Firmele germane din România "găsesc cu greu angajaţi calificaţi"

La Berlin, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron doresc să prezinte propuneri comune de reformă pentru relansarea Europei până la mijlocul acestui an, pentru relansarea acestui proiect de reformă până la mijlocul acestui an, în pofida refuzurilor persistente ale conservatorilor germani de a accepta unele dintre iniţiativele lui Macron. Corespondentul nostru la Bonn, Vlad Drăghicescu, a stat de vorbă cu Gunther Krichbaum, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, despre viitorul Europei şi relaţiile comerciale dintre Republica Federală şi România. Corespondenţă din Bonn – Reporter: Vlad Drăghicescu.

Cancelarul Angela Merkel a declarat că aspectele care trebuie abordate în cadrul reformelor viitoare includ politica europeană în materie de azil în politica externă comună şi dezvoltarea uniunii economice şi monetare. Mai ales în ceea ce priveşte punerea în aplicare a ultimului punct, Parisul şiBerlinul apără până acum poziţii ireconciliabile, fapt recunoscut astăzi la Berlin de cei doi lideri europeni. Cancelarul german a declarat în context că în privinţa reformării Uniunii Europene există puncte de plecare diferite între cele două ţări, dar şi capacitate de compromis. În ceea ce priveşte vizita pe care o va efectua la Washington săptămâna viitoare, doamna cancelar a subliniat importanţa relaţiilor cu Statele Unite, în pofida divergenţelor existente între Germania şi America, şi a precizat că va aborda chiar şi cele mai spinoase subiecte cu preşedintele american Donald Trump. Săptămâna viitoare, atât Emmanuel Macron, cât şi Angela Merkel urmează să fie primiţi la Washington pe fondul litigiului comercial între Europa şi SUA, dar şi al crizei siriene. Am discutat cu Gunther Krichbaum, membru al Uniunii Creştin-Democrat, partidul Angelei Merkel, şi şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, pe care l-am rugat să evalueze întrevederea între Angela Merkel şi Emmanuel Macron, dar şi viitorul relaţiilor comerciale între Germania şi România.

Gunther Krichbaum: Înâlnirea de astăzi a fost una pozitivă. Germania trebuie să reaprofundeze discuţiile cu Franţa, după cele câteva luni scurse până la formarea noului guvern german. Marţi, preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut în Parlamentul European o cuvântare cu adevărat vizionară. În opinia mea, recomandabil ar fi ca Germania să ţină cont de ea, preluând entuziasmul preşedintelui francez. Trebuie reţinut că propunerile avansate de Macron nu sunt strict de natură politico-fiscală, el propune înfiiţarea unei procuraturi europene, a unei agenţii de azil, respectiv un mecanism de verificare a indentităţii la nivel european. Totodată, Macron pledează pentru un buget comun de apărare şi crearea unei forţe europene unice de intervenţie, iar aceste iniţiative exced aspectele abordate exclusiv din perspectivă economică. În acelaşi timp, ideea creări unui buget unic european şi înfiinţarea unui post de ministru de finanţe european necesită încă mult discuţii. Chiar dacă Germania semnalizează nevoia analizării acestor propuneri, acest lucru nu înseamnă că Berlinul s-ar poziţiona împotriva Europei.

Reporter: În ceea ce priveşte riscul apariţiei unei Europe cu mai multe viteze, Gunther Krichbaum atrage atenţia că aceasta este deja o realitate.

Gunther Krichbaum: Europa cu viteze diferite există deja. Să ne gândim, de pildă, la faptul că nu toate ţările europene au adoptat moneda euro, dar se pregătesc să meargă în această direcţie. De aceea, câtă vreme nu avem de-a face cu alianţe exclusiviste, este binevenit ca unele state să avanseze, în special în procesul de aprofundare a cooperării. Aceste ţări pot pune în practică idei pe care celelalte state le pot îmbrăţişa ulterior, însă trebuie să evităm o eventuală fragmentare în interiorul Uniunii Europene, pentru că succes nu putem avea decât împreună. Pe de altă parte, în acest moment observăm că statele din Grupul de la Vişegrad - respectiv Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia - au o viziune diferită în legătură cu integrarea europeană. Unele lucruri vor dura mai mult, iar altele vor fi interpretate în mod diferit, însă acest lucru nu trebuie să împiedice alte ţări să întreprindă mai rapid anumiţi paşi.

Reporter: Viitorul relaţiilor economice între Germania şi România este unul promiţător - spune domnul Krichbaum, care a subliniat potenţialul foarte mare al ţării noastre în mai multe domenii-cheie.

Gunther Krichbaum: Relaţiile economice între Republica Federală şi România sunt foarte bune, chiar tradiţionale. Există multe punţi de legătură între cele două ţări, în special prin prisma numărului mare de germani de origine română şi români care trăiesc în Germania. Există multe firme mari şi mai ales mijlocii care investesc în România. Este o situaţie câştigătoare pentru ambele părţi. Cu precădere în vestul României înregistrăm un grad total de ocupare a forţei de muncă, nivelul şomajului fiind în această regiune aprope zero. Pentru firmele germane a început să fie dificil să găsească angajaţi calificaţi. Să observă, aşadar, caracterul pozitiv al pieţei comune europene, care elimină obstacolele din calea afacerilor, aşa încât statele să aibă un profit reciproc. Cred că România va face un pas major în cercetare şi dezvoltare şi în special în domeniul inovării şi tehnologiei, pentru că dispune într-adevăr de studenţi foarte bine pregătiţi.