel încât să le putem integra în industria  naţională de apărare. Normal, este foarte posibil, nu vom reuşi noi mâine să facem un avion F16, bunăoară - e un exemplu pe care îl dau -, dar vom putea face componente, vom putea face un transfer tehnologic, ca să avem centre de mentenanţă astfel încât să facem toate lucrările de întreţinere la tehnica militară pe care o achiziţionăm aici în România, să nu depinzi de... Nu îţi permiţi, de exemplu, în cazul unui conflict, Dumnezeu să ne păzească, să trimiţi tehnica militară nu ştiu unde să îi faci mentenanţa şi aşa mai departe, pe de altă parte, la nivel politic este logic ca din cei 2% pe care îi primeşti pentru înzestrare să îi integrezi în industrie şi să revitalizezi ceea ce, din păcate, cum forţele Armatei Române nu au fost finanţate timp de 15-20 de ani, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu industria naţională de apărare, nu au reuşit să ţină pasul cu tehnologia nouă şi vor trebui retehnologizate, refinanţate, astfel încât să ajungă la nivelul a ceea ce înseamnă 2017.

Radu Dobriţoiu: Transportoarele blindate 8x8, aţi declarat recent că este posibil ca primele TAB-uri să vină în ţară anul viitor. Câte transportoare sunt necesare pentru Armata României şi de unde vor fi procurate?

Gabriel Beniamin Leş: Transportoarele 8x8, maşinile blindate şi cele 4x4, aş vrea să mă limitez, fără să spun, cantităţile necesare Armatei Române, din punctul meu de vedere, cred că nicio informare extrem de deschisă nu întotdeauna este benefică. Transportoarele blindate trebuie înlocuite, în acest moment, tehnica militară pe care noi o avem de cele mai multe ori depăşeşte 30 de ani, la forţele terestre vorbim de acele transportoare 8x8 când nu mai răspund cerinţelor operaţionale actuale, nici ale categoriilor de forţă, nici ale contextului pe care îl trecem cu toţii, vor trebui să răspundă acelor cerinţe operaţionale şi din nou vă spun, aceste produse vor trebui integrate în industria din România pe diferite aspecte care sunt extrem de normale, inclusiv acel centru de mentenanţă pe care va trebui să îl ai, astfel încât acest produs să îl poţi menţine în funcţiune pe toată perioada lui de viaţă, în tot ciclul lui de viaţă. De obicei, o astfel de tehnică militară, un astfel de produs te costă ciclul lui de viaţă, probabil, încă o dată preţul pe care l-ai dat tu la achiziţie şi este logic să îl ai aici. Aici discutăm de nevoile Armatei României, de nevoile ministrului apărării naţionale, dar aş vrea să mă refer la fel de bine şi la nevoile industriei, pentru că, integrând un astfel de produs în industria din România, ai capacitatea la un moment dat să faci un export, să exporţi astfel de produse, astfel de tehnică, ceea ce nu face altceva decât, pe orizontală, să dezvolte capacităţile industriale pe care le ai, bineînţeles, crescând economia şi aşa mai departe şi după aceea mergem mai departe, putem să discutăm extrem de simplu de ceea ce înseamnă 2% peste următorii cinci ani de zile, dacă industria noastră va fi la un alt nivel faţă de ce este acum.

Radu Dobriţoiu: Dle ministru Gabriel Leş, Legea salarizării unitare, dar şi noul salariu minim garantat au provocat speranţe pentru o mai bună salarizare a militarilor, inclusiv pentru soldaţii şi gradaţii voluntari. Au fost multe reacţii pe această temă în ultima lună. Vă rog să ne daţi informaţii despre demersurile întreprinse pentru ca salariile militarilor să se apropie în viitor de cele ale partenerilor din NATO?

Gabriel Beniamin Leş: Da, este un subiect extrem de discutat în ultimele luni de zile. Până la urmă, ne-am pornit cu el, noul guvern a pornit cu astfel de subiecte pe diferite componente. Începe să devină foarte uşor de văzut orizontul la ceea ce înseamnă salarizarea, inclusiv pe zona militară, pentru că, aşa după cum ştim, inclusiv Ministerul Muncii a anunţat că Legea salarizării unitare, care va intra în Parlament într-o perioadă extrem de scurtă, probabil, săptămâna viitoare, reuşim şi ne dorim să aranjăm într-o ordine firească elementele de salarizare militare şi aş vrea să îi conving pe militarii noştri, în special cadrele militare, de faptul că Ministerul Apărării este aplecat asupra acestor probleme încă din ianuarie, de când am discutat. Ştim dezechilibrele şi inechităţile care există în salarizarea personalului militar, am făcut demersuri în acest sens, inclusiv ca şi senator, am depus amendamente la modificarea acestei legi, astfel încât să ajungem la o salarizare normală în acest moment. Cred că Legea salarizării unitare va rezolva această problemă într-un mod chiar mai bun decât ne aşteptăm. E o chestiune de timp scurt, ca să vedem exact soluţiile pe care le avem în acest moment, discuţiile pe care le-am avut cu Ministerul Muncii şi care este perspectiva în următorii ani de zile vizavi de salarizare, începând de la soldatul gradat profesionist până la generalul cu patru stele.

Radu Dobriţoiu: Dle ministru Gabriel Leş, din acest an, România alocă 2% din PIB pentru apărare. Este suficientă această alocare bugetară?

Gabriel Beniamin Leş: Cineva făcea un calcul la un moment dat, nu aş putea să vi-l justific, dacă este extrem de corect, zicea: dacă am avea 10% din PIB, la nevoile pe care Armata României le are în acest moment, probabil că nu ar fi suficient. Este un angajament extrem de important pentru Armata României, ceea ce poate însemna cu adevărat relansarea achiziţiilor şi programelor de înzestrare, conforme cu Programul de înzestrare al Armatei 2026. Cred că dacă îl gândim obiectiv, extrem de inteligent, acest program poate să însemne cu adevărat schimbarea la faţă, să zic, a Armatei României.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, invitatul emisiunii a fost ministrul apărării naţionale, Gabriel Beniamin Leş. Am discutat despre importanţa României pentru flancul de est al NATO şi despre modernizarea şi înzestrarea Armatei. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica".


Etichete Inzestrare Armataelicoptere pentru Armataachizitie transportoare blindateexercitii Armata Romaniei 2017emisiunea Euroatlanticaministrul Gabriel LesRadu DobritoiuNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live