Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI (CONTINUARE) Vineri, 20 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

23 August 2016
Vizualizari: 4514
Comentează add

Invitat: prof. dr. Ion Giurcă – Universitatea „Hyperion”; prof asociat la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Frontul românesc de Sud. August 1916. Turtucaia şi Periş Frontul românesc de Sud. August 1916. Turtucaia şi Periş - Conține audio

george-popescu

 Intrarea în Turtucaia, azi în Bulgaria. Credit: http://turistintaramea.blogspot.ro/

La „Jockey Club din Bucureşti cu câteva zile înainte de bătălia de la Turtucaia, generalul Mihail Aslan, comandantul armatei a III-a declara cu emfază că „Turtucaia va fi Verdunul românesc”. Departe de adevăr, Turtucaia a fost una din filele mai puţin luminoase ale armatei moderne române.

 

Am fost învinşi în ciuda unei rezistenţe extraordinare pe care a arătat-o soldatul român, fiind capabil să lupte şi la baionetă până la luarea în prizonierat. De asemenea au fost cazuri în care ofiţeri superiori români la Turtucaia au preferat să-şi apere onoarea prin suicid.

 

Pe zile , desfăşurarea acţiunilor de luptă a fost următoarea:
 

1 septembrie – acţiuni provocatoare de violarea frontierei;
 

Noaptea de 1/2 septembrie – trupele bulgaro- germane atacă simultan pe întregul sector al frontierei, obligând retragerea trupelor române pe poziţia gărzilor mari;
 

2 septembrie – trupele bulgaro- germane atacă pe întreg frontul, luând contact cu trupele române de pe poziţia principală de apărare.Inamicul reuşeşte să ajungă la Dunăre şi să separe capul de pod Turtucaia de cel de la Silistra ;
 

3 septembrie – trupele Detaşamentului Hammerstein atacă sectorul Staroselo, dar este respins. Are loc concentrarea forţelor bulgaro – germane pentru atacarea sectorului Daidâr.Generalul Mihail Aslan, comandantul Armatei a III-a, ordonă Corpului de Armată Rus , Diviziilor 9 şi 17 Infanterie să acţioneze pentru sprijinirea acţiunilor din capul de pod. Generalul Zaioncikovski nu execută ordinul;


4 septembrie – au loc lupte doar în sectorul I, fără a se schimba situaţia iniţială. Încep să sosească întăriri trimise de Marele Cartier General – 2 batalioane din R.75 I., câte un 1 batalion din R.74 şi 80 I, un divizion din R.5 Observare.
5 septembrie – Are loc atacul decisiv. Detaşamentul Hammerstein ocupă centrele 4, 5 şi 6, forţele române din Sectorul I retrăgându-se pe linia a doua de rezistenţă.

 

Sectorul II este atacat de trupe din Divizia 4 Preslav, care reuşesc până la ora 15.00 să cucerească centrele 7,8 şi 9. Şi în acest sector trupele române se retrag pe linia a doua de rezistenţă.În sectorul III, deşi inamicul cucerise doar sectorul 11, comandantul ordonă retragerea tuturor unităţilor pe linia a doua de rezistenţă. În capul de pod sunt introduse trupe din Bg.29 I. (R.34 I şi R.74I.) care execută un contraatac, dar nu reuşesc să refacă apărarea în cadrul Sectorului III.


Generalul Mihail Aslan ordonă comandantului D.9 I. să lase pentru apărarea capului de pod Silistra doar 4 batalioane, cu celelte forţe să execute un contraatac înspre Turtucaia;
 

6 septembrie – În sectorul I se încearcă un contaatac pentru recucerirea pădurii Turtucaia şi a centrelor 2-4. În Sectorul III se execută un contaatac , pentru a realiza joncţiunea cu trupele române din Silistra. Aceste acţiuni eşuează. Trupele din D.9 I. au fost oprite şi obligate să se retragă la Silistra. În aceste condiţii are loc predarea trupelor române din capul de pod Turtucaia. ( din „Turtucaia – înfrângerea de care nu se vorbeşte” de col.rez. Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei „Cultul eroilor”, filiala Constanţa. A se vedea şi la: http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/turtucaia-infrangerea-despre-care-nu-se-vorbeste )

 
AUDIO: "Istorica, ediţia din 22 august 2016
 

Forțele care au atacat Turtucaia erau reprezentate de aripa stângă a Armatei a III-a bulgare, formată din Divizia a IV-a Preslav-18 batalioane, Brigada I-a a Diviziei 1 Sofia - 8 batalioane - și detașamentul mixt al maiorului von Hammerstein (de puterea unei brigăzi) format din trei batalioane bulgare și unul german.

 

La acestea se mai adăugau cinci escadroane de cavalerie, trei companii de mitraliere și cinci companii de geniști.

 

Artileria de care dispuneau forțele bulgaro-germane era însă foarte puternică: 128 de guri de foc, din care șapte tunuri cu calibrul de 75 mm, cu tragere rapidă, și 56 de piese mobile de artilerie grea, din care opt tunuri lungi de 150 mm, 24 de tunuri lungi de 120 mm și 24 de obuziere de 120 mm.

 

Calitativ, trupele bulgare din jurul localității Turtucaia aparțineau celor mai bune divizii active.

 

Pierderile românești s-au cifrat la 160 de ofițeri și 6.000 de soldați, în vreme ce 480 de ofițeri și 28.000 de soldați au ajuns în prizonierat.

 

Alți 3.500 de oameni reușind să iasă spre Silistra din încercuirea realizată de trupele bulgaro-germane, în timp ce aproximativ două mii de ostași au scăpat trecând Dunărea spre Oltenița, înot sau cu ajutorul marinei fluviale române.

 

Trupele bulgare au pierdut 199 de ofiţeri şi 7 773 de soldaţi.

 

La 24 august, maiorul Radu Rosetti, cumnat cu premierul Ionel Brătianu şi viitor general în perioada interbelică - a transmis ordinul ca Statul major al capului de pod de la Turtucaia să nu se predea bulgarilor.

 

Desigur, nu s-a predat, însă nici pe câmpul de luptă nu a mai rămas, după spusele lui Constantin Kiriţescu (om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român) :

 

”La ora 12, un automobil mare, trece în goană printre şirurile fugarilor, îndreptându-se spre malul Dunării. Este comandantul cetăţii, gen. Teodorescu, care-şi părăseşte armata şi cetatea. Un locotenent de marină îl îmbarcă pe bordul vedetei nr.7 “Lt. Călinescu”. Un vifor de blesteme se ridică ameninţător din turma soldaţilor fugari, îngrămădiţi pe mal. Un răpăit de mitralieră răspunde de pe bordul vedetei. Şi vasul porneşte cu mare viteză spre celălalt mal.

Comandantul şi-a salvat trupul, poate acum să privească de pe malul românesc sfârşitul tragic al cetăţii şi al armatei, părăsită în voia soartei, lipsită de conducător.”

 

Generalului Toşev remarca maliţios în publicaţia “Echo de Bulgarie” din 15 august 1917 : ” chiar femeile ar fi putut rezista atacatorului timp de 4-5 zile!”

 

Urmare a insuccesului de la Turtucaia, Marele cartier General a dispus la 24 august, stil vechi, o întărire a frontului de Sud prin deplasarea mai multor divizii încercând stabilizarea situaţiei.

 

În ciuda unei replieri masive, situaţia devenea din ce în ce mai nefavorabilă armatelor noastre, astfel că la 2 septembrie 1916 a fost convocat Consiliul Militar la Periş, locul unde era cantonat regele, prim-ministrul şi ceilalţi factori politici şi militari.

 

Una dintre deciziile luate la Periş a basculat întreaga situaţie militară a României. Pierderea iniţiativei pe frontul din Transilvania, mutarea rapidă a unor unităţi combatante din nord în sud pentru a stabiliza şi apoi a declanşa o ofensivă în sud au fost consecinţele acestor noi direcţii de strategie ale campaniei anului 1916.

 

La Periş s-au confruntat opţiunile militare de stat-major dintre generalii Alexandru Averescu şi Constantin prezan, Averescu având câştig de cauză.

 

Acesta a avansat o întinsă operaţiune de învăluire cunoscută sub numele de „manevra de la Flămânda” care însă a fost stopată la timp, căci în epocă gradul de manevră al armatei române a fost destul de limitat din cauza condiţiilor tehnice, în special a mijloacelor reduse şi empirice de transport la distanţă a unui număr important de trupe şi tehnică militară.

 

Contribuţii editoriale: dl.Daniel Cain, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, cel care a îngrijit „Memorii de război. Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina” de George Topârceanu, o nouă ediţie publicată de editura „Humanitas”. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Eugenia Ivanov

 

Regia de emisie : Dana Burcea şi Ileana Băjenaru

 

Galerie foto :

 
 
harta organizarea defensivă a capului de pod Turtucaia. Credit: ro.wikipedia.org
 
 
reproducere din "Adevărul", ediţia din 25 august 1916. Credit: http://www.digibuc.ro/
 
 
reproducere din "Adevărul", ediţia din 28 august 1916. Credit: http://www.digibuc.ro/
 
 
aspect din timpul unei toalete sumare a soldaților români de pe frontul din Dobrogea. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
ofiţeri români înainte de intrarea în război. Credit: http://www.europeana1914-1918.eu/ 
 
 
turele la Turtucaia. Credit: voceaconstanţei.ro
 
 
tun de calibrul 105mm pe front. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
captură de război. Credit:http://www.marelerazboi.ro/
 
 
 
generalii Kiselov şi Boris Tarnosvski la Turtucaia. Credit: bulgarianartillery.it
 
 
coperta publicaţiei germane "Ilustrirte Zeitung" dedicată campaniei din Bulgaria, 30 noiembrie 1916. Credit. mwme.eu
 
 
cladire bombardată. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
Imaginea casei colonelului Thompson, atașatul britanic la București, după ce a fost lovită de bombele lansate din aeronavele militare Zeppelin. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
Turtucaia,1913. Credit: okazii.ro
 
 
Turtucaia,1916. Credit: ro.wikipedia.org
 
 
Cavarna, la fântână. Perioada interbelică. Credit: http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
Coasta de Argint la Cavarna, interbelic. Credit: http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
colonişti aromâni în Dobrogea. Credit: http://www.muzeuldefotografie.ro/

 
în Turtucaia, Dobrogea, perioada interbelică. Credit: http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
Turtucaia, la Dunăre, perioada interbelică. Credit:http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
Silistra, la tarabă. Credit: Credit:http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
Femei de etnie turcă la fântână. Credit : http://www.muzeuldefotografie.ro/
 
 
coperta volumului de memorii semnat de George Topârceanu, combatant şi prizonier la bulgari. Credit: humanitas.ro
 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.          

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

        

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.     

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro 

  


Etichete Marele RăzboiFrontul de SudSilistraTurtucaiaAlexandru AverescuConstantin teodorescueşecpanicăregele FerdinandIonel BrătianuPerişAliatul rusarmatele bulgaro-germanecap de podbombardamentatac la baionetămorţirăniţiprizonierat

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live