Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Forumurile APEC şi ASEAN şi influenţele asupra Europei

Două subiecte importante şi pentru securitatea europeană şi euro-atlantică: problema Coreei de Nord şi gruparea teroristă Stat Islamic, cu trimitere la situaţia din Siria.

Forumurile APEC şi ASEAN şi influenţele asupra Europei

Articol de Radu Dobriţoiu, 17 Noiembrie 2017, 11:07

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit, două evenimente cu impact asupra deciziilor geopolitice s-au desfăşurat recent în Asia. Forumurile APEC şi ASEAN, derulate în interval scurt, au fost în atenţia presei internaţionale. Forumul pentru cooperare economică Asia-Pacific (APEC), desfăşurat în Vietnam, la Da Nang, a fost urmat de summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfăşurat în Filipine, la Manila.

Reuniunea summitului ASEAN a reprezentat şi finalul turneului din Asia pentru preşedintele SUA Donald Trump, care a fost în Japonia, Coreea de Sud, China şi Vietnam în perioada 3-13 noiembrie. Două subiecte principale sunt de interes, inclusiv pentru securitatea europeană şi euro-atlantică: problema Coreei de Nord şi gruparea teroristă Stat Islamic, cu trimitere la situaţia din Siria. Alături de acestea, dezvoltările economice şi cel din planul resurselor de energie vor influenţa nu doar Asia ci şi zona euro-atlantică. Invitatul acestei ediţii este analistul Claudiu Degeratu, fost director în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: forumurile APEC şi ASEAN şi influenţele asupra Europei.

Bună seara domnule Claudiu Degeratu, bun venit la RRA.

Claudiu Degeratu: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, cele două forumuri APEC şi ASEAN au reunit lideri din trei dintre cele mai importante puteri de pe planetă: SUA, Rusia şi China.

Cât de mult pot influenţa Europa subiectele dezbătute în Filipine şi Vietnam?

Claudiu Degeratu: Cred că au un impact deosebit, pentru că discutăm despre cea mai mare piaţă economică, de fapt, la care UE est foarte atentă, dacă analizăm cu atenţie chiar înainte de aceste două evenimente a existat un fel de efort diplomatic şi din partea unor lideri europeni şi din partea unor responsabili europeni să se conecteze cu această zonă, tocmai pentru a primi de la, să zicem, de la sursă direct, de a observa la cald aceste evoluţii. De ce? Pentru că toată lumea se aştepta să vadă care va fi de fapt poziţia SUA în cadrul acestor forumuri şi care ar putea să fie influenţa preşedintelui Trump, ştiind că avem de-a face cu o preşedinţie atipică, cu o administraţie care pune pe primul plan relaţia bilaterală în detrimentul, să zicem, importanţei unor asemenea organizaţii, care încearcă de fapt să recucerească şi să reziste de fapt la competiţia chineză, care cucereşte piaţa, să zicem, transpacifică sau indo-pacifică, cum se numeşte acum...

Realizator: Chiar şi pe cea europeană o cucereşte...

Claudiu Degeratu: Pe cea europeană şi bineînţeles au existat destul de multe aşteptări legate de această vizită americană de aproape două săptămâni şi în acelaşi timp a fost de urmărit de fapt ce fac restul ţărilor, e aşa cum spuneţi, restul puterilor mari, China, Federaţia Rusă dar şi puterile regionale, cum ar fi Japonia, India, Coreea de Sud, care sunt interesate să stabilizeze o zonă care, după cum vedeţi, se confruntă, pe de o parte, cu ameninţările nucleare ale Coreei de Nord, pe de altă parte cu o evoluţie a Chinei, o evoluţie economică a Chinei...

Realizator: Exponenţială, putem spune...

Claudiu Degeratu: Exponenţială şi întărită de ultimul congres, în care a fost...

Realizator: Reales...

Claudiu Degeratu: ...reales conducerea şi preşedintele chinez, deci a fost un barometru important a ceea ce se va întâmpla de fapt şi în 2018, pentru că noi trebuie să ştim următorul lucru: după finalul acestor reuniuni urmează, de exemplu, la Washington lansarea primei strategii de politică externă a actualei preşedinţii. Deci preşedintele Trump are acum o imagine de ansamblu. A avut o vizită importantă, un turneu important în Orientul Mijlociu, a urmat turneul european, aşa, pe care l-am urmărit chiar mai în detaliu.

Avem acum acest turneu în zona Pacificului şi la sfârşitul anului este programat, conform, tradiţiei, şi lansarea unui punct de vedere, a unei strategii americane vizavi de politica externă şi de prezenţa globală americană.

Realiator: Preşedintele Donald Trump nu s-a ferit chiar să recunoască dezvoltarea Chinei şi a felicitat China pentru tot ceea ce face, recunoscând, pe de altă parte, că în

anumite domenii chiar SUA sunt afectate de această dezvoltare exponenţială şi aproape pe nesimţite, la un moment dat, adică greu de anticipat şi bineînţeles acuma se resimte totul foarte clar ... adică greu de anticipat şi bineînţeles acum se resimte totul foarte clar, inclusiv în ceea ce priveşte stabilitatea dolarului, pentru că ştim, parte din rezerva de tezaur armericană se află în China.

Claudiu Degeratu: Da şi s-a văzut un lucru clar, că limbajul economic a fost cel mai la îndemână, mai ales în dialogul americano-chinez, discutăm de 250 de miliarde de dolari contracte încheiate, dacă nu greşesc, aceasta ar fi cifra, deci cumva compensarea competiţiei din zona militară se face de către cele două conduceri chineze şi americane printr-o încercare de a colabora economic din ce în ce mai mult, o dată pentru că, aşa cum spuneţi, Washingtonul recunoaşte această dependenţă economică de piaţa chineză, dar nu numai, piaţa asiatică în general, în acelaşi timp nici China nu îşi permite să se îndepărteze sau să-şi răcească relaţiile la maximum cu Statele Unite, indiferent de declaraţiie care vedeţi, americane, care vedeţi că pe teren de fapt sunt atenuate mult de decizii economice bilaterale mult mai importante şi constructive.

Realizator: Pe de altă parte, o ştire de astăzi şi doresc să o transmit în emisiunea "Euroatlantica": pe termen lung Statele Unite vor deveni lider mondial în producţia de petrol şi gaze, ar urma să fie responsabile pentru mai mult de 80% din creşterea producţiei mondiale de petrol în următorii 10 ani şi tot atunci vor produce cu 30% mai multe gaze naturale decât Rusia - a declarat astăzi directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei. Iată sunt şi avantaje pe care probabil Statele Unite le vor fructifica, chiar şi în relaţia cu China.

Claudiu Degeratu: Da mai ales în relaţia cu China, asta vroiam să spun şi bine că aţi menţionat această ştire, pentru că China rămâne o putere cu un punct slab, acela de dependenţă de energetic. Şi probabil că aceasta este o parte din prognoza care cred că e importantă pentru a înţelege perspectiva de viitor a relaţiei americano-chineze, aceea că China poate că va avea, să zicem, va ajunge pe locul I în privinţa comerţului, dar niciodată nu va avea acces la, să zicem, acea poziţie de autonomie energetică pe care o au Statele Unite în acest moment.

Realizator: Şi ajungem acum la Rusia, Rusia interesată pentru dezvoltarea relaţiilor economice cu Asia, îndeosebi cu China, mai ales după ce suferă în urma sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, de ţările din Uniunea Europeană şi de Statele Uite, Vladimir Putin cu certitudine a avut agenda contactelor foarte plină acolo şi o misiune de a îmbunătăţi relaţiile econmice cu ţările şi cu tigrii din Asia.

Claudiu Degeratu: Da. Misiunea a fost grea şi rezultate nu au fost prea multe pentru Moscova. Din punctul meu de vedere, se vede foarte clar că acolo Federaţia Rusă a pierdut foarte mult din importanţă, au rămas probabil câteva atuuri legate mai ales de dimensiunea nucleară şi de dimensiunea militară a prezenţei în Extremul Orient, a prezenţei militare ruse, în schimb prezenţa rusească a fost foarte ştearsă în toate aceste formate şi discuţii, încercând doar să speculeze - şi aţi văzut, liderul rus a încercat doar să speculeze anumite, cum să zic, anumire refuzuri din partea administraţiei americane de a avea o întâlnire concretă.

Realizator: Şi-a dorit Putin şi o să vorbim despre asta în corespondenţa primită de la Moscova, şi-a dorit Vladimir Putin o întâlnire cu Donald Trump, a fost chiar negociată de către responsabilii cu diplomaţia de la Moscova şi de la Washington, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ne îndreptăm acum spre Statele Unite, avem o corespondenţă de acolo. Regiunea Indo-Pacific este noul termen utilizat de preşedintele Donald Trump, în loc de Asia-Pacific, o nouă abordare ce pare să contureze o nouă doctrină, ce are ca obiectiv contracararea Chinei. Din Statele Unite transmite Doina Saiciuc.

Reporter: Statele Unite rămân în joc în Asia. Preşedintele Trump s-a angajat să reconstruiască rolul de putere al Americii în regiunea Indo-Pacific, numai că mesajele mixte din cursul turneului său asiatic, inclusiv în summiturile APEC şi ASEAN, i-au lăsat pe aliaţii din regiune nesiguri de faptul că America va fi prima putere acolo, şi nu China. Preşedintele Trump a relevat noua srategie geo-politică. Liderul de la Casa Albă a vorbit despre regiunea Indo-Pacific, în locul formulei Asia-Pacific, termenul folosit cel mai adesea de administaţiile anterioare. Noul termen schimbă harta mentală care a fost prevalentă de la sfârşitul războiului rece şi de când China a lansat în anii 1980 politicile sale de reformă şi deschidere. Asia-Pacific invoca o imagine a unei comunităţi de interese care legau America de Asia. Indo-Pacific, aşa cum foloseşte termenul Donald Trump, implică o nouă configuraţie în care America, India, Japonia şi Australia se unesc pentru a contracara influenţa în escaladarea Chinei, ca un fel de versiune actualizată a războiului rece, aşa cum o numesc unii analişti. Într-un discurs, ieri, după-amiază, la Casa Albă, preşedintele Trump a vorbit despre mesajul american în Asia, America s-a întors: "America este aici pentru a fi în competiţie, pentru a face afaceri şi pentru a ne apăra valorile şi securitatea noastră". Preşedintele Trump a spus că turneul său în Asia a avut trei obiective: "Primul, acela de a uni lumea împotriva ameninţării nucleare pe care o reprezintă Coreea de Nord; al doilea, acela de a consolida alianţele şi parteneriatele economice într-o regiune liberă şi deschisă, Indo-Pacific; în al treilea rând, acela de a insista ca, în fine, după mulţi ani, să existe un comerţ corect şi reciproc satisfăcător. Aceste două cuvinte - corectitudine şi reciprocitate - sunt o invitaţie deschisă pentru fiecare ţară care doreşte să facă afaceri cu Statele Unite şi sunt avertisment ferm pentru fiecare ţară care trişează, încalcă regulile şi se angajează în agresiunea economică".

Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, este clară evoluţia Chinei din ultimele decade, dar, aşa, o poziţionare faţă în faţă a Statelor Unite cu China, aşa cum se întâmplă chiar şi la acest forum, nu s-a mai întâmplat demult şi Donald Trump, aşa cum îl cunoaştem, a spus foarte răspicat ce îşi doreşte de la relaţiile cu zona asiatică, iată, el foloseşte acum termenul de regiune Indo-Pacific.

Claudiu Degeratu: Cred că China primeşte de la partenerii americani, să zicem, o paletă de opţiuni sau oferta americană este cumva mai extinsă decât până acum, decât administraţia Obama, administraţia Obama având poziţia foarte clară de a întări partea miliară, prezenţa militară americană şi alianţele strategice cu Australia...

Realizator: Şi s-a ferit de astfel de discursuri, de astfel de poziţii răspicate şi foarte clare, crystal clear, cum spun britanicii.

Claudiu Degeratu: În cazul administraţiei americane, China are de ales între a discuta subiecte punctuale, cum ar fi Coreea de Nord sau a discuta, de fapt, accesul, aşa cum aţi văzut, accesul la un comerţ care a fost promovat de Statele Unite în această zonă, un comerţ liber şi un comerţ care să echilibreze cumva dezavantajele pe care, să zicem, le are piaţa americană, producţia americană, faţă de piaţa Chinei.

Realizator: Un dezechilibru clar al balanţei comerciale, putem spune, pentru că în momentul de faţă China exportă mai mult pe piaţa din Statele Unite decât invers.

Claudiu Degeratu: Da. Adică se oferă în acelaşi timp şi o dimensiune constructivă, haideţi să găsim proiecte comune economice, dar în acelaşi timp se oferă şi o perspectivă nu negativă, dar o perspectivă de pseudo-război economic, adică în acest caz opţiunile sunt toate pe masă pentru partea americană...

Realizator: Şi vizibile.

Claudiu Degeratu: Şi vizibile şi spuse foarte clar în această direcţie, adică vor exista, de exemplu, clar pârghii economice vamale americane, care vor fi folosite suplimentar pentru exportul de produse din China ş.a.m.d. Acum, sigur, asta înseamnă şi multă incertitudine pentru mulţi antreprenori americani şi pentru mulţi investitori americani din China, dar este foarte clar că, probabil, într-un joc mai amplu strategic în care intră şi o negociere politică vizavi de viitorul Coreei de Nord, probabil că această dimensiune economică, pusă foarte deschis şi foarte abrupt de către preşedintele Trump pe masă, la Beijing, va reuşi să obţină probabil din partea Chinei mai multe concesii, măcar pentru a stabiliza această ameninţare sau a reduce ameninţarea nucleară la care să se adauge mai multe avantaje pentru Statele Unite în prezenţa în zona Pacific.

Realizator: Îmi aduc aminte de ameninţarea nucleară care, bineînţeles, poate influenţa şi tot ce se întâmplă în Europa şi securitatea euro-atlantică. Să amintim însă şi de Rusia, care de altfel este şi puntea între Asia şi Europa, dacă ne gândim la acest forum. Rusia, dacă va fi izolată şi din acea regiune ştim deja că pe partea europeană există foarte multe sancţiuni impuse Rusiei, dacă Rusia va fi izolată şi în acea zonă, bineînţeles şi cu implicarea Statelor Unite, credeţi că va afecta Europa toată această dezvoltare?

Claudiu Degeratu: Eu cred că Rusia singură se autoizolează pentru că nu rezistă la o competiţie economică în Asia. Este evident acest lucru. Nu are un cuvânt de spus în această..., de ani de zile nu mai are un cuvânt de spus. Faptul că încă mai speculează poziţia Coreei de Nord şi încă mai încearcă să pozeze în cel mai important sponsor, cel care la ONU blochează rezoluţii vizavi de Coreea de Nord, care încearcă să dea lecţii celorlalţi parteneri internaţionali cum să se comporte cu o Coree de Nord foarte agresivă. Rusia nu va avea un cuvânt foarte mare de spus în această chestiune. Ceea ce poate să facă este să se alieze în continuare cu China, pentru a încerca să blocheze anumite negocieri americano-chineze, pentru că asta este de fapt marea problemă şi a Beijingului, să tempereze de fapt partenerul rus în a încerca să nu blocheze anumite discuţii bilaterale cu partea americană. Asta este de fapt problema. Sigur că cel mai important - şi dvs. aţi amintit la început, cel mai important subiect pe care Putin a încercat să-l speculeze în perioada vizitelor şi în perioada acestor evenimente a fost de fapt viitorul sirian, deci pe ei nu îi interesează...

Realizator: Şi gruparea Stat Islamic.

Claudiu Degeratu: Pe ei nu-i interesează de fapt viitorul Asiei aşa, la modul general, îi interesează dacă pot avea nişte avantaje pe viitorul prezenţei ruseşti în Siria şi a menţinerii influenţei în Siria.

Realizator: Putem spune că pe flancul de vest al Rusiei, de data aceasta, există o ciocnire de interese cu SUA, iar pe flancul de est, o ciocnire cu o altă putere, din ce în ce în mai mare, China, în Asia?

Claudiu Degeratu: Da. Eu cred că cu greu China se abţine să nu devină foarte autoritară cu Rusia. China are proiecte majore, de exemplu 'Drumul mătăsii', şi cel terestru şi cel maritim, proiectul nou, combinat, numit şi "One belt, one road" şi acest proiect, clar, decuplează zone care erau de obicei dependente economic de Federaţia Rusă. Pe de altă parte, China încearcă să stopeze Federaţia Rusă să nu exporte modelul din Siria, de negocieri şi de înţelegeri cu americanii, pentru Coreea de Nord. China nu este interesată să aducă acel tip de model rusesc de a negocia viitorul. De ce? Pentru că Peninsula Coreeană are graniţă comună cu China, asta înseamnă schimbarea balanţei de putere în această zonă, dacă cumva Rusia încearcă să ofere americanilor o anumită perspectivă asupra Coreei de Nord şi deci China preferă o relaţie bilaterală, o discuţie bilaterală cu SUA pentru că, paradoxal, ambele sunt interesate de fapt de un status quo, adică de un echilibru. Din păcate, rămâne această mare problemă, leadership-ul sau conducerea Coreei de Nord este una care nu are niciun fel de raţiune în a gestiona interesele statului pe termen lung. Este interesată de fapt de un joc de poker, aşa foarte dus la extrem pentru a încerca să ajungă la statutul de putere nucleară, sperând că, din acel moment, va reuşi să şantajeze şi China, şi Japonia, şi America...

Realizator: Şi să obţină avantaje de pe urma...

Claudiu Degeratu: Da, şi să obţină ceva avantaje.

Realizator: Ceea ce nu va accepta probabil nici Rusia, nici China, nici SUA, cu atât mai mult. Deşi, aşa cum am amintit, Vladimir Putin şi-a dorit o întâlnire cu Donald Trump, aceasta nu a avut loc la Forumul APEC desfăşurat în Vietnam. Probabil că, în cadrul convorbirilor, cei doi lideri ar fi discutat despre Coreea de Nord, Siria şi Ucraina. Cu toate că nu a existat această întâlnire, a fost adoptată o declaraţie comună privind Siria şi gruparea teroristă Stat Islamic. De la Moscova transmite Alexandr Beleavschi.

Reporter: Pentru preşedintele Putin, singura raţiune reală de a se deplasa la summitul APEC din Vietnam a fost întâlnirea cu Donald Trump. Acesta a declarat anterior că doreşte să aibă cu liderul rus la Da Nang o discuţie comprehensivă pe tema Coreei de Nord, Siriei şi Ucrainei. Întâlnirea nu a mai avut loc. Singurul rezultat al contactelor de câteva secunde fiecare între Putin şi Trump a fost aprobarea în picioare a declaraţiei comune pe Siria, convenite însă dinainte de şefii celor două diplomaţii. Acest prim document ruso-american din perioada Administraţiei Trump va conţine o serie de elemente importante pentru viitorul evoluţiilor din Siria. Primul este determinarea celor două puteri de a înfrânge definitiv Statul Islamic şi de a continua conlucrarea pe linie militară, atât în cadrul acordului de prevenire a incidentelor aeriene, cât şi în zona de escaladare din sud-estul Siriei. Dar şi după această întâlnire, Moscova şi Washingtonul au continuat acuzaţiile reciproce legate de activităţile lor militare în Siria. Pe de altă parte, susţinând explicit independenţa, integritatea teritorială, unitatea şi suveranitatea Siriei ca stat laic, Rusia şi SUA s-au opus acelor actori regionali care ar fi dorit divizarea Siriei sau instaurarea în această ţară a unui regim religios. De asemenea, Putin şi Trump au exclus soluţia militară, ceea ce teoretic înseamnă că Rusia nu va susţine războiul până la victoria finală, aşa cum doreşte Assad, iar SUA nu vor susţine înlăturarea acestuia pe cale miliară. Declaraţia confirmă că soluţia politică a crizei siriene trebuie găsită în cadrul procesului de la Geneva, deci nu al altor procese sau forumuri, inclusiv a negocierilor intersiriene de la Astana, patronate de Rusia, Turcia şi Iran. Acestea se vor rezuma astfel în continuare la aspectele militare. Declaraţia confirmă şi necesitatea retragerii din zona de escaladare din sud-estul Siriei a forţelor iraniene şi pro iraniene. Ea însă nu le menţionează ca atare şi nu face nicio referire la prezenţa militară a Iranului şi grupării pro iraniene şiite Hezbollah în Siria, actuală sau în viitor. Ea omite şi referirile la problema kurdă şi prezenţa trupelor turceşti în nordul Siriei. Declaraţia ruso-americană a provocat, din motive diferite, nemulţumirea Israelului şi Turciei. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a discutat situaţia din Siria cu Vladimir Putin marţi, la Soci, fără a obţine, se pare, ceea ce a dorit, Kremlinul refuzând însă să dezvăluie orice detalii. O nouă întâlnire consacrată Siriei, de astă dată cu participarea preşedinţilor Rusiei, Turciei şi Iranului, este anunţată pentru săptămâna viitoare la Soci.

Realizator: Negocieri de la Astana, unde SUA nu sunt invitate. Sunt reprezentate cel mult de un ambasador acceptat la negocieri. Ajungem la Siria, subiect dezbătut şi o declaraţie comună pe tema Siriei şi a grupării Stat Islamic, adoptată şi de Rusia şi de SUA în Asia, adoptată această decizie şi poziţie comună. Siria care, iată, este un alt factor de, putem spune chiar de destabilizare a Europei, pentru că de acolo s-au generat valurile de migranţi care au ajuns pe bătrânul continent.

Claudiu Degeratu: Da, şi vedeţi că în acest context al evenimentelor din Asia, Europa nu a fost foarte vocală. Deci aici, nici Rusia, nici SUA nu au considerat să discute o abordare trilaterală, şi cu UE. Şi este un semnal important că în 2018, UE şi Europa în general va trebui să facă eforturi foarte mari pentru a se conecta cu agenda negocierilor pentru viitorul sirian. Şi au fost câteva semnale din partea preşedintelui francez, dar destul de firave.

Realizator: Euroatlantica la final. Tema emisiunii: ''Forumurile APEC si ASEAN şi influenţele asupra Europei''. Invitatul ediţiei a fost analistul Claudiu Degeratu.

Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc că aţi ascultat emisiunea Euroatlantica la Radio România Actualităţi.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere Rador.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"